15,914 matches
-
sine și căutarea Lui Dumnezeu este definitorie pentru ce-a de-a doua orientare. Tăria gândului: a te conține întru-totul în fiecare idee; a presimți deja ceea ce urmează în ceea ce este. Chiar dacă e periculos de aproape de puținătatea conținutului. Dar dacă darul profetic, capacitatea de a prevedea, constituie expresia accesului la un altfel de limbaj, a priceperii unei gândiri organizate după cu totul alte reguli decât cele stabilite de logică? Utilizarea tehnicii, ca eliberare a femeii pentru telenovelă. Telenovela e un mod
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
se va naște Mesia cel mult așteptat. Și Fecioara Maria născu un prunc căruia I-au dat numele Iisus și care avea să fie Mântuitorul lumii. Trei crai de la Răsărit au venit să I se Închine și să-I aducă daruri.Toate animalele suflau asupra pruncului ca să ÎI dea căldură. Dar Îngerii ce făceau?Îngerii cântau cântări nemaiauzite vreodată de vreun muritor.Și acolo sus, În cer, de marea bucurie a Nașterii Domnului, Îngerii s-au prins Într-un joc numai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
avut inimă.Crăciun se răsucea În pat, dar nu se putea trezi.Maica Domnului Îl dojeni blând spunându-i că pentru a-și răscumpara greselile, nu va muri niciodata, va umbla În fiecare an de ziua lui, prin toată lumea Împărțind daruri tuturor copiilor: dulciuri, jucării, cărți, hăinuțe. Când se trezi , Crăciun văzu că parul i se albise de tot, iar barba Îi crescuse până pe piept.Copii nu erau nicăieri.Își luă În spate sacul plin cu daruri și plecă la copii
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lui, prin toată lumea Împărțind daruri tuturor copiilor: dulciuri, jucării, cărți, hăinuțe. Când se trezi , Crăciun văzu că parul i se albise de tot, iar barba Îi crescuse până pe piept.Copii nu erau nicăieri.Își luă În spate sacul plin cu daruri și plecă la copii de departe li aproape, din răsărit și din apus, din marile orașe și din cel mai mic cătun. Acum Crăciun iubește copiii, mai ales pe cei isteți, frumoși, dar mai ales pe cei cuminți. BRADUL În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai mult și cel mai mult o iubea neînfricatul Decebal.Așa că de ziua fetei, când ea Împlini cinsprezece ani, Decebal dădu un mare ospăț la care Învită jumătate din Dacia.Soseau cârduri cârduri de musafiri din toate colțurile Daciei, cu daruri care de care mai ispititoare.Cel mai frumos dar i se păru fetei a fi cel primit de la viteazul său tată: acesta Îi oferi un glob cu totul și cu totul din aur. Curgea vinul din butii, muzicanții ziceau neîntrerupt
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
un copil făra mamă! Își zicea moșul.Căci și el a avut mamă.L-a iubit și a iubit-o. De aceea, iarna moș Nicoară aduce și azi zăpadă ca să-i bucure pe copii.Și le pune În papuceii curați daruri care mai de care:cărți, hăinuțe, jucării, dar mai ales dulciuri. Însă cum am spus, moș Nicoară este bun, dar foarte corect.Copiilor răi, care se bat, chinuie animalele, vorbesc urât, mint, nu ascultă de părinți, le pune În ghetuțe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și Înfășurați ăn mantii albe, se odihneau lungiți pe fotolii.Zeițele aveau părul despletit În care Își prinseseră flori ireale și purtau rochii lungi și vaporoase. Cu toții mâncau ambrozie și ascultau muzica unei harfe. Aniversatul primise fel și fel de daruri, Însă În zâmbetul lui se citea o undă de tristețe.Tatăl Îl chemă la el, Îi ciufuli părul și-l Întrebă: -Ei, ce zici: Îți place petrecerea? Ai desfăcut cadourile? -Da, totul este cum am vrut.Doar că aș fi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
adevărat de sărbătoare. Au deschis geamurile, au ascultat glasurile de clopoței ale colindătorilor, Ana și cu ospătarii i-au răsplătit cum se cuvine. Beatrice nu se mai potolea din agitație, fiind pentru întâia oară când privea și auzea copii colindând. Darurile lui Moș Crăciun au fost pe măsura așteptărilor, la unii cererile fiind anticipate. Beatrice a primit un frumos costum popular, cu fotă, ie, maramă și chiar opincuțe, Mihai o icoană sfințită cu Arhanghelul Mihail și, din partea Anei, un caiet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Petre. La ieșire îl aștepta Toni, care când porniră spre casă, stătea lipit de piciorul lui, dar cu ochii ațintiți