3,132 matches
-
în iubire, prin adăugarea unui sufix roman, la fel, este posibil ca rădăcini tipic geto dacice, relativ similare cu cele romane, să fi fost modificate într-un sens mai apropiat de limba latină. Firește, absența unei cunoașteri a dialectelor geto dacice ne complică mult situația deoarece se introduce un element cu grad crescut de incertitudine asupra originii unor cuvinte 109. Ceea ce vorbim noi astăzi și îi spunem, cu îndreptățită mândrie, limba română s-ar putea să-și tragă seva din rădăcini
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din rădăcini mult mai vechi decât credem. Dacă ar fi să acceptăm acest punct de vedere, înseamnă că, pe fondul cuceririlor făcute de romani în Balcani, latina nu a făcut decât să cearnă lexicul populației învinse, respectiv traco ilir (geto dacic pentru spațiul nostru). La rândul ei, anterior, traco ilira ar fi indo europenizat vocabularul oamenilor străvechimii pe meleagurile cărora migratorii s-au năpustit. Astfel, poate că, de pildă, cuvântul soare nu derivă din latinescul sole, ci din forma sanscritică surya
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fi strecurat și numeroase cuvinte traco ilire. Avem tendința de a fi induși în eroare de faptul că slavii au beneficiat de o limbă scrisă 111 și, de aceea, îi atribuim o serie de cuvinte care ar putea fi geto dacice (adică doar pentru simplul fapt că au fost preluate într-o limbă scrisă). Dar nu se știe cu exactitate dacă primele texte au fost redactate de Chiril și Metodiu într-o limbă vorbită întocmai de numeroasele triburi slave. Un argument
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tribalic, asemănător cu cel din partea vestică a Munților Balcani. De pildă, e cazul torlacilor, care la Sofia sunt asimilați bulgarilor, la Belgrad, sârbilor, iar la Skopie, macedo slavilor. În Banat, există un fonetism de tranziție între cel tribalic și cel dacic, similar cu graiurile sârbești din Șumadia și Voivodina. În Crișana Maramureș, se înregistrează un fonetism dacic nordic, cu multiple influențe celtice întâlnite și în graiurile slave din Slovacia (altădată, răspândite din Rutenia până în Câmpia Panonică și infiltrate în limba maghiară
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Sofia sunt asimilați bulgarilor, la Belgrad, sârbilor, iar la Skopie, macedo slavilor. În Banat, există un fonetism de tranziție între cel tribalic și cel dacic, similar cu graiurile sârbești din Șumadia și Voivodina. În Crișana Maramureș, se înregistrează un fonetism dacic nordic, cu multiple influențe celtice întâlnite și în graiurile slave din Slovacia (altădată, răspândite din Rutenia până în Câmpia Panonică și infiltrate în limba maghiară). Ardealul este privit, de obicei, drept o arie de divergență a graiurilor limbii noastre. Astfel, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să plătim despăgubiri uriașe și să îndurăm ocupația soldatului sovietic. d. Amintirea războinică Ultimul stimul important, a cărui prezență politică și culturală s-a resimțit, vreme de secole, în ținuturile noastre și chiar în cele învecinate, a fost cel geto dacic. De atunci, realizările noastre sunt fie excepționale și de scurtă durată, așa cum a fost cazul lui Mihai Viteazul, fie legate de elite militare străine, așa cum s-a întâmplat în situația regilor Carol I și Ferdinand I. Interesant ar fi de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de scurtă durată, așa cum a fost cazul lui Mihai Viteazul, fie legate de elite militare străine, așa cum s-a întâmplat în situația regilor Carol I și Ferdinand I. Interesant ar fi de stabilit în ce măsură la construcția structurilor politice superioare geto dacice a existat și un aport sarmatic (agatarși, roxolani, iazigi), având în vedere că sunt destule indicii ce nu pot fi ignorate. Trebuie luată în seamă măcar existența unor impulsuri din direcția iraniană care să se fi regăsit în originea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aport sarmatic (agatarși, roxolani, iazigi), având în vedere că sunt destule indicii ce nu pot fi ignorate. Trebuie luată în seamă măcar existența unor impulsuri din direcția iraniană care să se fi regăsit în originea unei părți a aristocrației geto dacice 144. Importanța clarificării este dată de faptul că populațiile indo europene nu au fost unitare din perspectiva capacității politice, aspect care s-a repercutat asupra naturii și evoluției statelor întemeiate. Este posibil ca triburile celto italice, din care au rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
