9,076 matches
-
mine și restul lumii un gard înalt, un fel de graniță, pentru a mă apăra de eventualele vânturi rebele. Dar acum, fiindcă tot m-ai făcut curioasă, desfiră-ți toată povestea, deși să-ți spun sincer, n-am înțeles niciodată curiozitatea bolnăvicioasă a unora de a se uita până și în cafeaua pe care o bei dimineața. Bănuiesc că este o istorioară nostimă, nu!? - Am ținut, sinceră să fiu, să ți-o spun, ca o avertizare, dar uite că acum, deja
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
prea îndepărtat, dar fiindcă te văd nerăbdătoare, continuă ea, am să te rog să te mulțumești și cu un rezumat. Vira, parcă ți-am spus, lucrează la sterilizare. Stând la o șuetă m-a întrebat, printre altele așa, din simplă curiozitate feminină: ce fel de fată ești, dacă îți cunosc soțul, ce impresie am despre viața ta de familie? - Ce interes avea ea, persoana aceea de care îmi spui, să știe care este viața mea de familie? - Ți-am mai spus
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și lucruri secrete. Desluși însemnări lapidare ale Inei, datând încă de pe timpul școlarității. Cântărindu-l în mână, foiletând la repezeală paginile scrise, nu se putu abține să nu exclame: Măi să fie! soția mea a scris aici un adevărat roman. Curiozitatea de a-l lectura îi alungă total dorința de somn, de odihnă. Citi la întâmplare mai multe însemnări: unele mai interesante, altele purtând amprenta unor întâmplări care nu-i erau străine, toate însă erau elaborate cu grijă. El știa, dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu are altceva pe buze, în această zi luminoasă și călduroasă de august, decât acest fapt, pentru unii oribil, pentru alții penibil, și, în fine, pentru încă alții... Dar, iată, la poarta penitenciarului, au sosit mama și tata arestatei. Îmbulzaelă, curiozitate, gură-cască și, mai ce, la poarta penitenciarului? Mai nimic, zice un zeflemist, că, din orice țânțar, ușor se iscă un armăsar, iar, orice bâzâit de gâză naște un psalmodic ritm simfonic. Vine un șef. Mare șef. Confirmă faptul că Elena
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
află în piața unui oraș îndepărtat din India, dansând la lumina unei torțe, cu gesturi asemănătoare celor pe care le-ar face dacă ar fi mușcată de o cobră. Femei, copii, bărbați goi s-au strâns în jurul ei, plini de curiozitate, în timp ce tatăl meu - sau unchiul - încărunțit și adus de spate, așezat într-un colț, o privește gândindu-se la hruba întunecoasă, la zgomotul pe care-l face șarpele furios târându-se, la șuieratul său, la capul său ridicat, la ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nerușinarea al cărei privilegiu îl au văduvele și mă privea cu aceiași ochi ca atunci când mă ținea pe oliță. Cine știe? Poate se excita în prezența mea, cum fac femeile cu pretinsele lor surori adoptive. Și acum chiar, cu câtă curiozitate mă pipăie, „îmi face părul creț“, cum zice ea. Dacă târfa de nevastă-mea s-ar fi interesat de mine, n-aș fi tolerat deloc o astfel de familiaritate din partea doicii. Aveam, într-adevăr, convingerea intimă că orizontul gândirii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cele mai multe ori, covârșitoare. Cu cât stăteam mai mult să mă gândesc, cu atât eram mai convins că trebuie neapărat să dau o tură pe la serviciu. Poate că mândria mea era zgândărită mai mult decât voiam să recunosc, poate că o curiozitate teribilă îmi dădea târcoale, oricum simțeam nevoia să mă reped până acolo. O dată înșurubată această idee în mintea mea, trebuia să văd cum să fac să o pun în practică. În mod obișnuit aș fi ieșit din bloc, m-aș
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vreau și eu să mă numesc." Părea ceva în genul domnișoarei secretare de la decanat. Nu era chiar gândac. Hm! Aș fi zis, dincolo de teoria aia cu hermafroditismul libărcilor, că era mai degrabă o gândăciță. M-am întors spre ea cu curiozitate: "Și cum vrei să te numești?" S-a blocat toată. Dar imediat a găsit o replică neașteptat de lingușitoare. Sau, la naiba, sinceră. În fond, discutam cu o biată insectă, nu? A zis: "Nu știu Șefu'. Eu nu sunt deșteaptă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
