1,810 matches
-
Starea psihică atât de “efervescentă” a profesoarei pare a fi determinată nu atât de gravitatea situației sale, cât de faptul că acest lucru nu este evident pentru președintele Țării, care acționează din postura de reprezentant al poporului. Dar, tot un dat contextual poate fi socotit faptul că, În condițiile În care asigurarea locuințelor, În România, nu depășește 5-6%, În mentalul comun, această asigurare este percepută ca un lux (ca și plata chiriei, a Întreținerii și a oricăror servicii de care mulți
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
teorie a interpretării nu poate fi interesată decât de prejudecată În sensul ei cel mai general, acela de opinie deja formată cu care individul este Înarmat Înainte de procesarea efectivă a enunțului. Problema care se pune este următoarea: cum afectează acest dat al trecutului interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea prezentă a unui fapt? Sau, ne putem Întreba, există interpretare fără prejudecăți? Dacă privim conceptul de prejudecată prin prisma teoriei pertinenței, ca pe o ipoteză cu o forță maximă (a cărei valoare de adevăr este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
teorii psihogenetice, dar și cu cele mai înalte exigențe morale. Pot fi făcute trei observații în legătură cu această pildă.<footnote id="15"> Cocoș, C., Educația religioasă, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 85<footnote> În primul rând, avem prezentată tema darului, a datului inițial care este de origine divină. Cineva dispune sau nu de ceva, chiar din punctul de plecare. Nu poți să ți întreci propria condiția umană, nu te poți răzvrăti, față de propriile neputințe. Se poate trage o concluzie, mai ales pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
limbii sau contextul apariției ei, ci plecăm de la premisa limbii ca dat - avem un lexic și o serie de reguli gramaticale, morfologice și sintactice -, cu alte cuvinte prin naștere luăm contact cu acest dat (posibil de îmbogățire, deci nu un dat rigid și închis) pe care-l putem actualiza ca discurs în orice situație de comunicare. Intervenind la acest nivel al actualizării limbii ca discurs într-o anumită situație, contextul influențează producerea, codarea, iar prin aceasta interpretarea, decodarea enunțurilor, accentul căzând
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dezvoltarea calităților de bun mediator, care din punct de vedere comportamental înseamnă: să nu facem reproșuri inutile; să nu părtinim pe cineva pentru a favoriza pe altcineva; să nu judecăm, ci să tratăm orice situație cu detașare, ca pe un dat ce necesită o rezolvare amiabilă; să acordăm sprijin pentru găsirea de soluții când constatăm că elevul se află în dificultate; să oferim ajutorul într-o manieră de respect mutual; să nu obligăm pe nimeni să ne asculte ci să ne
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
materiali, a realității dure și a chestiunilor de tip hard security pe plan internațional. Valul de contestare postpozitivistă (Tickner, 2005) a constituit proiecția elaborată a unei atare stări de spirit asupra științelor sociale. Ideea că realitatea socială nu este un dat obiectiv, exterior acțiunii și percepțiilor umane, alături de conștientizarea faptului că studierea realității sociale nu este independentă de obiectul său de studiu, ci parte inseparabilă a lui, au creat indubitabil un teren fertil pentru tipul de întrebări, argumente și cercertări pe
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
filosofie încă de la începuturile ei, libertatea presupune, ca un prim și fundamental moment al ei, cunoașterea cât mai profundă a lumii exterioare, naturale și socio-culturale, dar și a lumii subiective, proprii omului. Autoarea Definirea libertății Libertatea umană nu este un dat, ci un rezultat care se cucerește progresiv, prin acțiune umană, ceea ce înseamnă transformarea în fapt a alegerii și a deciziei, cu ajutorul activității umane creatoare, care are drept efect cucerirea libertății înseși. Recompusă din momentele sale, libertatea trebuie înțeleasă ca acțiune
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
impulsuri vitale sau emoționale, sustrase constrângerilor exterioare și inanolizabile rațional. Este libertatea - capriciu, libertatea bun - plac, sau mai precis, acea „liberte - jaillissement’’ (libertatețâșnitură) exaltată de Bergson în Eseuri asupra datelor imediate ale conștiinței, cap.III . Libertatea este considerată ca „ un dat imediat al conștiinței “, ca facultatea inerentă a omului de a se raporta sintetic și spontan la actele pe care le îndeplinește, dând curs pulsațiilor și impulsurilor emoționale care „ țâșnesc “ din „ străfundurile eului “. Pentru că definirea este un act exercitat de inteligența
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
