3,559 matches
-
noi Ampoiul, la Mureș. Helen era din nou în picioare realizând, precum un pictor, un tablou cu gesturi repetitive și totuși sigure. -Peste râuleț, era confiserie „Noisettes„ , cu planșeul de sticlă transparentă. Eu tresării de emoție, îmi imaginam apa aceea curgătoare și peste ea cofetăria așezată pe sticlă... -La primii pași, continuă ea, am avut senzația că o să cad pe spate , că mă ia apa și chiar m-am prins cu mâinile de-un scaun . Parcă și eu amețesc puțin.... -Era
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
dorit, întrucât în zilele următoare ale începutului de septembrie vremea a venit cu rafale de ploi și vânt rece, care mi-au spulberat fragila sănătate. Am căzut la pat cu tot tacâmul unei boli serioase: gât umflat, fierbințeli, expectorații, nas curgător, dureri generalizate. Un adevărat dezastru pentru visele mele școlare care mă bântuiau. Disperarea că nu le mai puteam realiza m-a adus într-o totală stare de ruină fizică. Simțeam cum se apropie termenul visat, iar eu nu pot să
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
îngemănare cu continentul care ne-a fost sortit, expresia încrederii într-un viitor comun, mereu mai luminos pentru oamenii de pe cele două maluri ale bătrânului Istru. Ne adăpăm apoi sufletul, adăstând iarăși în binecuvântata poezie, de data aceasta pe vesuri curgătoare ca mierea, semnate de Floarea Cărbune, unde rima ceai-samurai și amintirea mamei îmbie pacea interioară. Rubrica dedicată cronicilor de carte ne răsfață cu două nume consacrate, unul din țară - scriitorul Al. Florin Țene și unul din străinătate - Adrian Erbiceanu, ambii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
-se cu ei. Aici oamenii sunt tăcuți, serioși, cu liniile feței puțin cam obosite și-i salută respectuos pe Domni, iar nu slabi și ogârjiți ca cei de la șes. Ici, o femeie mănâncă un măr, dincolo șerpuiește Ozana cea frumos curgătoare din care nu se vede calul și călărețul, iar alături te afunzi într-o mare de grâu și porumb în care ursul se plimbă în voie. Episodul 23 POPAS LA TOPOS Drumețului care la începutul sec. al XVII-lea intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vorbe, avea, ce-i drept, toate năravurile urșilor - și nu cred că e cazul să le mai înșir - dar mai avea ceva pe deasupra: avea suflet, fraților. — Cum vine asta? - făcu Surduc. — Iată cum vine: trăia odată, lângă o apă mult curgătoare, la o stână, o băciță. O chema Mădălina și pe cât era de harnică, pe atât era de singură. Singură, fraților, cum îi cucu: numai brazi și brazi și câini. Episodul 30 îN CARE CONTINUĂ POVESTEA LUI CANCIOC — Și trăia Mădălina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
noi, dacă n-am ști de câtă osârdie dai dovadă urmărindu-ne vighil preumblarea noastră epică, dacă n-am cunoaște neostoita ta vrere de a înțelege cum de, cu aceleași personaje și uneori cu aceleași vorbe, un episod iese lin, curgător, că-ți vine să-l mai citești o dată, iar altul iese câș, că-ți vine să-l citești de trei ori și-o și faci. Noi, mărite Cetitoriule, nu vom zice, ferească sfântu’, „iac-așa!”, deși tare ne stă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
într-o fericire inexplicabilă. Auzea cântându-se în aer: „Inima mea e pregătită, Doamne, Inima mea e pregătită de drum!“. Simțise în coșul pieptului cum inima se forța să-i ajungă în gât și apoi în cap, transformată într-o curgătoare lumină albă, apoi într-un șuvoi exploziv care tâșnea prin crăpăturile dilatate ale craniului, pe urmele gemene ale celei care murise înaintea lui. Era ca o eliberare dintr-un pământ care nu dăduse roade, înflorind doar pentru plăcerea nu știu cui, cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
-ne în stabilitatea și protecția lui. Pielea în care erau înfășurate lumile interioare ale trupurilor ne asigura de echilibrul dintre înăuntrul și înafara ei. Dar aerul era la fel de viclean ca și focul, apa și pământul, patru frați din aceeași materie curgătoare, mai arzătoare decât cuvintele. Această materie se mișcă în libertate în diferite forme și jocuri transcendentale, schimbându-se deodată în contrariul ei. Într-o seară am simțit că pătrunsese un oaspete nevăzut în viața noastră. Se strecurase fără sunet în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
