14,695 matches
-
Maria Carpov, Ed. Meridiane, București, 1969, p. 160 și urm. 9. V. Capitolul III. Basmele și poveștile. 10. Este vorba de versiunea apărută la Ed. Univers, București, 1974, p. 11 și urm., trad. de S. Recevski, versiunea în limba rusă datând din 1965. 11. Vladimir Streinu, Ion Creangă. Ediție critică de Cristian Livescu, Editura Crigarux, Piatra Neamț, 2010, p. 83-84. 12. Umberto Eco, De la arbore spre labirint. Studii istorice despre semn și interpretare. Trad. de Ștefania Mincu. Ed. Polirom, Iași, 2009, p.
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
Paul Cernat De curînd a ieșit de sub tipar al doilea și - din nefericire - ultimul volum din Jurnalul cu fața ascunsă al lui Fănuș Neagu, acoperind durata 2005-2011 și ținut pînă cu puțin înaintea morții (ultima însemnare, un de profundis, datează de pe 7 mai 2011). Cîteva fragmente au fost publicate ca preview în primăvara anului trecut, în „Literatorul”. Primul volum, apărut la începutul lui 2005 și întins pe o durată sensibil mai restrînsă (10 august 2002- 10 iulie 2004) a fost
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
universal, iar începând cu Carol al II-lea nu mai putem vorbi de Parlament pentru că nu mai putem vorbi de democrație, până în 1990. Un parlament național reprezentativ rezultat în urma unui vot universal egal, liber și secret în țara noastră nu datează decât din 1990. Dacă la asta adăugăm și calitatea joasă a parlamentarior, din acest moment avem sentimentele pe care domnul Băsescu s-a sprijinit când a venit cu această chestiune. Nu există argumente raționale legate de numărul de parlamentari. O să
CTP: Băsescu vrea să revigoreze ura populației față de parlamentari by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/36927_a_38252]
-
stau pe gânduri și mă-ntreb:/ De unde-și are raiul/ lumina? - Știu: Îl luminează iadul/ cu flăcările lui !” Și așa mai departe. N-am, trebuie să recunosc, un răspuns clar. Astăzi, la a treia lectură a Jocurilor manierismului logic (prima datând din anii liceului, iar a doua din timpul facultății) mi se pare că am în față o carte de critică literară oarecum esopică. Marta Petreu vorbește despre poezie străduindu-se să evite referirea directă la aceasta. Nu-i exclus să
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
informeze despre activitatea legionarilor." ș14 iunie 1946ț în țară și străinătate, această cohortă de nemernici, "bravi români" era alcătuită din ratați, oportuniști și lichele, bețivi și fioroși semidocți. Desprind un scurt fragment dintr-o altă însemnare inedită a lui Eliade, datată 25 august 1946: "Toți miliardari, toți energici, amorali eroici - așa cum se cuvine la creația unei noi clase domnitoare de mâine: comunistă sau național-țărănistă. Asta va decide istoria... Vor fi stăpânii de mâine, în orice împrejurări ai României. Instinctele lor de
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
Dan Petrea. Cu acest text, G.Ivașcu va inaugura unul din cele mai bogate cicluri de articole cultural-literare ale activității sale publicistice de până în august 1944. Foiletonul din „Vremea”, 16.III.1941, intitulat „Mersul războiului” (Albania, Eritreea, Somalia etc.) este datat - 12 martie 1941, procedeu menținut și în numerele următoare. „Vremea” (nr. 595/28 martie) cuprinde o pagină de Paul Ștefan, intitulată Jugoslavia în fața războiului. Autorul arată că liderii jugoslavi „doresc sincer să rămână neutri, dar intențiile lor sunt strict supravegheate
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
ale Franței „anti-germane”. Colaboratorilor revistei „Vremea” - V.I.Popa, V.Netea, Dan Petrașincu, I.Frunzetti, Mihail Șerban, Petre Manoliu (pseudonim Erasm) - li se adaugă, în nr. 605 din 15 iunie 1941, Eugen Lovinescu, cu Triptic. * Paul Ștefan dedică rubrica Mersul războiului, datată 26 iunie 1941, declanșării războiului antisovietic, din care înregistrăm unele pasaje elocvente: „Pactul de neagresiune germano-sovietic de la 23 august 1939 a fost considerat totdeauna ca un genial instrument în mâna Germaniei pentru a împiedica războiul pe două fronturi principale”, opinie
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
lor, în revista Observator cultural, între 12 octombrie-21 decembrie 2006 (ultimul text, „Singurătatea utilizatorului de telefon mobil” a rămas neterminat), alături de câteva pagini de jurnal inedite - paginile din „caietul bordo”, cum scrie Carmen Mușat în prefața cărții -, acestea din urmă datând din perioada 16 iulie 2006-15 ianuarie 2007 (la 30 ianuarie 2007, scriitorul se stingea din viață). În prefața ediției, Carmen Mușat consideră - și pe bună dreptate - volumul, în ansamblul său, drept un „«jurnal de idei» conectat la realitatea imediată”: „A
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
