1,698 matches
-
Zăresc chipul Dumitale: O icoană zugrăvită Cu mulți nuri închipuită. {EminescuOpIV 235} EA-ȘI URMA CĂRAREA-N CODRU Ea-și urma cărarea-n codru. Eu mă iau pe a ei urmă, Când ajung cu ea alături Răsuflarea-mi mi se curmă. Mai răsuflu înc-odată, Zic o vorbă, ea tresare Și se uită-n altă parte Și răspuns de loc nu are. Dar mereu de ea m-apropiu Și vorbesc și îi dau sfaturi; Ea se apără c-o mână Și se uită
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mă fac, Căci tu îmi prinzi tot gândul, Ca cerul ce privește-n lac Adîncu-i cuprinzîndu-l. Cu farmecul luminei reci Simțirile străbate-mi: Revarsă liniște de veci Pe noaptea mea de patemi Și de asupra mea rămâi Durerile de-mi curmă Și fii iubirea mea de-ntîi Și visul meu din urmă. {EminescuOpIV 449} UN FARMEC TRIST ȘI NE-NȚELES Un farmec trist și ne-nțeles Puterea mea o leagă, Și cu nimic nu m-am ales Din viața mea întreagă. E
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
547} Ce sgomot de bucium și arme, ce val! Când Ștefan se sue călare pe cal Răspunde Suceava din urmă; Și nimeni nu știe cum tu ai ajuns Să știi de ce munții săgeată-ai pătruns Și-a codrului cale se curmă. Răsună pământul de tropotul des, De-atîtea oștire de munte, de șes, Răspunde sunare din nouri; Cu sunet de bucium la munte și plaiu, C-o oaste întreagă călare pe cai, Cu steaguri cu semne de bouri. 93. SERENADĂ ? Victor Hugo
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
s-a întors, și-a înfipt mâinile în păr, ochii se cască într-o spaimă grozavă. O ia la fugă pe scări. Era acum ca posedat... Aud un șoptit cumplit. Cumplit șoptit: - Smulge-mi capul!"17 Alteori discursul i se curmă subit: "povestea multe și cu haz, deodată însă el se opria de mai vorbi, lăsa în jos buza inferioară și nici un cuvânt nu mai putea scoate din gură"18. Știa bine ce avea să urmeze: Și... deodată îl scutura o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dar prin aceasta contrasta fermecător cu vocea prea aspră, gravă și reținută: "Ți-aduci aminte Ce dulci cuvinte Ne trimeteam în scrisori? Odinioară Pe dinafară Le știam uneori. Scăldate-n lacrimi noi le citeam Și-apoi le sărutam. Visul se curmă Și-n cea din urmă Eu nu știu ce să-ți mai scriu..." 313 Când mama mă alinta, în copilărie, nu mă impresionau deloc giugiulelile ei, le consideram normale și cuvenite. Nu voi uita însă niciodată cum mi-a spus tata de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
-i voi socoti ageri și buni de muncă, îi vor ucide. Și am venit să mă sfătuiesc eu voi, să vă întreb: e mai bună moartea sau e mai bună robia? Căci altă ieșire nu aveți. Dacă eu mi-aș curma viața, cum m-am gândit s-o fac, s-ar găsi altul să aleagă. Ar alege poate jumătate din voi, și pe ceilalți i-ar da pe mâna soldaților. M-am gândit însă... Auta tăcu, nesfîrșindu-și cuvintele începute. Mai-Baka și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
acestor oameni se alesese un fost sclav, puternic și înțelept, adus odinioară în lanțuri dintr-un ținut aflat între miazănoapte și răsărit, apoi cine știe cum dobândind libertate de la stăpânul său, lucru care nu se mai întîmplase în Atlantida. El izbuti să curme certurile celor care căutau să-și scape viața din cumplitul potop, îi potoli, îi învăță ce să-și ia cu ei din sărăcăciosul avut pe care-l pierdeau și-i împărți pe corăbii. Erau vreo douăzeci de corăbii, cele mai multe pescărești
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
i plăcea foarte mult acea tichie neagră. -E o perioadă în care ai mult de lucru, zise Ramona privindu-l cu multă blândețe. -Da, așa este, dar vezi tu Ramona altele sunt cele care mă macină. -înțeleg prea bine, dar curmă-ți suferința, voi fi alături de tine orice ar fi, îi spuse Ramona cu ochii plini de lacrimi. Se întunecă. Pe cerul de un albastru închis, încă nu se ivi luna. Radu o luă pe Ramona de mână și acum amândoi
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
împărătești, a apucat membrul gigantic al lui Hsueh și l-a scos la iveală ca să-l vadă toată lumea, spunând: „Lucrul pe care-l țin în mână îmi oferă mai multă plăcere decât întregul meu imperiu!”. Totuși, plăcerea i-a fost curmată, căci apetitul său sexual era atât de mare, încât Hsueh Huai-yi a murit la numai doi ani după ce a intrat în „serviciul” ei. Deși fusese un bărbat puternic și viril, a fost complet secătuit de esența și energia vitale, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