rest, se folosea numai de lampa de miner fixată de casca pe care o purta pe cap. Aerul era rece și umed iar de undeva din față se auzea un murmur slab ce creștea pe măsură ce înainta. Recunoscuse imediat zgomotul apei curgătoare și privi repede în jos, spre picioare, așteptându-se să calce în apă. Nici vorbă de așa ceva, podeaua era în continuare uscată. Pășea încet peste traversele rare înșirate pe pardoseală. La intervale regulate pipăia cu piciorul șinele ca să se asigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
judecător. Viața și moartea.“ Așadar, arta ar fi semnificația poeziei „Limb“, pe marginea căreia, În treacăt fie spus, doamna Nina Roth-Swanson a bătut cîmpii. „În limbaj poetic un torent de apă semnifică anume refulări onirice, iar asociația cu o apă curgătoare, mai degrabă presimțită - este expresia sunetului abisal ce sugerează deopotrivă murmurul vorbelor și susurul urinei.“ (Aici, Într-adevăr, s-a Întrecut pe sine.) Deci domnule, Mendel Osipovici n-a fost soțul meu, mi-a pecetluit Însă existența, iar eu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
apelor în budăie avem toponimul Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei din izvoare se face la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă sunt săpate în șes. Principala apă curgătoare din comuna Filipeni este pârâul Dunavăț care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și se varsă în Berheci, lângă satul Oncești, având o lungime de aproximativ 25 km. Acest pârâu (nu a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locale numite obști, care puteau să-și schimbe locul fără să depășească hotarul; altfel ar fi inițiat un conflict cu vecinul de hotar. Hotarele despărțitoare de obști, apoi de moșii sau de moșia obștească, nu erau niciodată fixate pe apele curgătoare, pe pâraie, pe care le găsim numai în interiorul hotarului, ci pe „zarea dealului”, „muchia dealului”, „la pornituri”, „la stejari”, „la crâng”, „la rediu” etc., deoarece viața comunității era legată de existența unui pârâu, cu debit mic, firește, dar suficient pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Marea Nordului pentru a se instala la Londra, unde democrația și piața avansează în același ritm. Londra, 1788-1890: forța aburului Anglia stăpânește tehnologia țesutului lânii, a extracției de cărbuni și a fabricării sticlei încă din secolul al XVI-lea. Abundența apelor curgătoare, principala sursă de energie, favorizează, în Lancashire, mecanizarea filaturilor unei noi materii prime textile rivale lânii, bumbacul, cunoscut de multă vreme în Europa și redescoperit de englezi în India. Pentru a dispune de această fibră vegetală de o importanță strategică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
îmbrăcăminte, unelte, lemn pentru energie și pentru construcția corăbiilor. Tot aici este produsă și renta funciară, ce finanțează industria și creează primele profituri. în 1768, un nou război de țesut inventat de Richard Arkwright și funcționând pe baza energiei apei curgătoare a râurilor îmbunătățește considerabil productivitatea în industria textilă. Totuși energia este deficitară în Anglia, mai mult chiar decât în Țările de Jos: puținele păduri de care dispune trebuie păstrate cu grijă în scopul armării navale, atât de importantă din punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
-se Într-o aceeași exclamație de minunare. Poetul murmurase și el ceva, surprins, fascinat de relicva care continua să se miște. Aceasta, după ce Își deschisese ochii de-a binelea și privise În jur, Își slăbi strânsoarea brațelor cu o mișcare curgătoare, ridicând dreapta pentru a-i binecuvânta pe cei de față. Pieptul ei delicat, cu sânii abia schițați, părea să se miște ritmic. - Respiră... e vie! auzi pe cineva strigând de lângă el, printre miile de alte exclamații care explodau În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ea până când Îi atinse obrazul cu degetele. Nu purta nici o mască. Trupul zvelt Îi era acoperit, până dincolo de talie, de o cascadă de păr alb care, inițial, crea impresia unei bătrâneți Înaintate. Dar era vorba, iarăși, de o iluzie. Era curgător și splendid, un torent de zăpadă demn de un Înger adolescent. Exista ceva nefiresc În acea frumusețe, simțea poetul, ceva ce putea pătrunde În suflet, legându-l cu lanțurile unei otrăvi subtile. Încerca aceeași stare de indispoziție care pusese stăpânire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