goarnă. Că m-a luat acu' o săptămână Pompilică (ăsta era domnul decan), așa, de-o parte, să-mi bage niște texte. Parcă ți-am zis eu ceva, nu?" Ceva, ceva, da. Da' destul de vag", face Corneluș, abia mascându-ți curiozitatea, ridicând pofticios din sprâncene, gata să asculte o bârfă suculentă direct de la sursă. "Mda... Uite cum a fost: își luase fața aia de mare domn care e pus în situații dificile de subalterni. Face către mine așa, dregându-și glasul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
venea să-i zic de la obraz: Băi, Pompilică, tu-mi vii mie cu de-astea? Tu, mă?! Că toată facultatea îți știe tarifu', fraiere! Ba mai ești și lacom, după toate alea..." "Cât ia?", o întrerupe vechiul amic, plesnind de curiozitate. "Păi ce, nu știi?" Am auzit eu că e două sute cin'zeci de euroi de donator, da' n-am crezut." "Ba să crezi, Cornele, să crezi. Iar pe toamnă, la re sau re-re, ia trei sutare ca nimica. Îți spun
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
însă întâmplarea asta îl ajutase să-și amintească de marfa uitată la serviciu. Zâmbi mulțumit și decise că e cazul să se întoarcă și s-o recupereze. Își săltă geanta pe umăr și porni fredonând vesel. Cine ar fi avut curiozitatea să-l asculte ar fi auzit, repetat la nesfârșit, un refren poznaș: "Bebel cel porcoșel s-a cam căcat pe el". Când l-a văzut, nevastă-sa a dus mâna la gură, realmente speriată, și l-a întrebat precipitat: "Aoleu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că spunea că le lăsase goale și acu' era pline amândouă." "Tii, fir-ar al dracu'!", izbucni portarul-instalator. "Bă, ce nasulia naibii! Curat ghinion, să moară mă-sa." "Mă-sa cui?", se interesă Anton cu niște ochi aprinși de o curiozitate copilărească. "Eee, mă-sa lu' nimeni, era așa o vorbă", deveni mai precaut Petrică. Încercă să schimbe subiectul: "Ăștia cu dezinsecția a venit?". "A venit. S-a dus deja să dea la gândaci cu soluție d-aia..." "Și? Probleme, ceva
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
bărbia mică, încheind obrazul de jos, așa cum numai fețele de mare rasă știu să se încheie, printr-un adevărat contur, ca o linie. Era și ea veselă, dar altfel, o veselie inteligentă, care nu-și pierdea prin deșănțare deschiderea și curiozitatea.” De fiecare dată când intra doamna Iozefina Sima în bibliotecă, în liniștea aceea cu miros stătut, parcă rămasă rătăcită din alt veac, patronată de cărți vechi și noi, descleiate sau rupte de caterpilarul timpului, în care se mai auzea când
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
garantase pentru mine ca să ajung în funcția de administrator aici, în ciuda vrerii directorului Sima și a unora dintre organele locale de partid. Acela mă propusese și pentru dramatizarea nuvelei lui Alexandru Ivasiuc. Un text cu o acțiune destul de pretențioasă. Totuși, curiozitatea îmi creștea de la o zi la alta. Nici nu era cazul să refuz sarcinile de serviciu, mai cu seamă când știam că, înainte a a fi aterizat eu aici, ca un intrus, era mai mult decât posibil să le fi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
triunghiulară și bărbia mică, încheind obrazul de jos, așa cum fețele de mare rasă știu să încheie, printr-un adevărat contur, ca o linie. Era și ea veselă, dar altfel, o veselie inteligentă, care nu-și pierdea prin deșănțare deschiderea și curiozitatea. Și în interiorul acestui grup de sus era o ierarhie și Mihai o desluși fără greș, ca și cum ar fi știut-o de totdeauna (...) Deci mai făcu un pas înspre ea, până la depărtarea mâinii. Doamna îi aruncă frâul calului, să-l țină
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
n-ai unde, și mai apoi, convins că nu vei fi strivit ca un șobolan, de tavanul tunelului, să mergi cumva mai departe. Ce zici? Poate vom reuși amândoi într-o zi. Pe Gerard îl măcina începând din acel moment, curiozitatea: unde ar fi ajuns după ce ar fi trecut, ca prin absurd, de camera sepulcrală care se poate vedea printr-o crăpătură, abia-abia. - Tunelul acesta comunică cu cel în care ajungi dacă te cobori pe ușa aceea secretă din dușumeaua Bibliotecii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