celebrări fără spectatori, salvele de tun, evocată aici, reușește să scuture doar păpădiile. Deși nu există un alt Înțeles mai profan al zilei eroilor, un gînd empatic ne duce către zilele de război În care viețile unor păpădii umane sînt curmate cu mijloace evident supradimenisonate. Iar eroismul devine unul de abator, eroii fiind de fapt doar carne de tun. Sintagme mai puțin consacrate sau specializate, folosite cu deosebită abilitate, dobîndesc dublu sens În poemele lui Vasile Conioși-Mesteșanu: tablou de iarnă - bătrâna
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a constituit punctul de plecare al poemului a fost contemplarea frunzelor În cădere. Departe de a fi o cădere accelerată și zgomotoasă, ca aceea a ghindelor sau a castanelor, care te pot face să tresari cînd liniștea prea mare este curmată brusc, aceea a frunzele are o anume lentoare și un balans aparte care te duc cu gîndul la abandon. M-am gîndit deci la o modalitate de a fi, de a se comporta a frunzelor desprinse de pe ramură ca un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care furnica trece repetîndu-și Întrebarea: zăpada spune că soarele care o topește e mai puternic ca ea, soarele că vîntul care aduce norii peste chipul său și Îl Întunecă e mai puternic, vîntul că mai puternică e casa care-i curmă Înaintarea, casa că șoarecele care-i găurește pereții e mai puternic, șoarecele că pisica, pisica - bîta care o ucide, bîta - focul care o arde, focul - apa care-l stinge, apa - vaca care o bea, vaca - cuțitul de piatră cu care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
băncile școlii, acum capătul lumii se pare că s-a deplasat Într-un haos insondabil). SÎntem lansați astfel Într-un climat al snoavei, confirmat imediat de faptul că e vorba de o lume minusculă - aceea a furnicii. Cu orizonturi brusc curmate de orice accident mai pronunțat al solului. se coace pitaun greiere Înț eapă prelung liniștea Ildiko Juverdeanu E seară de vară, e liniște. PÎinea se rumenește ncet În cuptor. Ceea ce este minunat realizat aici, este transferul, concretizat prin cuvîntul Înțeapă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sabia în mână în loc de pălărie. Vei zbura capul unui bătrân cum a fost și tatăl tău; vei ucide o femeie ca muma ta, vei spinteca pe copiii de vârsta copiilor tăi. De o sută de ori vei repeta crima care curmă gândirea și aducerea-aminte. O copilă doarme într-un pat: vei viola-o, și sângele virginității ei se va amesteca pe tunica ta de "viteaz" cu sângele părinților, uciși într-altă odaie. Vei fura, vei minți, vei întoarce totul în cenușă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Nu se mai vedea nimic decât o întindere nesfârșită de apă, care pustiise și înghițise totul. Numai nebunul Împăratului plutea pe deasupra valurilor, pentru că capul [sic, n.n.] lui era chel și gol ca o ticvă seacă; și i se auzea glasul, curmat din când în când de hohote de râs: "Ce de apă! Ce fericire! Ce de apă!"". Printr-un tertip auctorial, naratorul, în ipostaza feminină a "babei Neacșa", suprimă brutal imaginea apocaliptică: ea "se opri, făcându-și cruce și scuipând în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
îl amenință că părăsește cauza aheilor și se întoarce acasă. Abia atunci Agamemnon se fixează asupră i și îl amenință că i-o va lua pe Briseis. Tonul lui Ahile îl alarmase și voia să dea un exemplu, pentru a curma la alții orice veleitate de insubordonare. Ahile se gândește o clipă să-l omoare, apoi îl calmează Atena, se gândește bine și el, și renunță, băgând la loc în teacă sabia pe jumătate trasă. În schimb, acum, pentru întâia oară
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
îl amenință că părăsește cauza aheilor și se întoarce acasă. Abia atunci Agamemnon se fixează asupră i și îl amenință că i-o va lua pe Briseis. Tonul lui Ahile îl alarmase și voia să dea un exemplu, pentru a curma la alții orice veleitate de insubordonare. Ahile se gândește o clipă să-l omoare, apoi îl calmează Atena, se gândește bine și el, și renunță, băgând la loc în teacă sabia pe jumătate trasă. În schimb, acum, pentru întâia oară
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