2); popor (2); rădăcină (2); străbunici (2); rude (2); străbuni (2); străbunic (2); strămoș (2); valoare (2); vechi, antic (2); veșnic (2); Adam și Eva; adevărat; ancestral; anticvariat; apreciat; bani; bătrîni; bucurie; buneii; casa bunicii; casă; căciulă; costum; Cuza; Dacia; dacic; dacii; dar; dragon; dramă; Dumnezeu; durabil; enigmă; ereditar; evreiesc; experiență; fertil; fost; gol; greutate; ie; important, a ști cine ești; insignifiant; început; legendă; matur; meșteșug; mioară; mîndru; moștenit; natal; din neam; din neam în neam; neamuri; nemuritor; nepăsare; nostru; old
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stabilit în funcție de împărțirea timpului pe săptămâni, astfel că întotdeauna prima zi a anului trebuia să cadă în prima zi a unei săptămâni. În paralel, plecând de la mitul despre moartea și învierea naturii, exista un calendar ritualic. În urma interpretării complexului arhitectonic dacic de la Sarmisegetusa, s-a constatat că sistemul calendaristic dacic, civil și ritualic, era unul din cele mai exacte ale vremii. Astfel, calendarul era structurat pe o perioadă ciclică de 13 ani, anii fiind de patru tipuri, în funcție de numărul de zile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prima zi a anului trebuia să cadă în prima zi a unei săptămâni. În paralel, plecând de la mitul despre moartea și învierea naturii, exista un calendar ritualic. În urma interpretării complexului arhitectonic dacic de la Sarmisegetusa, s-a constatat că sistemul calendaristic dacic, civil și ritualic, era unul din cele mai exacte ale vremii. Astfel, calendarul era structurat pe o perioadă ciclică de 13 ani, anii fiind de patru tipuri, în funcție de numărul de zile: 364, 365, 366, 367 de zile. În calendarul civil
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ritualic, era unul din cele mai exacte ale vremii. Astfel, calendarul era structurat pe o perioadă ciclică de 13 ani, anii fiind de patru tipuri, în funcție de numărul de zile: 364, 365, 366, 367 de zile. În calendarul civil, un an dacic avea 47 de săptămâni, în timp ce în calendarul ritualic, anul cuprindea 60 de săptămâni care, pentru a se alinia calendarului civil, acesta primea, la sfârșitul anului, 4, 5, 6, sau 7 zile.39 La început, calendarul vechi roman nu era un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dacă scrie despre dragoste, despre istorie și pământul nostru, structurându-se permanent sub semnul lui Zamolxe și pe câteva simboluri: soarele, focul, iarba. Cântecul, fie că merge pe linia unui clasicism viguros sau romantic sumbru, se întoarce spre vechimea autohtonă dacică. Gheorghe Pituț "Poarta cetății",Editura Tineretului, 1966; Cine mă apără", Editura Tineretului, 1968; "Ochiul neantului", E. P. L., 1969; "Sunetul originar", Editura Tineretului, 1969; "Fum", Editura Eminescu, 1971. Poet ardelean, în descendență expresionistă în ceea ce privește tehnica imaginii, viguros, se confesează întrupat într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
două decenii și anii/ Țipând pe sus/ Ca triunghiul cocoarelor toamna/ În luptă cu vântul/ Cum ați putea uita,/ Bătrânii mei țărani/ C-a fost roșu pământul." Ion Brad îl invocă pe Iancu, al cărui cântec este aprins ca o dacică vatră", cutremurată/ "Nemuritoare": "Măria-ta, Iancule, tată,/ Cântec, tragic, visare,/ Ziua de ieri mi-e-nfășurată/ viță de vie fremătătoare." Alături de Iancu apare Horia, în "Gorunul lui Horia", poem mai puțin realizat. Poetul este descriptiv, nu emoționează, evocarea rămâne exterioară: "Să spui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să trăim. Noi vrem să prindem din marea primăvară a lumii nu numai trosnetul ghețurilor, ci și ora dulce a florilor Procesul de simbioză și romanizarea au În vedere două aspecte: pe de o parte aportul culturii materiale a populației dacice, iar pe de alta, acela al culturii și civilizației romane, superioare celei dintîi, la ceea ce numim cultura materială și spirituală a populației dacoromane care stă la baza formării poporului român. În această privință arheologia oferă suficiente dovezi care implică direct
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
arheologice, un veritabil muzeu În aer liber. În acest sens și castrele romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