existențialiste despre libertate este OMUL , cu trăirile lui, cu experiențele lui de viață. Omul redus de Edmund Husserl la o conștiință pur transcedentală, devine o ființă tensionată emoțional și cu o alcătuire completă globală. Astfel, pentru existențialism libertatea devine un dat ontologic, o structură constitutivă și inalienabilă a omului, fiind centrată pe experiența trăită a ființei umane. Pentru Jean Paul Sartre , autorul lucrării Ființa și Neantul, a fi om este echivalent cu a fi liber. Această posibilitate pentru realitatea umană de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
numit voință liberă omenească sau dumnezeiască, nici din ceea ce s-a numit întâmplare”. Pragmatismul afirmă că necesitatea implică un lanț cauzal infinit, iar libertatea un act previzibil, nou, nedeterminat cauzal, apare ca fiind principal nesatisfăcătoare. Libertatea umană nu este un dat, ci un rezultat care se cucerește progresiv, prin acțiune umană, ceea ce înseamnă transformarea în fapt a alegerii și a deciziei, cu ajutorul activității umane creatoare, care are drept efect cucerirea libertății înseși. Recompusă din momentele sale, libertatea trebuie înțeleasă ca acțiune
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
lui “ce zice lumea”, nu echivalează însă cu vidarea eu-lui personal de toate achizițiile anterioare ale culturii. Așa ceva ar fi imposibil și fără rost și Descartes știe asta. )Acțiunea lui Descartes este deci una de “recreare prin efort personal”)a datului cultural, ce trebuie întemeiat pe evidența propriei gîndiri. ) Numai astfel adevărul devine “un pămînt ferm “, o certitudine după care îți poți organiza și orienta ființa, condiții sine qua non pentru demersul cartesian care, deși așezat sub semnul fabulei, vădește clar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ultimul grad al cunoașterii? Și totuși, problematica îndoielii, destinată să îndepărteze orice “precipitare”, este ea însăși purtătoare a unei prejudecăți sau a unei judecăți certe, în funcție de cum este expusă ori pusă. În cadrul unei cercetări ce urmărește printre altele să distingă datul raționalității de partea dogmatică a cartesianismului, relevarea acestui paradox este indispensabilă. A te îndoi pentru a nu te mai îndoi echivalează în primul rînd cu a evita lumea aparentelor sensibile pentru a accede la o realitate în întregime interioară. Trebuie
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
să depășească o contradicție evidentă în opera sa. Pentru Sfîntul Toma, nu putem dovedi existența lui Dumnezeu decât prin efecte și aceasta decurge în mod necesar din teoria lui despre cunoaștere: Aceasta implică prin urmare că noi plecăm întotdeauna de la daturile simțurilor. Deci: ) Pentru Descartes, dimpotrivă, întrucât cunoscutul îl depășește pe cel ce cunoaște, cunoașterea este posibilă. Aceasta pentru că ideea de infinit este pozitivă; ) Pentru Sfîntul Toma și Aristotel, “infinitul ca infinit nu este cunoscut (infinitum, inquantum est infinitum, est ignotum
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
identitatea sa în sinteza diversului, trebuie atunci făcută, așa cum a făcut-o Kant, o funcție logică concepută ca o condiție transcedentală; pentru a vorbi mai exact despre Kant, el ar trebui să fie o condiție transcedentală, adică anterioară și superioară datului pentru a putea într adevăr să se consacre scopului de a gîndi diversul dat în manifestat. Aceasta pentru că deducția transcedentală conduce la principiul însuși al întregii sinteze încât ea trebuie să fie atentă ca unitatea sa sau identitatea sa să
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în Sfânta Treime: Dumnezeu, izvorul originar și sursa a toate, are în Fiul, Cuvântul cel veșnic, chipul său desăvârșit întru toate. Con‑ form învățăturii patristice, această afirmație indică în primul rând că imaginea lui Dumnezeu este pentru ființa umană un dat ontologic - ceea ce conduce la o relație specială între om și Dumnezeu - care rămâne un atribut inalienabil și indestructibil al naturii umane, de altfel, voit de Creatorul divin. Ca urmare, ființa umană nu este creată liberă și suficientă sieși, ci pentru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ales nimic din toate acestea. Și nealegând să fiu și să fiu om, nu am ales să fiu liber. Acesta este paradoxul libertății gravitaționale: libertatea vine, laolaltă cu limitele care o fac cu putință, de dinaintea alegerii mele. Libertatea este un dat și ca atare ea nu poate constitui obiectul unei elecțiuni ulterioare. Ceea ce a fost dat nu poate fi refuzat și, laolaltă cu toate celelalte limite ce alcătuiesc cercul în care ea se manifestă, libertatea are un caracter natural: ea este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