aș muri. Ideea e că n-ai cum să stai singură niciodată. - răspunsese Gerard. - Dar cu cine, mă rog? - Cu cel de lângă tine. Iozefina râse și răspunsese: Pasărea mălai visează. Răspunsul ambiguu îi stârnise atunci lui Gerard și mai mult curiozitatea. Dacă Iozefia ar fi zis Nu, niciodată, ar fi fost simplu, iar dacă ar fi zis Așa da, atunci Gerard ar fi trebuit să-i facă propunerea, ceea ce ar fi deschis o variantă a relației lor, extrem de periculoasă. Se sculă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cartierul cu străzile preferate. Cei carel întâlniseră, n avuseseră cum să-l întrebe unde merge și el să răspundă aproape disperat că nu caută nimica, mascând ușor pană de memorie. Mersul alert și la obiect, nu numai că nu stârnea curiozitatea trecătorilor, dar nici nu lăsa să se înțeleagă cum că ar mai fi, într-adevăr, bolnav. E adevărat, nu mai fusese de mult timp la medic. Ultima dată când fusese, acesta vorbise mai mult cu Karin și cu părinții mei
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
liber. Și să știi că nu e un post incomod, dar trebuie să ai totuși, mare, mare grijă. Regizorul făcea pauze crezând că voi întreba ceva legat de postul de administrator. Eu însă nu dădeam dovadă de niciun fel de curiozitate. Mă abțineam. Antecesorii dumitale-reia el firul - trei, câți s-au perindat în ultimul an de când e director tovarășul Sima, era să ajungă la pârnaie. Încercam deci să stau cât mai rezervat, să nu mă mir la cele auzite, ca să nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nostalgii, ca pe niște obiecte de mare preț.” Pe 21 mai ’77, despre martie același an: “Gerard invitat de Valy în fosa Casei de Cultură, la o cafea, pe la orele cinci după-amiază, se hotărî să meargă, dar nicidecum mânat de curiozitatea surprizei pe care i-ar pregăti-o, chipurile, colegul de serviciu (Oricum, știa că cu Iozefina n-avea cum să se mai vadă. Simțea asta, așa ca odinioară, între ei interpunându-se nu numai cutremurul, mai ales că și la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
bombelor” se închideau ușile. Domnul Bogdan făcu remarca: Nu e nevoie de așa ceva. Aici, la noi, nu se încuie ușa. Noi n-avem nimica de ascuns, domnule Grig. Lacătul, gratiile și ușa ferecată nu fac altceva decât să trezească numai curiozitatea și suspiciunile, adică boala. Noi nu avem nevoie de boală. 3. Aceasta putea să sune și că în cele mai multe familii, la o anumită oră, se discută numai cu ușile închise. Adică discuțiile ar putea fi contra curentului. Tot pictorul completă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să facem o plimbare până la căsuța ei la țară. Am luat copiii ei și am plecat în plimbare, ea făcea ceva pe lângă casă și eu mă întrețineam cu niște copilași de pe uliță. Dragoș, băiatul nașei a plecat în explorarea satului, curiozitate de orașean. A plecat singur și a spus că se întoarce repede și cum timpul trecea și noi trebuia să ne întoarcem în oraș, iar Dragoș nu mai venea, m-am hotărât eu și cu surioara lui să mergem să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fi noi creștini, musulmani, budiști, atei, etc., dar un singur lucru este sigur și nici nu trebuie să mai cheltuim energie și bani ca să încercăm să aflăm cine este Dumnezeu sau Spirit Infinit, Matrice, Buda, Energia Superioară, Inteligența Universală, etc. Curiozitatea oamenilor este bună și ajută la evoluție, dar este bună până în momentul în care devine unică preocupare și mai rău, o obsesie. Dumnezeu a devenit o obsesie pentru mulți cercetători și mi se pare absurd. Toți îl caută pe Creator
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
nu o mai irosim fără folos, folosindu-ne de ea doar așa că o avem și trebuie consumată într-un fel sau altul ... doar e gratis, nu? Am ajuns la sfârșitul acestei cărți și sper că am reușit să vă trezesc curiozitatea de a explora acest minunat țărâm care este PUTEREA INTERIOAR|. Această carte a fost scrisă cu intenția de a-ți arăta că și tu ai valoare inestimabilă, chiar dacă sunt unii mai deștepți, mai frumoși, mai bogați ca tine, să nu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
poveștii... Spuneam, mi se pare, că nepotul acela - Costică - umblând prin podul fostei crâșme, a găsit o lădiță colbăită și scorojită de să-i plângi de milă. S-a uitat la ea întâi ca la o arătare, apoi, împins de curiozitate, a deschis-o. Și... minune!... Printre tot felul de hârțoage, a găsit un caiet cam flendurit în care erau înșirate nume ale unor oameni din sat și o mulțime de socoteli. N-a priceput despre ce poate fi vorba și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]