KorAP: Find »[drukola/base=cuvântare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...120 >

2,987 matches

Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206

Părinților apostolici și toată precizia descrierilor antropologice evagriene compun portretul livresc și spiritual al autorului. Mărturia părintelui Emilianos este exigentă și, de aceea, rară și prețioasă. Se ascunde în cuvintele autorului acea limpezime care umilește sterpăciunea erudiției teologice de duzină. Cuvântările arhimandritului - „totdeauna plăcute și drese cu sare” (Coloseni 4, 6) - nu sunt prelegeri academice, iar dacă posedă o atât de rară fluență, e pentru că respectă ritmul firesc al conversației între două inimi. Încercat duhovnic la mănăstiri de călugări și maici

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
slujba celor care, „abătuți spre basme” (II Timotei 4, 3-4), sunt doar niște „îmbuibați de ei înșiși, nori fără apă, purtați de vânturi, pomi tomnatici, fără roade, de două ori uscați și dezrădăcinați” (Iuda 1, 12). O calitate remarcabilă a cuvântărilor arhimandritului Emilianos o reprezintă aristocrația stilului și absența tonului polemic. De aici provine limpezimea interioară și agilitatea duhovnicească a vorbitorului. Din primele pagini ale volumului, cititorul este surprins de prospețimea pascală a unei extraordinare prezențe duhovnicești. Non multa, sed multum

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
și agilitatea duhovnicească a vorbitorului. Din primele pagini ale volumului, cititorul este surprins de prospețimea pascală a unei extraordinare prezențe duhovnicești. Non multa, sed multum. Este remarca firească, dictată de întâlnirea cu scrierile unui mistic. În pofida suportului rece al tipăriturii, cuvântările părintelui Emilianos conservă fina acustică a prelegerilor originale. Nimic nu pare pierdut: căldura respirației, ezitările intermitente, exclamații neașteptate, jocuri de cuvinte, ironii și puncte de suspensie. Cele douăsprezece cuvântări devin tot atâtea repere tematice pentru o dublă lectură: mai întâi

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
de întâlnirea cu scrierile unui mistic. În pofida suportului rece al tipăriturii, cuvântările părintelui Emilianos conservă fina acustică a prelegerilor originale. Nimic nu pare pierdut: căldura respirației, ezitările intermitente, exclamații neașteptate, jocuri de cuvinte, ironii și puncte de suspensie. Cele douăsprezece cuvântări devin tot atâtea repere tematice pentru o dublă lectură: mai întâi lectura hermeneutică (speculatio), iar apoi citirea repetată, duhovnicească (ruminatio)1. Renașterea permanentătc "Renașterea permanentă" Luate în întregime, catehezele părintelui Emilianos par o glosă prelungită la un verset din Sf.

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
mai neînsemnat mădular are mereu o indispensabilă valoare pentru vedetele răsfățate ale momentului. Modelul normativ pentru teologia ortodoxă rămâne până astăzi cel oferit de Părinții Bisericii, care și-au adresat scrierile deopotrivă celor lipsiți de educație formală și elitelor. Atât cuvântările irenice ale Sf. Vasile cel Mare (330-379) ad adolescentes, cât și tiradele Sf. Grigorie de Nazianz (329-389) către eleniști - în mod special, contra Julianum imperatorem - surprind geniul ortodoxiei patristice. În ambele ipostaze descoperi aceeași robustă încredere de sine a unor

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
textul a fost reluat într-o formă îmbunătățită în volumul Arhimandritului Teofil Părăianu, Pentru cealaltă vreme a vieții noastre, Editura Deisis, Sibiu, 2001. Și un candid avertisment al Părintelui Teofil adresat cititorului: „Îți trebuie dicționar să înțelegi, e cam sofisticată cuvântarea lui” în Arhimandritul Teofil, Cine sunt eu? Ce spun eu despre mine?, interviu cu Mitropolitul Antonie Plămădeală, Sibiu, 2003, p. 135. Ca post scriptum, am atașat acestui prim text recenzia apărută inițial sub titlul „Părintele Teofil și bulgărele de zăpadă

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

nr. 135, 6 mai: A. E. Baconsky. - Locomotiva 40070; Veronica Porumbacu - Adevărul fără viză; - nr. 136, 13 mai: Petru Vintilă - Fiecare cu visul lui; - nr. l37, 20 mai: Petre Solomon. - Schimbarea la față; - nr. 138, 27 mai: A.E. Baconsky - Cuvântare la o noapte senină; - nr. 140, 10 iun.: Petre Solomon. - Canalul Dunăre - Marea Neagră; - nr. 142, 24 iun.: Teodor Mazilu. - Ni-s ghiozdanele mai doldora ca niciodată; A. Ciurunga. - Continentele vor pace; Noe Smimov. - În viața lumii s-a-ntețit un cântecă - nr.

