1,965 matches
-
care ni l-am propus. De fapt, un progres sufletesc obținut Înseamnă de obicei eliminarea unei anumite deficiențe sau slăbiciuni. Μ Uneori, un zâmbet e mai periculos decât o armă: desigur, acel zâmbet care este creator de iluzii, de speranțe deșarte. Μ I se reproșează comodului că nu poate evolua sufletește, acceptând să se confrunte doar cu aspirații mediocre: succesele obținute n-ar fi pe măsura capacităților sale. În schimb, i se reproșează orgoliosului că-și propune mereu standarde prea Înalte
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
etc. -, în realitate ar fi fost cvasi-imposibil pentru liderii români să accepte, la atât de puțin timp după înfăptuirea României Mari, intrarea într-o atât de riscantă combinație federativă. Pragmatismul lui Brătianu nu putea fi înlăturat cu niște simple iluzii deșarte, iar românii ardeleni știau mult prea bine cât de dificilă era coabitarea cu ungurii, pentru a se lăsa antrenați în aventuri cu final imprevizibil. Practic, cu mențiunea simpatiei „platonice“ pe care familia regală din România se pare că a manifestat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vedem mai tîrziu. Toată ziua numai despre Jess vorbește! Jess În sus, Jess În jos... — Jess? mă uit mirată la ea. Și Tom? — Sigur că da! Radiază de Încîntare. Fac o pereche foarte frumoasă. Nu vreau să-mi fac speranțe deșarte, dar... Adu-ți aminte, Janice, spune mama apăsat, să nu te bagi peste ei. Lasă tinerii În pace. Jess se vede cu Tom? Și nici măcar nu mi-a spus? Pe bune acum. Am Întrebat-o În dimineața de după petrecere dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
situația să fie rezolvată cît mai amiabil. Însă, evident, asta depinde doar de tine. Nu pot să-i mai ascult vocea dulce, plină de otravă. Trebuie să scap de-aici. Te Înșeli, Venetia, zic, luptîndu-mă cu haina. Îți faci iluzii deșarte. Luke și cu mine avem o căsnicie solidă, bazată pe iubire! RÎdem, vorbim, facem dragoste... Venetia mă privește cu nesfîrșită milă. — Becky, Luke Îți cîntă-n strună doar ca să te facă fericită. Nu mai aveți nici o căsnicie. Nu mai aveți nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe aia am rupt-o. Ce felicitare idioată. Încă n-am nici o veste de la Dave Sharpness. Și nu i-am pomenit nimic de asta lui Luke, deși simt că pocnesc dacă nu-i spun. Nu vreau să-și facă speranțe deșarte pînă cînd n-am dovezile concrete. Luke se află În bucătărie și bea o cafea neagră și tare, Înainte de a pleca la serviciu. Intru și eu și Îl privesc preț de o clipă. Are maxilarele Încordate și amestecă zahărul din
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
chiar titlul unei faimoase opere a lui Seneca. Aceste tratate puteau să fie destinate și laicilor; mai specifice vieții religioase creștine sunt unele opuscule în care el preia multe idei din Ioan Cassian cum sunt considerațiile din Pentru respingerea mândriei deșarte (Pro repellenda iactantia), din Despre trufie (De superbia) sau Îndemnul la umilință (Exhortatio humilitatis): aceste scrieri, deși nu sunt foarte elaborate, încearcă totuși să se mențină la un nivel acceptabil de corectitudine. O altă scriere, tot cu finalitate practică și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
complexului mitologic românesc al strigoiului („strigă”, „strigoaie”, „moroi”, „moroaie”, „moroiniță”, „priculici”, „vampir”, acesta din urmă substituindu-i pe ceilalți), evocă atestările despre vampiri datorate fie unor medici trimiși de Curtea vieneză, fie clerului ortodox român, care condamna credința ca fiind deșartă. Urmează examinarea răspunsurilor la chestionarele lui B.P. Hasdeu, a studiilor lui S. Fl. Marian și Tudor Pamfile. H. tratează chestiunea de pe poziția etnologului interesat de reprezentările mitologice ale strigoilor vii și ale celor morți (acestei dihotomii îi alătură o alta
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
avutului național”. Colaborările câtorva scriitori se pierd printre polemicile de partid sau printre discuțiile despre „politica viitorului” și „proletariatul orașelor”. Merită consemnată prezența lui Al. Macedonski (Antigrecismul, Simțirile în poezie, Romanelli), G. Bacovia (Rar), Mihail Cruceanu (Pastel de toamnă, Simțiri deșarte), Eugeniu Sperantia și Al T. Stamatiad. După „Adevărul” se reproduce notița Poetul Macedonski la Paris, conținând aprecieri ale unor critici francezi asupra romanului Thalassa. Articolul O treime de poeți atrage atenția, într-o manieră exaltată, asupra noutății poeziei lui Al. T.