consemnarea documentară sau funcționarea în teren a unui derivat sau compus de la un toponim-bază, evident că acesta este anterior formelor create de la el. Este cazul numelor Bistrița față de Bistricioara, Bîrzota față de Bîrzoțel, Cîmpina față de Cîmpinița, Pleana față de Plenița, Prislop față de Curmă tura Prislopului etc. Nu trebuie uitată distincția necesară dintre vechimea toponimelor și cea a apelativelor, antroponimelor sau toponimelor bază de la care sunt formate. Specialiștii au constatat, prin statistici și din practica cercetării unor complexuri toponimice reprezentative, că macrotoponimele au mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Lefèvre: „Retrăgând originea limbajului dincolo de întreaga perioadă vecină cu istoria, dincolo de toată observația directă, Bréal s-a conformat invincibilei de acum înainte teorii a formării lente. Despuind de caracterul lor abstract monosilabicele care au dat naștere rădăcinilor indoeuropene, el a curmat scurt considerațiile pompoase despre noblețea originală a inteligenței; el a extirpat radical metafizica din știința limbajului”. Bréal face un pas important în gândirea istorică arătând că indoeuropeana comună a fost născută de o limbă aglutinantă și că tatăl acestui strămoș
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Hroma/Hrome, pentru care în lexicul comun exista forma hryme (presiune, putere, tărie, forță armată). Slava are în rusă, de exemplu, reflexele krom (fortăreață), kroma, kromka (despărțitură), kremlĭ (cetate în mijlocul orașului); cf. rom. ramă - cramă; hrubă, hulubă; a râma, a curma, a scurma, a se screme. Sensul elementului prefixal îl întâlnim în lat. queo „a putea” și în prefixul quidin Quirinus „roman”, dar și numele lui Romulus după moarte; la Juvenal, Quirini gemini sunt Romulus și Remus, iar cu prefixul ex
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aridă), râpă; morman, grămadă, maldăr, vraf“, rom. scarpă „suprafață înclinată, taluz de pământ, de pietriș etc. care mărginește terasamente, șanțuri, cursuri de apă etc.“ (DEXI), it. scarpa „povârniș, pantă“. A se vedea și carpen „copac în lemn dur“, calup, a curma, a scurma, a scărmăna etc. Prima parte a cuvântului Ar-deal are la fel baza l/r pe care o identificăm în lat. alo „a face să crească“, ara „altar“, vgr. airo „a ridica, a înălța“ etc., de unde rezultă că toponimul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a cotrobăi, 109 a cotropi, 195 cotruță, 195 a se covăsi, 134 crac, 104 cramă, 46 a crăpa, 56 croat, 52 a culege, 127 culme, 69 cumani, 193 a cure, 102 curat, 102 a cura, 102 a curge, 102 a curma, 46 cutare, 195 cuțovlahi, 109 Dalmația, 53 Dardanele, 109 deal, 55 a defăima, 100 delniță, 56 derdeluș, 56 a derege, 56 des, 132 a desface, 222 domeniu, 44 a domina, 44 domn, 44 a domni, 44 drag, 102 a drege
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
transmisibile. Simptomatologia este reprezentată de o multitudine de manifestări vegetative, suprapuse pe o insomnie progresivă intratabilă și simptome motorii. Manifestările vegetative includ hipertensiune, tahicardie, pirexie, tulburări sudomotorii și aritmii respiratorii. Urmează halucinații, atacuri de panică, incapacitate fatală de a dormi, curmată de demență și în sfârșit de exitus, după 4-6 luni. Nu există terapie, nici simptomatică, nici etiologică. III.1.3.5. Afecțiuni neurologice Manifestări vegetative în boala Parkinson Există dovezi clare ale afectării funcțiilor simpatice și parasimpatice în boala Parkinson
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
începu și el să sufle tot mai tare... și în curând începu să se dezlănțuie cu o furie de nestăvilit. În răstimpuri, pădurea răsuna de câte un strigăt de fiară flămândă, ori a vreunei prăzi, a cărei viață tocmai se curma... în aer continuând să plutească vălurit ecoul lor. Când și când, vuietul vântului sfâșia vijelios liniștea, cu un muget de fiara sălbatică... Vijelia frământă întruna copacii încărcați de zăpadă, care se aplecau trosnind în fața ei. Umbre ciudate se închipuiau în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se văită țiganca.. - Ei, lasă... lasă, toți murim când ne vine vremea! - Da, flăcaule... așa-i! ..da‟ vremea ta‟i aproape... tari aproapi!.. Era pentru prima dată, când Lisandru o privi fără să mai râdă batjocoritor. - ...Da, flăcăule, lupu îți curmă viața, flăcăule... Ai să mori în a doua lună de iarnă, flăcăule. - Taci!... Taci, cioară!... Lisandru sări, ca mușcat de șarpe, răcnind de-i sperie pe toț din jur... amintindu-și de vorbele Anucăi... „ai să mori mâncat de lup
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]