1,876 matches
-
Cu 99 de picioare, / Cu 99 de capete / Și te du peste hotară / Tocmai peste-a noua țară / Și-mi adă ursitul meu / Cel lăsat de Dumnezeu...". După rostirea "vrajei" se aruncă "resteul" peste casă 295. După ce se întorc de la cununie, mireasa o ia pe soacră în brațe, iar, dacă o poate ridica "ea va fi mai mare în casă, iar de nu, soacra", apoi, "învălește focul pe vatră" ca să "astupe gura bărbatului și a soacrei, că să nu zică vreodată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
326. b. Nunta Bradul nupțial, prin permanența sa, ocrotește viața nou întemeiată prin unirea mirilor. Asfel, casa mirelui și casa miresei sunt împodobite, în Bucovina, cu cetină verde de brad, iar în alte părți (cum ar fi în Dobrogea), înainte de cununie, doi feciori merg înaintea miresei, ducând un brad împodobit cu flori, hârtie poleită și maramă, jucându-l tot drumul până la biserică, apoi îl aruncă peste biserică sau îl lasă în curtea bisericii 327. În Oltenia se spune că "așa cum frunzele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ajute Dumnezeu a avea și a petrece o viață veselă și a fi, lung timp, tari și voinici, ca bradul care, atât iarna, cât și vara, e totdeauna verde" 331. Vechi tradiții românești amintesc de "biserica de brazi", așa-numita "cununie la salcie": "în realitate, cununia la arbore își are originea în cultul naturii și reprezintă o reminiscență dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a petrece o viață veselă și a fi, lung timp, tari și voinici, ca bradul care, atât iarna, cât și vara, e totdeauna verde" 331. Vechi tradiții românești amintesc de "biserica de brazi", așa-numita "cununie la salcie": "în realitate, cununia la arbore își are originea în cultul naturii și reprezintă o reminiscență dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele genealogic ș. a. , care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arborele genealogic ș. a. , care fac dovada rostului cu care a fost învestit arborele de cult."332 Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a luat "hobotul" 337, iar, în alte părți, rămurelele de prun se rup în două și se aruncă peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul "pomului (mărului) de cununie" care se sărbătorește, în prezența preotului, nașilor și a rudelor, printr-un praznic ce se dă de pomană la 12 săraci, "pentru ca să aibă ei și familia celor căsătoriți, pe cealaltă lume, un pom pe care să se odihnească". Pomul se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gândit nu-i va fi partea. Alteori, fetele fac niște lumânări mici de ceară, la un capăt turtite, și le dau drumul să plutească pe apă. Dacă aceste lumânări botezate cu numele lor se întâlnesc, aceasta prevestește unirea dintre tineri, cununia.361 În apa din fântână se poate vedea chipul celui sortit, dacă se merge acolo, cu niște lumânări de la cununie aprinse.362 În Bucovina, în seara Sfântului Vasile, fetele pun busuioc deasupra apei, iar dacă se prinde bură au noroc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dau drumul să plutească pe apă. Dacă aceste lumânări botezate cu numele lor se întâlnesc, aceasta prevestește unirea dintre tineri, cununia.361 În apa din fântână se poate vedea chipul celui sortit, dacă se merge acolo, cu niște lumânări de la cununie aprinse.362 În Bucovina, în seara Sfântului Vasile, fetele pun busuioc deasupra apei, iar dacă se prinde bură au noroc, iar dacă nu se prinde nimic înseamnă că sunt lipsite de noroc. Altele pun punte peste o fântână, peste care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fagi / Ce cunună pe cei dragi."79 Pentru trăinicia legăturilor pământești, nunta propriu-zisă trebuie însoțită de un ceremonial nupțial cosmic: "Soră dragă, sorioară! / Îmbracă-te-n rochioară, / Ia-ți năframa din chilie / Fă colaci din nouă grâie / Și haidem la cununie. Că tu ce mi-ai poruncit, / Frumos toate s-au gătit! / Soră-sa Margalina / Din gură mi-i cuvânta: / La biserică n-oi pleca, / Pân ce tu nu ți-i chema / Sfântul Soare / Nănaș mare, / Sfânta lună / Mre nună, / Și steluțe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cerească și lumea pământească: "Dumnezeu că s-a gândit / Cerul și pământul o zidit (...) / Iar după-aceea-a făcut / Din jos despre răsărit, / Deasupra pe pământ, / Un rai mititel, / Mândru, frumușel, / Pe patru stâlpi de argint. / Și apoi l-a-mpodobit / Cu lumini de cununie, / Ca să ne fie / Nouă de veselie / Și de bucurie. / Și i-a pus proptele, / Mulțime de stele / Și sfeșnici / Luceferi vecinici. / Dar Dumnezeu a văzut, / Că șede rău pe pământ / Fără de om. / Și-a luat trup / Din pământ, / Os din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sor`, / ce-o iubește cu dor, / ș-or n-o fi păcate / să ia sor` pre frate, / ce n-am mai văzut / de când m-am născut?!"188 Într-o baladă din Bucovina, soarele și luna își au obârșia tocmai în cununia nefastă dintre un frate și o soră: "Pe cel munte nant și verde / O stână de oi se vede, / Cu stâna cine era? / Constantin și soră-sa (...) Mult așa, soră, nu stau, / Haide să ne cununăm. Într-o zi de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le rotesc în sensul drumului soarelui spre apus și rostesc: "Du-te soare, vino lună, / Sânzâienele îmbună, / Să le crească floarea floare, / galbenă mirositoare, / fetele să o adune, / să le prindă în cunune, / să le pună la pălărie, / struțuri pentru cununie, / Boabele să le răstească, / până-n toamnă să nuntească."194 Divinități nocturne, lunare, Sânzâienele umblă pe pământ sau plutesc în aer, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a doi frați, ce s-au tăiat cu cuțitele unul pe altul, și cum stăteau cuprinși, cu capetele plecate, așa se văd. Când e lună nouă, se vede numai unul, când e plină, amândoi. Să te uiți prin inel de cununie, sau printr-o basma de mătasă, că-i vezi." 211 Potrivit altei credințe, petele din lună ar proveni din răzbunarea soarelui pentru că luna n-a vrut să-l ia de soț.212 În cele mai multe legende românești, luna și soarele apar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe sfârșit o ajunge soarele și-i zice: "Bună dimineața, lună veche!" Dar ea pe loc se întoarce primenită și-i zice: "Mulțămesc dumitale, că-s tot nouă!"213 În alte legende, soarele și luna sunt frați care au dezlegarea "cununiei"; pragurile ritualice înspre taina căsătoriei transfigurează inițiatic drumul aștrilor: "Sfântul Soare și cu Sfânta Lună erau frați și Sfântul Soare a vrut s-o ieie. Sfânta Lună s-a dus la Dumnezeu iar și i-a spus: "Zi-i să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de asemenea neobișnuită. Când eu eram mărișoară deja, mama m-a luat la o petrecere, care care s-a dovedit a fi o nuntă. Fusesem la mai multe nunți cu părinții mei care fuseseră invitați acolo unde tatăl meu oficia cununia religioasă. De asemenea mai fusesem la nunțile unde părinții mei cununaseră mai mulți tineri. Părinții mei aveau mulți fini de botez și de cununie. Mare mi-a fost mirarea să văd că mirele și mireasa erau doi bătrânei după mine
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Fusesem la mai multe nunți cu părinții mei care fuseseră invitați acolo unde tatăl meu oficia cununia religioasă. De asemenea mai fusesem la nunțile unde părinții mei cununaseră mai mulți tineri. Părinții mei aveau mulți fini de botez și de cununie. Mare mi-a fost mirarea să văd că mirele și mireasa erau doi bătrânei după mine, oameni maturi de fapt, lucru ce nu mai întâlnisem până atunci. Am aflat atunci că părinții mei erau nașii acestei perechi. Mireasa era madame
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
am avut parte de cea mai frumoasă prietenie ce se leagă între două femei cu preocupări și educație asemănătoare. Prietenie care s-a concretizat în faptul că, în ciuda vârstei mai mici, am fost împreună cu soțul meu, nașa prietenei mele de cununie. Și acum mă impresionează, după 30 de ani, glasul soțului ei la telefon când îmi spune „Săru’mâna, nașă!”. Cel mai bine descrie situația de atunci, poeta Ana Blandiana, în poezia „Termometru”: “Principalul e să nu ne pierdem mințile”, Auzeam