un copil și nu înțelegeai tot, doar străluceai, îl ridicai pe Shakespeare deasupra capului, ținând volumul deschis, și mi te adresai ca unui alt actor, eram un bun partener: Recită tirada, rogu-te, cum ți-am rostit-o eu, ușor curgător; ci, dacă o răcnești, așa cum fac mulți dintre actorii ăștia, mai bine îl pun pe crainicul orașului să-mi recite versurile. Nici nu despica văzduhul cu mâinile, așa, de parcă ai tăia lemne, ci fii în totul domol: căci, chiar în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și cepele astea au devenit mai grele. Îîî, tot nu mi-ați spus ce e cu paharul... — Paharul?, o să-l duc la pârâul din dreapta grădinii și am să arunc apa asta nenorocită, cică se duce durerea și răul pe apă curgătoare, așa-mi spunea mie bunica, să povestești în fața unui pahar cu apă și să-l arunci după aia, se duce totul cu apa, să dispară cu noaptea!, hârâie ea încet, cu vocea care vine din sex. Loredana vrea să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
stâncă și Amory aruncă o privire În zare. Acolo unde peretele de piatră se Întâlnea cu șesul drept, cu treizeci de metri mai jos, un curs de apă Întunecată desena o linie clară, Întreruptă de luciri minuscule În apa iute curgătoare. - Mizerabilă, mizerabilă lume veche! a izbucnit pe neașteptate Eleanor. Iar cel mai nefericit lucru dintre toate sunt eu... Of, de ce sunt fată? De ce nu-s un idiot de...? Uită-te la tine: ești mai prost decât mine - nu cu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
murdară, cu condiția să priceapă despre ce‑i vorba. Ceea ce nu‑i încă sigur. Vii, Anni, sau nu vii? Nu vine încă deoarece - dându‑și seama de această șansă unică - tocmai execută, degajată, la pian, într‑o succesiune limpede și curgătoare, Studiul pentru clape negre de Chopin; degajată, dar a exersat mult acasă până să iasă așa ceva și tocmai se pregătește să înceapă Clavecinul bine temperat când se apropie pianistul de jazz (student la medicină): Da’ ești cam paralelă, fetițo, du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
a evita haosul în care „petrecem” dimensiunea existențială dată fiecăruia dintre noi. Așa ajungem să ne „măsurăm” durata vieții, adică vârsta, și atunci pentru unii timpul poate deveni prieten sau dușman... În raport cu veșnicia naturii, cu cerul și pământul, cu apele curgătoare sau întinderile nesfârșite, cu aștrii luminoși ce guvernează ziua și noaptea (alte entități), timpul măsurabil ni s-a dat doar nouă, oamenilor. Iar omul, ca ființă rațională, a fost cel care a inventat forme de măsurare a timpului pentru a
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
cu pirderea chipului dumnezeiesc al vieții și introducerea celui al fiarei sau dobitocului. Celor ce viețuiesc, însă, curat, Duhul Sfânt se face „suflet sufletului”, iar roadele împărtășirii și revărsării lui sunt: - „dorirea Lui întru smerenia sărăciei, lacrima fără durere, pururea curgătoare, iubirea întreagă și nemincinoasă față de Dumnezeu și față de aproapele, bucuria din inimă și veselia de Dumnezeu, îndelunga răbdare în cele ce suntem datori să le răbdăm, blândețea față de toți, bunătatea, unirea minții, vederea și lumina, puterea fierbinte pururea mișcătoare a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
posibilități: ori scoți dintele afară ori îl umpli cu aur. Gabriel d’Annunzio. - Știință puțină te depărtează de Dumnezeu, știința multă te apropie de Dumnezeu. Louis Pasteur. - Viața este munca și numai muncă îi dă omului dreptul la viață. Apă curgătoare da viață, cea stătătoare devine otrăvitoare. Sfanțul Ioan Gură de Aur - Încercarea de a mulțumi pentru binefaceri este totdeauna binevăzută..., Sfanțul Grigorie Taumaturgul. - Cui nu-i place zborul, să nu-și cumpere aripi. ion untaru Referință Bibliografica: Citate memorabile (81
CITATE MEMORABILE (81) de ION UNTARU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363806_a_365135]
-
rîsul de altul a fost totdeauna o metodă de ținere în frâu sau de îndreptare pentru mulți. Urmează apoi o masă comună, mare, bogată. A doua zi după război, călușarii se reîntâlnesc și ”îngroapă ” călușul, de obicei lângă o apă curgătoare, ferindu-se să nu fie văzuți în special de vrăjitoare care ar folosi plantele care au fost la steag, pentru vrăji ( de aceea ele se îngroapă să nu fie găsite).. Încercând să aflu mai multe despre ”tainele ” călușului, am stat
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]