LIGA CONSERVATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287804_a_289133]
-
totuși În armonie cu planeta, iar popoarele să poată viețui Împreună În pace și armonie. Cei mai mulți dintre noi ne-am revoltat Împotriva Imperiului American, care era blamat pentru mai toate problemele sociale. Unii au recurs chiar la terorism În speranța deșartă că vor distruge sistemul. O revoltă socială asemănătoare a avut loc În aceeași perioadă În Europa și În alte părți ale lumii. Totuși, aproape toți tinerii activiști americani pe care i-am cunoscut credeau, În adâncul sufletului lor, că, dacă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
direct, Letopiseți întregește viziunea din trilogia istorică a lui Barbu Delavrancea, înfățișând Moldova după „apusul de soare”. În prima piesă a trilogiei lui Delavrancea era proiectată Moldova măreață a lui Ștefan, pe când Letopiseți transpune scenic o Moldovă tragică. În mijlocul ambițiilor deșarte, al veninoaselor rivalități meschine și al marilor lașități, Ion-Vodă este mistuit de conștiința netrebniciei în care țara lui Ștefan cel Mare se cufundă tot mai adânc. Suflet incandescent, patriot dârz, domnul este stăpânit de o neșovăitoare hotărâre de a restitui
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
reia chiar titlul unei faimoase opere a lui Seneca. Aceste tratate puteau fi destinate și laicilor; mai specifice vieții religioase creștine sînt unele opuscule în care el preia multe idei de la Ioan Cassian, cum sînt considerațiile din Pentru respingerea mîndriei deșarte (Pro repellenda iactantia), Despre trufie (De superbia) sau îndemnul la umilință (Exhortatio humilitatis), scrieri care, deși nu sînt foarte elaborate, încearcă totuși să se mențină la un nivel acceptabil de corectitudine. O altă scriere, tot cu finalitate practică și morală
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ne-am făcut vinovați în trecut, fie în raport cu datoria față de Țară, fie în relațiile dintre noi. Jurnalul părintelui P. Mihail oferă o lecție în această privință, lucru destul de rar întîlnit în literatura noastră. După cum M. Sadoveanu semnala, prin 1920, aroganța deșartă a unor proaspăt sosiți în Basarabia din vechiul regat, tot așa, în 1940-1941 și apoi în 1944-1945, și mai încoace, pribeagul slujitor al bisericii străbune și al culturii naționale se va ciocni peste Prut de "boieria și falsitatea" unor confrați
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
care te învelește și dispare. Cerul fericirii există, dar suntem prea scunzi s-o atingem. Când pierzi totul și regăsești un strop din el, te simți fericit. • Lumea nu e clădită pe coloane de fericire, ci pe munți de iluzii deșarte. • Fericirea este o himeră pe care puțini o apucă, iar multora le scapă cu totul. • Viața ar fi mai roză, dacă n-am fi obsedați, tot timpul, de ideea fericirii. • Și în ranița soldatului, și în traista ciobanului strălucește un
GÂNDURI REBELE (14) – AFORISME (5) DESPRE FERICIRE de HARRY ROSS în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381291_a_382620]
-
e loc pentru doi fie că tună ori cad ploi... MERGEM mergem în neunde și nu știm drumul! nu cunoaștem meridianele de peste drum și nici paralele mergem în virtututea inerției pas cu pas rămânem în urmă... pustiu, furtuni de nisip deșert nu aici am dorit să ajungem. nimic avem și acasă, chiar când în pustiu se iscă și câte o furtună de aer cald. nu avem unde pleca! bine, rău, aici ne vatra. aici avem prietenii, dar și dușmanii. aici trebuie
LIRICE (5) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381313_a_382642]
-
lacome, căci nu vor avea păstori sfinți” (3, 24). Principalul semn eshatologic va fi însă retragerea Duhului din sufletele credincioșilor și mai ales din ale prezbiterilor. Aceștia vor fi cuprinși de patru duhuri rele: „duhul rătăcirii, al desfrânării, al slavei deșarte și al iubirii de argint” (3, 28). Biserica se va îndepărta de la tradiția profetică autentică, cea a Vechiului Testament, înscriindu‑se pe o traiectorie de declin ireversibil. Pe acest fond de „istovire” a lumii și destrămare a Bisericii, Beliar va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pentru semenii lor. Tentativa lor orgolioasă de a determina numele exact al Anticristului riscă să îi coste propria mântuire. Ei sunt integrați din oficiu, de Irineu, în categoria falșilor profeți sau a falșilor exegeți: Toți cei care numai de dragul faimei deșarte hotărăsc nume conținând acest număr greșit, susținând sus și tare că numele scornit de dânșii aparține celui ce va să vină, aceștia nu vor sfârși nepăgubiți, întrucât, o dată, s‑au amăgit pe ei înșiși, și a doua oară, au amăgit
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