la coșul cu bunătăți. Ajuns în sufragerie, urmat îndeaproape de Toni, Petre puse panerul pe masă și începu să scoată darurile căpătate. Toni, care rămăsese tot la brânza și salamul de dimineață, la răspândirea miresmelor pe la nasul lui începu să se agite, cerându-și "partea". Petre îi făcu o porție din toate, o puse în castronul lui și urmări cu atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Haralambie. Ușile erau deschise, așa cum se cuvine să fie Casa Domnului. Intră, dar nu era nimeni. Îl învălui liniștea și atmosfera aceea de taină, își făcu cruce, aprinse o lumânărică și începu să se roage pentru bunicul de la care moștenise darul de bijutier, pentru părinți, pentru copiii... Se trezi la un moment dat cu amintirea părintelui Gherasim de la Paris și cu spusele lui: "și roag-o să te ierte"! Bolborosi, în neștire, de câteva ori "Iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă", își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pe la el să-l salute, îi mai lăsase câte o lădiță cu borcane de dulceață de afine, de zmeură, cu zacuscă de hribi, câte o sticlă de afinată și omul nu mai știa cum să-i mulțumească și să laude darurile primite. Îl anunță telefonic de o "discuție de afaceri". La întâlnire, Petre n-a venit cu "mâna goală", așa că, introducerea fiind bine făcută, Petre își expuse propunerile: Domnule director Friederich așa îl chema produsele astea pe care le cunoașteți, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de casă și de Toni cât am lipsit, iar badea Ion e unchiul ei. Peste o săptămână se duseră la biserică. Carmen era o mireasă nespus de frumoasă. Trecu a doua zi și-i lăsă lui badea Ion plicul cu "darul familiei Vlaicu", rugându-l să transmită și urarea "casă de piatră"! La două săptămâni după nunta lui Carmen, satul trebuia pregătit pentru alt eveniment: Petre fu anunțat, de la sediul Programului Național de Dezvoltare Rurală, să se prezinte cu întregul dosar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
localitatea Șarul Dornei - Suceava, în anul 1910. La 1935 a fost hirotonit pe seama parohiei HorodniceniSuceava, apoi s-a transferat în parohia Heci, unde a păstorit până la pensie. Pentru calitățile sale a fost câțiva ani Protopop la Dolhasca. Părintele Hreamătă avea darul dialogului cu oamenii, era ospitalier, amabil, agreabil, carismatic. Din dorința de a fi lângă familie, după pensionare (1983), pleacă la București, unde nu s-a simțit în largul său. A murit, totuși împăcat, satisfăcut pentru împlinirea misiunii sale. Preotul Ilie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
persoane cinstite, agere la minte și pricepute la vorbă. Dacă starostia ieșea bine, urma o nouă întâlnire numită împăcăciune, când se stabilea și data logodnei, când se alegeau nașii și se fixa data nunții. Atunci viitorii soți schimbau între ei daruri de încredințare: batistă și inel. Joi seara, înainte de nuntă, vorniceii și druștele (fetele care au cusut batistuțe și prosoape pentru nuntă) se adunau la casa miresei, unde făceau florile de pus în piept la nași, socri, cumnați, nuntași și pregăteau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
desfășoară în auzul cântecului: „Hai, mire, la bărbierit Că și ceasul ț-o sosit Ai umblat hai-hui prin sat, Dar amu s-o terminat. Nu mai ieși sara pe drum Ai nevastă tu de-amu O să-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
n-o batjocorești. Că-i micuță și drăguță Nu face mămăliguță Nici gălușcă, nici plăcintă Că nu este pricepută. Să o iei și s-o înveți Dacă vrei să n-o pățești.” Momentele principale ale nunții erau: furatul miresei, închinatul (darul și bani), mâncatul din aceeași felie de cozonac și băutul din același pahar de vin (mirii se servesc reciproc) , deshobotatul miresei, defloritul mirelui (trecerea în rândul bărbaților), trecerea pragului de către mire, cu mireasa în brațe. Marți seara, o parte din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și credință. Omul se laudă că este stăpânul a tot ceea ce există, dar se pare că, în esență, nu se deosebește cu nimic de animale. Mamă, mă gândeam la ceva. N-ai să înțelegi, probabil. Numai omul este înzestrat cu darul de a avea secrete. Înțelegi ce vreau să spun? Mama a roșit puțin și mi-a zâmbit fermecător. — Dacă secretele tale dau roade bogate, eu nici nu mai