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poetul, pierdem clipa în care suntem cuprinși de iubire "Uite-așa rămânem orbi/ surzi și ciungi de un cuvânt/ Soarbe-mă de poți să sorbi" ("N-ai să vii"). Cântecele sunt de nevastă, de muiere, de fetie, de ursitoare, de cununie, de împreunare; oricum bărbatul este regele puternic, ușor distant, sau uneori gestificând și plângând superficial, într-o ușoară cochetărie de cântec: "Am stâlcit-o, am stâlcit-o,/ de din alb am dezalbit-o/ de din rece am încălzit-o/ și am
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
izvor - din contra, e locașul duhurilor bune. Aceasta arată fetelor mari pe mirii lor. Apa-i sfîntă, numai din cauză că-i locașul broaștelor, protejatele Maicii Domnului. Cînd o femeie se mărită al doilea, fiindu-i bărbatul mort, o altă femeie, în timpul cununiei, toarnă o doniță de apă pe mormîntul celui dintîi bărbat, ca să-i trăiască cel de-al doilea și să stîngă focul ce arde pe mort pe lumea cealaltă, căci altfel, cît va sta femeia măritată cu al doilea bărbat, cel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va avea vreo supărare. Dacă visează cineva că se scaldă într-o apă curată, apoi se crede că va fi sănătos și cu voie bună; dacă însă se visează într-o apă tulbure, apoi se va îmbolnăvi. înturnîndu-se mirii de la cununie, se varsă înaintea lor cofe pline cu apă, ca prin toată viața lor să le meargă în plin. Cînd vin dănacii și fetele mari, la Paști, de la biserică, să se uite în fîntînă, ca să fie ca apa de frumoși tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lapezi. Culbec Se crede că culbecii își leapădă capacul abia după ce tună primăvara. Cel ce pătimește de durerea șelelor se vindecă dacă ia un culbece, îl usucă, apoi îl pisează în praf și-l bea într-un pahar cu apă. Cununie Poporul crede că acei cununați nu-i mai poate nimeni despărți, doară singură moartea. Să nu faci cununie în casă, că rămîne unul văduvoi. Se crede că numai dumineca și joia este bine a se cununa; dacă s-ar cununa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șelelor se vindecă dacă ia un culbece, îl usucă, apoi îl pisează în praf și-l bea într-un pahar cu apă. Cununie Poporul crede că acei cununați nu-i mai poate nimeni despărți, doară singură moartea. Să nu faci cununie în casă, că rămîne unul văduvoi. Se crede că numai dumineca și joia este bine a se cununa; dacă s-ar cununa cineva în alte zile, apoi acea căsătorie nu va fi fericită. Femeia însărcinată care cunună îi va muri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu fie însărcinată, căci nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. Dacă o copilă a pătimit de vreo boală și înainte de a se mărita s-a lecuit, dară nu pe deplin, apoi se crede că este bine ca, mergînd la cununie, să zică că nu ia cu nime’ altul cununia decît cu mirele ei, și făcînd așa, boala ei va înceta cu totul. Se crede că înainte de cununie trebuie mirii să se scalde într-o scăl dătoare în care se pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noilor căsătoriți. Dacă o copilă a pătimit de vreo boală și înainte de a se mărita s-a lecuit, dară nu pe deplin, apoi se crede că este bine ca, mergînd la cununie, să zică că nu ia cu nime’ altul cununia decît cu mirele ei, și făcînd așa, boala ei va înceta cu totul. Se crede că înainte de cununie trebuie mirii să se scalde într-o scăl dătoare în care se pun busuioc, bani noi de argint, lapte și miere, ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dară nu pe deplin, apoi se crede că este bine ca, mergînd la cununie, să zică că nu ia cu nime’ altul cununia decît cu mirele ei, și făcînd așa, boala ei va înceta cu totul. Se crede că înainte de cununie trebuie mirii să se scalde într-o scăl dătoare în care se pun busuioc, bani noi de argint, lapte și miere, ca ei să fie iubiți ca busuiocul, curați ca argintul și dulci ca laptele și mierea. Mai înainte de a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]