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
compoziție, de tonalitate lirică, de formă a versului, de metodă artistică de a expune ideile, sunt independente de ideologia poetului, de practica construirii socialismului. (Ă). A. A. Jdanov a dat exemplu clasic de rezolvare științifică a problemelor esteticii marxist-leniniste. În cuvântarea rostită la primul congres al scriitorilor sovietici, În 1934, Jdanov a arătat metoda de creație artistică a realismului socialist (Ă). Unitatea calitativă a realismului și romantismului revoluționar În cadrul realismului socialist (și nu o Însumare mecanică, o adăugire exterioară) au fost

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
au combătut ei Înșiși aceste devieri, le-au demascat. (Ă). Vom Începe cu cele manifestate față de moștenirea culturală, În domeniul reconsiderării moștenirii culturale, Încă din 1946, partidul a dat indicații de o mare Însemnătate pentru istoria noastră literară. (Ă). În cuvântarea sa către intelectuali, Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PMR arăta că «democrația și concepția care o călăuzește Înseamnă tocmai salvarea de la naufragiu a celor mai autentice valori etice, culturale și politice (Ă). (Ă). În repetate rânduri, apoi, organele

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
la mutarea În locuință nouăă În Despre pace, poetul vestește emfatic: « Scriu un cântec despre pace-acum». (Ă). Cântecul ia apa râului, el Îl cântă și nu uită să precizeze: «Eu am crescut pe malurile acestea Înalte». (Ă). Tot astfel, În Cuvântarea poetului la mare, În Cântec de Mai pe malul Someșului, Cântec la lună, Cântec despre mineri, despre odihnă și despre mare etc. etc. Prezența continuă și explicită, emfatică a poetului, devine până la urmă obositoare, devine o poză, un ritual, o

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
simple: «Dragul meu, Începi un lucru mare Către care mult ai năzuit. Vei hrăni furnale și uzine; Lucrul tău să urce ca un zbor, Căci partidu-i veșnic lângă tine, Veșnic Îți va sta În ajutor» În La frasinii de la răscruce, cuvântarea pe care o ține președintele gospodăriei colective se scaldă și ea În șabloane arhicunoscute (Ă). La Baconsky nu vom Întâlni, de pildă, nici eternii „zori ai socialismului”, nici versificarea unor teze ideologice. Dar vom Întâlni altceva, care constituie, fără Îndoială

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În evidență operele fundamentale care alcătuiesc miezul noii revoluții culturale - căreia, aflăm din presă, din acest an i se pune la dispoziție un laborator de creație: „Casa Scânteii”. Începem cu un bilanț din Scânteia 19: „Culegerea Gheorghe Gheorghiu-Dej. Articole și Cuvântări cuprinde principalele lucrări ale conducătorului partidului și poporului nostru, tratând cele mai importante probleme ale luptei partidului după 23 August 1944 până azi. (Ă).„ În Întâmpinarea aniversării partidului au apărut de asemenea cărți de mare preț pentru dezvoltarea științei În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640

specie se regăsește mai frecvent În stilul publicistic (vezi definiția din DEX), noțiunea ca atare pare să-și piardă din prestigiu ca specie a stilului științific. De pildă, fostul lider comunist, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a publicat un volum intitulat Articole și cuvântări. De obicei, articolele sunt intervenții personale referitoare la diferite probleme social-politice, culturale, dar și științifice propriu-zise. Dan Zamfirescu a tipărit În 1976 volumul Studii și articole de literatura română veche, ceea ce denotă apartenența (Încă!) a speciei la stilul științific. 5

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
de mesaje”, Între Ceaușescu și un lider arab. În timpul terorii staliniste, În URSS, pentru o greșeală de tipar puteai fi deportat În Siberia. În romanul Copiii din Arbat, RÎbakov arată că un om a fost deportat pentru că, la culegerea unei cuvântări a lui Stalin, În loc de „a demasca greșelile” s-a cules „a masca greșelile”. Au fost arestați, pentru această... neglijență de neiertat, șase oameni! În cartea sa consacrată cenzurii comuniste, Bogdan Ficeac a reprodus mai multe rapoarte ale cenzurii din această

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

Femeilor Române», ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931” 133 14. Grigore Trancu-Iași, „Drepturile civile ale femeilor”, Ziarul nostru, nr. 1, ianuarie 1932 135 15. „Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române”, cuvântarea Elenei C. Meissner, rostită în sala Teatrului „Ventura” din București, pe 28 februarie 1932, Ziarul nostru, anul VI, nr. 2, februarie 1932 140 16. „Moțiunea votată la întrunirea publică a A.E.C.P.F.R.” șdin 28 februarie 1932, Bucureștiț, Ziarul nostru, anul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pentru Progresul Asistenței Sociale, nr. 2, 1936 259 45. Maria Bârzan, „Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei”, Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936 264 46. „A V-a conferință profesională a Partidului Național-Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostite”, Dimineața, nr. 10545, din 4 mai 1936 269 47. „Apel pentru pace șlansat de Frontul Femininț”, 10 iunie 1936 271 48. „De la «Cercul feminin». În jurul unui front comun funcționăresc”, Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936 273 49. „Marele