secolul II. Alături de aceste fragmente ceramice , tot În val au mai apărut o altă categorie ceramică de culoare brun gălbui, lucrată cu mîna avînd În compoziție nisipul ca degresant, iar În exterior barbotina. Este ceramică de uz comun de factură dacică, În anul 1984, fiind descoperită În umplutura din șanțul de apărare și fragmente de la o cățuie geto-dacică din pastă grunțuroasă avînd În compoziția sa nisip și pietricele de culoare cenușie. Secțiunea a mai putut preciza că aggerul este Înălțat cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
două crenguțe de brăduț executate prin presare atunci cînd lutul era crud. Motivul brăduțului era de origine geto-dacică. Amplasarea castrului s-a făcut peste o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau așezările civile ale castrelor. Ceramica locală romană cuprinde recipiente de mari dimensiuni cu pereții groși avînd margini evazate. Tot la Cătunele s-au descoperit tuburi de lut, care se foloseau la transportul căldurii din ,, lupocaustum ” , la rețeaua
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Negoiești, drumul roman ocolea pe la Apa Neagră spre cursul Tismanei pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele era de a supraveghea regiunea muntoasă și păduroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului II e.n. peste o așezare dacică mult mai veche.Fragmentele ceramice dacice lucrate la roată și altele la mînă, culese
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
supraveghea regiunea muntoasă și păduroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului II e.n. peste o așezare dacică mult mai veche.Fragmentele ceramice dacice lucrate la roată și altele la mînă, culese din castru și din așezarea civilă ne dovedesc că autohtonii daci, nu au fost alungați de cuceritori și au conviețuit cu soldații și coloniștii romani, elemente
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului II e.n. peste o așezare dacică mult mai veche.Fragmentele ceramice dacice lucrate la roată și altele la mînă, culese din castru și din așezarea civilă ne dovedesc că autohtonii daci, nu au fost alungați de cuceritori și au conviețuit cu soldații și coloniștii romani, elemente care au stat la baza etnogenezei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
prima jumătate a secolului III castrul de pămînt a suferit o restaurare a valului și a șanțului său de apărare. Așezarea civilă se Întinde pe o suprafață de peste 20 de hectare fiind marcată la suprafața solului prin numeroase fragmente ceramice dacice și romane, fragmente de cărămizi și țigle, pietre de rîu folosite la temelia caselor. CÎteva sondaje arheologice au scos la iveală construcții de locuințe. De asemenea ,,motivul brăduțului” descoperit În ornamentarea fragmentelor de vase romane de culoare roșie, dovedesc păstrarea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
rîu folosite la temelia caselor. CÎteva sondaje arheologice au scos la iveală construcții de locuințe. De asemenea ,,motivul brăduțului” descoperit În ornamentarea fragmentelor de vase romane de culoare roșie, dovedesc păstrarea tradițională a motivelor folosite atît de des În ceramica dacică, meșterii olari fiind daci care au conviețuit cu soldații și coloniștii romani. Castrul nu a mai fost locuit de garnizoana romană, dovadă avînd moneda de la Împărăteasa Salonina. Sub Împăratul Gallienus castrul se găsea Încă sub control roman, dar el va
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Ciorapii erau din lînă, lucrați În casă și erau Înveliți cu obiele de lînă țesute vărgat și tivite cu lînă subțire de culoare roșie sau neagră iar peste ele nelipsitele cureluțe late cate Încingeau piciorul pînă la glezne, după obiceiul dacic. İarna și la călătoriile mai lungi, cînd vremea era umedă aveau la picioare potlogi. Pentru iarnă cine avea posibilitatea, Își făcea manta lungă de dimie saucojoace din piei de oaie. Se Încingeau cu brîu roșu și brăciri țesute cu diferite
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Limbajul poetic insolit este marcat de invenția verbală și metaforică, magia ritmului și muzicalitatea interioară a versurilor, sensibilitatea reflexivă. În proiectele sale viza vârsta mitică și eroică a istoriei neamului, fiind atras de misterele genezei; și-a propus o epopee dacică, "o mitologie proprie românească". În unele poezii apare sentimentul dorului, "o stare de alean și de elan" (George Munteanu), o formă de viață, o stare de suflet, un sentiment care ne singularizează între alte popoare. Eminescianismul a prefigurat atitudini estetice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]