a scrie «o carte de idei» într-o agendă cu coperte bordo unde, începând din 16 iulie, a schițat minuțios proiectul volumului despre «viciile lumii postmoderne». «Caietul bordo» l-a însoțit în timpul spitalizării din ianuarie 2007 (de altfel, ultima însemnare datează din 15 ianuarie 2007).” Un „«jurnal de idei» conectat la realitatea imediată, trăgându-și, de altfel, substanța din concretul lumii înconjurătoare, o lume filtrată permanent printr-o conștiință teoretică acută, atentă în egală măsură la dimensiunea senzual-senzorială a lumii și
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
obsesia dezrădăcinării a făcut și obiectul unei subtile ironii a lui André Gide . „Né à Paris d’un père Uzétien et d’une mère Normande, où voulez-vous Monsieur Barrès que je m’enracine?” (v. André Gide- A propos des Déracinés, datat din luna decembrie 1897 și publicat în 1898 în „L’Ermitage” ) Și totuși, trecând peste ironiile gidiene, Anna de Noailles caută o soluție. În viziunea ei, ideea unei Europe unite revine obsedant, iar cel care ar fi putut realiza acest
De la obsesia dezrădăcinării la visul Europei Unite by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/3539_a_4864]
-
Luceafărul, 4, nr. 4(63), 15 februarie 1961, p. 9. a lui 6. V[asile] Voiculescu - Durerea în Neamul Românesc, 13, nr. 117, luni, 30 aprilie 1918, p. 1, col. 4, sus. 7. Nichifor Crainic în epistola, localizată - Iași și datată 27 april[ie] 1918, trimisă lui Alexandru Vlahuță, afirmă fără echivoc: „Poezia doctorului e foarte energică, fără să aibă altă concepție. D[omnu] Iorga o admite și - încă o dată m-am încredințat cu bucurie - îl admite. Aș ține să-i
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
care „apar înfățișați toți înțelepții lumii”x. Din păcate, frescă nu a avut niciodată un text explicativ, iar personajele din storia rafaelita nu pot avea astăzi decât girul hermeneuților și al istoricilor. Una din primele încercări de identificare a personajelor datează din anul 1550 și aparține chiar lui Văsari, istoricul identificându-l aici, printre alții, pe magul Zoroastru, personajul din grupul din dreapta, îmbrăcat în alb și „ținând o sferă a cerului în mână”xi. În mod cât se poate de natural
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
plicurile sosite recent. Cele vechi umpleau sacii depozitați în podul casei, unde accesul îi revenea în exclusivitate. Într-o ramă simplă, sprijinindu-se de perete, la capătul mesei te întâmpina portretul amfitrioanei, schițat în cărbune de pictorul Sabin Popp și datat 1925. Deși comunicativă, gazda vorbea cu prudență, examinându-și discret, printre fraze, interlocutorul. Când îmi află dorința de a reconstitui climatul cultural al locului și că în acest demers pun mare preț pe mărturiile sale, fața în destindere îi mai
George Enescu în secvențe biografice by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Memoirs/8759_a_10084]
-
Paris, binecunoscută emigranților români din epoca de aur care făceau coadă de la ora cinci dimineață ca să obțină documentele necesare rămânerii în Franța. Descărcarea de sarcină arheologică în vederea săpăturilor de sub imensă clă- dire a dus la descoperirea a zeci de cadavre datând de cel puțin șapte secole. Arheologii susțin că descoperirea îi va ajuta să dateze mai bine nașterea Parisului. Unii consideră că actuala Ile de la Cité ar adăposti urmele Lutetiei galice, după ce galoromanii ar fi reconstruit așezarea. Alții, tot mai numeroși
Cadavrele de sub prefectură () [Corola-journal/Journalistic/3497_a_4822]
-
dimineață ca să obțină documentele necesare rămânerii în Franța. Descărcarea de sarcină arheologică în vederea săpăturilor de sub imensă clă- dire a dus la descoperirea a zeci de cadavre datând de cel puțin șapte secole. Arheologii susțin că descoperirea îi va ajuta să dateze mai bine nașterea Parisului. Unii consideră că actuala Ile de la Cité ar adăposti urmele Lutetiei galice, după ce galoromanii ar fi reconstruit așezarea. Alții, tot mai numeroși, situează Lutetia la Nanterre. Vom trăi și vom afla. Până una, alta, studiem scheletele
Cadavrele de sub prefectură () [Corola-journal/Journalistic/3497_a_4822]
-
sefarzi au umplut Europa de Sud-Est de jos în sus, ca pe un pahar (Atena, Salonic, Sarajevo, Belgrad, Sofia), ajungând până în sudul spațiului românesc: Timișoara, București, Constanța. De altfel, primele atestări documentare ale comunităților evreiești din Timișoara, București, Galați etc. datează din secolul al XVI-lea și se referă anume la evreii sefarzi. Evenimentul fundamental care a marcat diferența dintre evreii din România și evreii din Centrul și Vestul Europei a fost adoptarea Constituției din 1866. Este vorba mai ales de
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
siguranță, Femei albastre, romanul neterminat al lui Gheorghe Crăciun. Anunțat de autorul însuși într-un interviu din „Bucovina literară” ca „ultima carte de proză”, el a fost recuperat de Carmen Mușat - care semnează și o prefață comprehensivă - dintr-un fișier datat 27 iulie 2006. Câteva capitole din final au rămas neredactate, însă conținutul lor a fost refăcut din însemnări disparate. Aspectul nefinisat al romanului n-ar trebui să deconcerteze cititorul de vreme ce prozatorul n-a mizat niciodată pe o construcție narativă încheiată