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
327 63. „Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino”, Graiul femeii, nr. 5, din mai 1938 330 64. „O izbândă a feminismului român”, Revista Femeilor Române, nr. 5-8, din octombrie 1938 333 65. „Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească șrostită la Congresul al VII-lea al Grupării Femeilor Române, ținut la Brașov, în zilele de 12, 13 și 14 noiembrie 1938ț” 334 66. „Raportul Grupării Femeilor Române șla Congresul al VII

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Moțiunile Congresului al X-lea al Federației „Uniunea Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931. 14. Articolul „Drepturile civile ale femeilor, de Grigore Trancu-Iași publicat in Ziarul nostru nr. 1, ianuarie 1932. 15. Cuvântarea Elenei C. Meissner, la Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civ șl Politica a Femeilor Române, rostită în sala Teatrului „Ventura” din București, pe 28 februarie 1932. 16. Moțiunea votată la întrunirea publică a A.E.C.P.F.R. din 28 februarie 1932, București. 17

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Progresul Asistenței Sociale, nr. 2,1936. 46. Inovațiuni ale noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei, articol semnat de Maria Bârzan în Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936. 47. A V-a conferință a Partidului Național-Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostite, în Dimineața, nr. 10545 din 4 mai 1936, p. 3. 48. Apel pentru pace, lansat de Frontul Feminin pe 10 iunie 1936. 49. De la „Cercul feminin”. În jurul unui front comun funcționăresc, în Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
64. Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu Alexandrina Gr. Cantacuzino, reprodusă din Graiul femeii, nr. 5 din mai 1938. 65. O izbândă a feminismului român, știre în Revista Femeilor Române, nr. 5-8 din octombrie 1938. 66. Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească, rostită la Congresul al VII-lea al Grupării Femeilor Române, ținut la Brașov, în zilele de 12, 13 și 14 noiembrie 1938. 67. Raportul grupării femeilor române întocmit de Caliopi ing. Dimescu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
care să asasineze pe oamenii de frunte ai țării, ci de „echipe care să asasineze ignoranța care asasinează satele”2. Pe aceeași poziție s-a situat și dr. N. Lupu care cerea concursul femeilor la apărarea valorilor democrației 3. În cuvântările lor, Calypso Botez, Margareta P. Ghelmegeanu și Ella Negruzzi, protagoniste ale Secției feminine a P.N.Ț. și ale A.E.C.P.F.R., au reafirmat și de această dată convingerea lor că locul femeilor de toate categoriile sociale este în tabăra luptătorilor pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
alese în senat de la vârsta de 40 de ani1. Feminismul și regimurile autoritare Documentele vremii confirmă că organizațiile de femei au văzut în noua constituție o încoronare a eforturilor lor de mai multe decenii. Presa feministă relata pe larg despre cuvântările rostite de personalități ale mișcării de femei la adunările festive, convocate pentru a exprima speranța că de acum încolo și femeile vor putea să exercite, alături de bărbați, drepturile politice integrale. La ședința festivă ținută în „Casa femeii” din București, pe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
va desfășura la comună, municipiu și județ. Au luat cuvântul: prezidenta grupării, d-na Alex. Cantacuzino; viceprezidenta aceleași grupări, d-na șAlexandrinaț Floru; consiliera delegată a municipiului, d-ra Ec. Cerkez, precum și d-nele Maria g-ral Anastasiu, Ana Filitti și Elena Romniceanu. Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino D-nelor și d-lor, În întrunirea de azi, vom aduce la această tribună nemulțumirile noastre și cauzele lor. Se pune o mare problemă: azi se cheamă femeile, soții și mamele să participe la administrația comunelor, municipiilor și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ce sunt aiurea, ajutați-ne ca să formăm generația nouă, pe care chiar de nu veți vrea s-o aveți, noi o vom smulge din inimile noastre și vom da acestei generații forța morală, să dăinuiască și să învingă toate obstacolele. Cuvântarea d-nei Floru - viceprezidenta Uniunii Femeilor D-na Cantacuzino a arătat în mod admirabil, care va fi rolul femeii, din clipa când ni s-au acordat drepturile la comună, municipiu și județ. La Iași, imediat după război, o asociație de doamne

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
despre dreptul de vot acordat la comună și județ femeilor, d-sa declară că scopul lor este ca familia să iasă și mai întărită din aceasta. Recomandă solidaritatea între toate grupările feministe, pentru a putea căpăta în curând toate drepturile. Cuvântarea prezidentei Asociației pentru emanciparea femeii D-na Elena Meissner afirmă că dreptul la vot acordat femeilor cuprinde totodată și o mare răspundere pentru ele. Deoarece primele greșeli făcute de femei, vor lua proporții mai mari decât acelea făcute de bărbați

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]