grăbesc să ajungă la cel adevărat. Profetul s‑a folosit de o astfel de analogie pentru a vorbi, de fapt, despre Anticrist, care cheamă la el întreaga omenire, socotindu‑i ai săi pe niște străini și făgăduind tuturora o eliberare deșartă, el, care nu e în stare să se mântuiască pe sine. În al doilea rând, tiranul eshatologic, instigat de evrei, va persecuta sfinții. Hipolit (57, 1) adoptă interpretarea parabolei „judecătorului nedrept și văduvei stăruitoare” de la Lc. 18,2‑5, propusă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
deci voi cei ce călătoriți încă pe marea îndoielilor,/ Că, după cum spun Scripturile, neamurile au fost cele care au crezut mai întâi în Domnul/ Acum deci drept este să credeți în Cel descoperit de Scripturi/ Și nu în idolii cei deșerți, cinstiți zadarnic în locul Vieții” (vv. 433‑436). Păgânii trebuie să părăsească idolii, dar nu pentru a îmbrățișa ulterior religia iudaică. Argumentul cel mai puternic rămâne exemplul personal, altfel spus, convertirea lui Commodian însuși (vv. 3‑12): Rătăceam neștiutor din loc
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vv. 433‑436). Păgânii trebuie să părăsească idolii, dar nu pentru a îmbrățișa ulterior religia iudaică. Argumentul cel mai puternic rămâne exemplul personal, altfel spus, convertirea lui Commodian însuși (vv. 3‑12): Rătăceam neștiutor din loc în loc, în puterea speranțelor deșarte,/ Iar nebunia tinereții mă purta prin văzduh./ Eram mai ușor decât firul ierbii./ Aprins eram și năvalnic în toate,/ De parcă aș fi avut o sută de capete pe umeri./ Nemulțumit de acestea, puțin a lipsit să nu ajung un Marsus
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
dintr‑un trib iudaic mic. „Vizibil”, pentru că va ajunge renumit după aceasta. „Ochii” simbolizează viclenia și perfidia [Anticristului] de care el se va folosi pentru a rătăci mulțimea. „Gura” însă, adaugă el, „spune enormități”, care nu sunt altceva decât cuvinte deșarte și vanitoase. Fericitul Pavel învață cu înțelepciune: „Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credință și nu se va da pe față omul nelegiuirii, fiul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ieșea din el; mii de mii Îi slujeau și miriade de miriade stăteau înaintea Lui! Judecata s‑a așezat și cărțile au fost deschise” (Dan. 7,9‑10). Cornul, spune el, va face toate aceste lucruri: va spune enormități, cuvinte deșarte și vanitoase și se va război cu sfinții, până ce se va așeza judecata. [...] „Eu mă uitam mereu, din pricina multelor vorbe pe care cornul cel mare le grăia..., am privit până când fiara a fost smulsă, și trupul ei nimicit și dat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a făcut dreptate sfinților Celui Preaînalt, până ce s‑a împlinit vremea și împărăția a ajuns sub stăpânirea sfinților.” (Dan. 7,22) „I‑am cerut apoi”, spune el, „să îmi lămurească ce înseamnă acest corn plin de mândrie, care spune cuvinte deșarte, care asuprește preacinstita adunare a sfinților, până când Cel vechi de zile, după o judecată dreaptă, va da sfinților împărăția și va distruge puterea cornului”. „El a răspuns așa: «Fiara a patra (înseamnă că) un al patrulea regat va fi pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și locuință animalelor și păsărilor și desfrânatelor, ci să-i fii milostiv și tocmitor și păzitor și miluitor călugărilor ce locuiesc într-însul, ca să fie și domniei tale ctitoria desăvârșită, ca și nouă, celor ce am trecut din această viață deșartă. Căci, dacă se va atinge mâna ta să ia, mai nimic nu-mi iei, și nu te blestem, că dacă vei gândi vei ceva, de la preacurata Maică a lui Dumnezeu, iei. Iar dacă vei adăuga și de la tine, după puterea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mănăstirii Tismana: „Eu [...] Pârvul, ban al Craiovei, care am fost împreună într-acestă lume cu voi toți, până la vremea aceasta, iar astăzi m-a despărțit Dumnezeu și m-a iubit din mijlocul vostru și mă desparte de această lume a vieții deșarte și de voi. De aceea, frații mei, rudele și alții, spre știința voastră și tuturor acelor care rămâneți să fie: că din ce mi-a fost agonisită de sate [...] am dat sfintei mănăstiri Tismana satul anume Turcenii toți”. Banul Părvul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lemma” este asigurată de un pasaj din Ruth 1, 20-21: „Nu mă chemareți pre mine Naomiia, ce mai vârtos Mara, că foarte tare m-au amărât Cel de tot Putérnic. Eu eram bogată când m-am fost dus, ce, iată deșartă m-au adus Dumnezău acasă. Pentru ce m-ați chemat dară pe mine Naomiia, că Domnul m-au amărât pre mine și Cel de tot Putérnic m-au împlut de nevoi?” 612) * Parabola (povestită de Evangheliile sinoptice) învierii fetei lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]