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
din epocă, a felului în care decurgeau schimburile (neoficiale) de idei și, desigur, fie și parțial, o imagine a personalității celor care purtau corespondența. M-au interesat în chip special, cum se poate presupune, scrisorile provenite de la Emil Cioran, prima datând din 1931 și ultima din 1985, expediată, aceasta, din Corfu. Există scrisori pe care să și le fi trimis cei doi frați și în alte intervale? Din epoca detenției lui Aurel Cioran probabil că nu, dar după aceea se pare
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
în nr 1 din 1979, Monumentele - mărturii ale istoriei noastre. Era vorba de Mănăstirea Râmeți din Munții Apuseni, unde slavistul echipei noastre, Monica Breazu (ulterior slavist la Biblioteca din Paris) descifrase cu mijloace speciale (lampă de ultraviolete), o inscripție care data al doilea strat de pictură al bisericii cu o sută de ani mai devreme decât se apreciase până atunci, în 1377. În articolul de atunci, și în studiile ulterioare, comentam importanța acelei descoperiri, care cobora cu o sută de ani
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
că hieroglifele au fost citite prima oară de vreunul dintre faraoni. Un egiptolog francez actual se arăta, la rândul lui, îngrijorat mai degrabă de compromiterea relațiilor culturale dintre cele două țări decât de stupida răfuială a unora cu istoria. Statuia datează, dacă n-ați făcut singuri socoteala, din 1875. Vă închipuiți ce soartă ar fi avut dacă se afla în Egipt? Și, încă, așa, pe nepusă masă!
România Colonialistul Champollion () [Corola-journal/Journalistic/3800_a_5125]
-
dacă este o platformă făcută la nervi, pentru că 'nervii' ăștia țin de mai multă vreme. Îmi pare rău că se manifestă așa. Este un instrument, depinde cum va fi folosit", a declarat pentru istoricul Zoe Petre. Disensiunile din interiorul PNL datează de anul trecut, iar după Congresul partidului din 22 februarie, primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, a anunțat că se retrage din conducere și nu va mai participa la niciunul dintre forurile din care făcea parte, nemulțumit de noul statut adoptat
Inițiativa România Liberală, platforma făcută "la nervi" a disidenților din PNL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38064_a_39389]
-
lui Samuil Micu și Ioan Barac, iar pe Vasile Aaron îl încadrează în barochismul transilvănean. Dintre operele lui Vasile Aaron, două au rămas până astăzi în manuscris, și anume Praxisul forumurilor bisericești, din 1805, și poema filosofică Reporta din vis, datând din 1820-1822. După }iganiada lui Ioan Budai Deleanu, poemul filosofic, demonstrează Mircea Popa, este cea de a doua creație epică din cadrul Școlii Ardelene, extrem de interesantă prin noile tendințe preromantice și romantice: Ideea esențială este aceea a deșertăciunii bogățiilor lumești și
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
încep cu editarea corespondenței dintre comediograf și Paul Zarifopol, continuă cu ediția critică a operei și sunt încununate de Viața lui I. L. Caragiale. În plus, textul acesteia din urmă nu mai era disponibil decât în ediții vechi, cele mai recente datând din anii ’80. Cum, spre deosebire de interpretarea operei - în care am consemnat, în anii din urmă, noutăți remarcabile -, nu s-au înregistrat progrese notabile în cunoașterea biografiei scriitorului, era firesc, dată fiind și conjunctura centenarului de anul trecut, ca exemplara biografie
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
era firesc, dată fiind și conjunctura centenarului de anul trecut, ca exemplara biografie scrisă de Șerban Cioculescu să fie readusă în atenția publicului. Textul pe care îl reproduce reeditarea de la Humanitas este cel al ediției a doua, revăzute, a cărții, datând din 1969 și conținând în plus față de cea princeps trei noi capitole: „Revizor școlar”, „Un moment sentimental din tinerețe” și „Reporter judiciar ocazional”. Micile îndreptări stilistice și îmbogățirea capitolului „Cronologie”, cu care se deschide biografia, sunt și ele semnalate cititorului
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
program de voluntariat în Corpul Păcii și care a postat imagini cu mai multe publicații ciudate descoperite în țara africană, printre care calendare cu criminali de război și cu dictatori. Chiar dacă postarea tinerei în care apare și poza cu pricina datează din anul 2012, gafa a fost descoperită abia recent de către internauții din România. Artistul s-a arătat amuzat de confuzia făcută de kenyeni între el și Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Ce tare-i asta...nu-mi vine să cred!", a scris Gheorghe
Gheorghe Gheorghiu, alături de Hitler și Stalin, printre cei mai răi dictatori din lume by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38241_a_39566]