vreau altceva. În fiecare dimineață îl implor pe tatăl tău să vegheze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pe cel de brand. În ultimă instanță, cum spuneam și mai sus, marca înseamnă un semn distinctiv prin care se diferențiază o ofertă a unei companii de alte oferte similare sau identice. Însă "brandurile și brandingul sunt cele mai semnificative daruri pe care cormerțul le-a făcut vreodată culturii populare. Brandingul și-a depășit atât de mult originile comerciale, încât impactul lui este practic incomensurabil în termeni sociali și culturali"15. Kotler definește brandurile ca fiind "idei, percepții, așteptări și convingeri
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tare ceilalți cîrciumari din oraș pe vinul adus de el, cu atît se întreba mai mult dacă rușii nu vor veni și aici în oraș, chiar dacă nu prea aveau ce să caute în Medgidia. Cînd îi spune Virginia să pregătească darurile pentru profesori, să-i țină pe copii în ochi de bine, Fănică numai că n-a început să sughițe. Virginica nu știa pe ce lume trăim? Veneau rușii, femeie! Pe Mircică, mai treacă, meargă, îl puteau trimite la Brașov, dar
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
fi, ca și până acum, un vechi reacționar, eternul nemulțumit care făcea zâmbre și pe vremea lui Ceaușescu, cârtind că nu se găsește una și alta, pe când Casa Poporului creștea, cat cu cat. De pe banca din parcul cu jedou - un dar al lui Vanghele - vei vorbi de la obositul dumitale mobil, în loc să combați bărbătește luând, la prețul de un leu, unul nou cu cameră foto, video, radio, ceas, calculator, răzătoare - și agendă! Dar nu vrei să scoți leul acela și harpiile crizei
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
emisiunea, Bianca îl susține pe Mitică, un copil bolnav de cancer în vârstă de șapte ani, din județul Dâmbovița, pe care îl ajută de cinci ani cu haine, mâncare, bani pentru tratament. Știrista speră ca în această seară să câștige daruri pentru el și familia lui.
Liviu Vârciu recunoaște: Am fost la terapie, după divorț by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72180_a_73505]
-
jumătate din viață, presupunînd că trăim pînă la 75 de ani"). în conștiința mea, figura ilustrului academician, părinte al poeticei matematice, autor al atîtor comunicări, conferințe și volume erudite, coexistă cu imaginea unui Solomon Marcus extraordinar de uman, cu profunde daruri de afectivitate, cu o infinitate de preocupări și o nesecată curiozitate față de toate fațetele vieții (nu numai ale cunoașterii, gîndirii și artei), inclusiv față de semeni. în scrisorile pe care le-am primit de la dînsul cu destulă regularitate în decursul a
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
își schimbă lesne direcția. Să revenim, însă, la cartea din 1905. Inteligența, dacă ne luăm după titlul primului capitol, se nutrește din iluzie. Iluzia puterii și-a însemnătății. Comedia statului care-și cinstește scriitorii, înfățișată solemn de cîte-un confrate cu darul numit de învățații Renașterii sancta simplicitas, e de ajuns ca breasla să tresalte. Cinic pe ici, pe colo, cu picioarele încă pe pămînt, Maurras o face să ia seama: "Demnitatea spiritelor stă în a gîndi, în a gîndi bine, și
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
Francesco i se impusese prin abuz, cum dintotdeauna făcuseră stăpînii, fetișcana se va atașa de el, impresionată, "nu de hainele sale de om bogat, nu de bărbăția mîinilor lui, ci de copleșitoarea-i tristețe și ținu să-i facă un dar în plus, așa cum obișnuiesc să le facă săracii celor bogați. Odată cu trupul, îi dădu ceva din ea, ceva căruia nu ar fi știut ce nume să-i dea". (pag. 19) Deși o figură mai degrabă episodică, don Francesco are consistență
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
pasăre pe limba ei piere, mai corect ar fi, într-un alt plan, să se considere productiv, întrucât când e vorba de artă niciodată nu se știe de unde se poate să apară un talent real. E adevărat. Există însă un dar în ceea ce mă privește. Căci nu experimentele, oricât de îndrăznețe ar fi ele, de năzdrăvane, sunt de natură să sperie, ci falsele experimente cu pretenții novatoare, de modernitate, dar care nu trec de limitele unui amatorism agresiv. Într-un spectacol
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]