noi am decis, creând-o, în privința libertății noastre. Existența în noi a unui fond care premerge alegerii noastre, a unui fond care începe cu faptul de a fi și sfârșește cu libertatea însăși care ne-a fost conferită ca un dat natural, ridică din capul locului problema raportului dintre intim și străin. Înainte de a ajunge să mă hotărăsc, să dau deci hotar actelor mele și vieții mele și astfel să mă institui ca eu, altcineva (sau nimeni) a hotărât pentru mine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
acestei libertăți. În loc să opunem naturii libertatea, e poate mai potrivit să spunem că, în cazul omului, libertatea a devenit natura sa. Libertatea e legea naturii în om, e felul nostru natural de a fi. Omul e locul de întâlnire al datului natural cu datul, tot natural, al libertății sale. Și dacă natura se transfigurează în noi (ca libertate), ea se transfigurează totuși ca natură. De aceea, secvența „de depășit-de atins“, prin care se manifestă libertatea și prevalența ei asupra limitei interioare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
opunem naturii libertatea, e poate mai potrivit să spunem că, în cazul omului, libertatea a devenit natura sa. Libertatea e legea naturii în om, e felul nostru natural de a fi. Omul e locul de întâlnire al datului natural cu datul, tot natural, al libertății sale. Și dacă natura se transfigurează în noi (ca libertate), ea se transfigurează totuși ca natură. De aceea, secvența „de depășit-de atins“, prin care se manifestă libertatea și prevalența ei asupra limitei interioare, nu reprezintă decât
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și a da. Mă deschid și înmânez, dau de la mine și trec în posesia altuia ceva care în felul acesta încetează să fie al meu. Primesc și astfel fac să devină al meu ceva care până atunci nu-mi aparținea. Datul și luatul se succedă ca funcții diferite ale mâinii, care în felul acesta închide în sine posibilitatea unor acte cu semne opuse. Mâna poate să dea sau poate să ia. Poate ea vreodată să dea și să ia în același
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
variate și ele depind de condiționările istorice și sociale, dar și de nevoile spirituale ale omului. Opțiunea trebuie să aibă în vedere factorul intrinsec ființial, disponibilitatea ontologică de a realiza ceva durabil, însă ea trebuie să țină cont și de datul socio-politic existent într-un anumit context istoric. Limitele libertății umane nu pot ieși din dimensiunea istorică a realului, a actualului, căci am asista astfel la o încălcare a planurilor. Libertatea umană este redusă la sfera actualului, a legităților terestre, neputând
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
diferă practica creației a celor mai străluciți exponenți ai acestor curente. Scriitorii cei mai înclinați să vorbească despre arta lor preferă, firește, să discute metodele conștiente și tehnicile, pentru care ar putea revendica un merit, decât să se ocupe de "datul" lor, experiența fortuită oare constituie substanța, sau oglinda, sau prisma lor. Este ușor de înțeles de ce artiști conștienți vorbesc ca și cum arta lor ar fi impersonală, ca și cum ei nu și-ar alege temele decât fie sub presiunea editorului, fie ca o
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
putea să grupeze indivizi care ocupau locuri foarte diferite în arborele genalogic și în tabelul alianțelor. El a propus noțiunea de rudenie clasificatoare, utilizată încă și astăzi. Pentru a-și organiza viața socială, diverse societăți umane au impus o ordine datului biologic. Prin urmare, trebuie să studiem, caz cu caz, terminologia rudeniei, regulile de descendență, de căsătorie, de rezidență. Dar putem privi aceste structuri în moduri diferite. Polemici foarte aprinse au opus pe partizanii analizei formale a sistemelor de rudenie (Bronislaw
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Ei se repezeau în porți, eu m-am repezit la google: la Canoa Polo se născuse prin 1938, în Germania, La Canoa Polo Ortigia era cu mult mai tânără, doar de prin 2007. Așteptarea în stația de autobuz e un dat, la fel ca pauza de prânz, o continuare firească la de ce s-ar grăbi cineva pe aici și de ce și-ar face griji. Numai că e suficient să pierzi ultimul pullman 30 și te trezești că, ori devii prada unui
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
asemănător celor de mai jos. 3. a) Explică înțelesul pe care îl au cuvintele următoare, în enunțurile din text. b) Scrie câte un enunț în care să folosești fiecare din cuvintele explicate. 4. Scrie, un cuvânt cu înțeles contrar celui dat: sfârșit, mică, noapte, dușman, departe 5. Formulează patru întrebări referitoare la textul dat. 6. Explică de ce textul dat este o legendă? 7. Cartonașele cu ideile principale s-au încurcat. Pune cartonașele în ordinea în care au avut loc întâmplările menționate
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]