1,962 matches
-
iar cele mai ridicate temperaturi maxime vor putea atinge 14°C spre sfârșitul lunii, în sud și sud-vest. Cantitățile de precipitații vor fi în general normale, iar în sud-estul țării, ușor excedentare. Jurnale meteorologice Titu Maiorescu - „Însemnări zilnice“: „Ne-am deșteptat cu neaua pretutindeni, până departe. Dar se topește în livede. Din zăpadă privesc încă ciudat petuniile în plină înflorire“ (30 oct. /11 nov. 1873); „Frig, dar neaua deloc și înainte nici ploaie, pământul uscat foarte (27 dec./8 ian. 1874
Agenda2003-3-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280603_a_281932]
-
pe buze, este neplăcut să te întâlnești cu un cunoscut. În special sintagma "Îmi vine să" poate să provoace grave perturbații în procesul firesc de comunicare. Drept urmare, este recomandabil ca înainte de a ieși din casă să ne spălăm mintea intonând "Deșteaptă-te, române!", cântec mult mai inofensiv, care, fredonat pe stradă, poate provoca cel mult o revoluție. A citi vs. a lectura Adrian Severin e perceput în pestrița noastră lume politică drept un om cultivat. îl pun bine în valoare prin
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10773_a_12098]
-
solemnitatea paradigmei, în favoarea unor tonalități relativizante, a unor ambiguități mai peste tot prezente. Cu toate acestea, spiritul locului, incomodat de realitatea imediată, dar totodată stînjenit de tendința "demitizantă", își caută supape, impulsul unei semeții haiducești fiind introdus cu parola badinajului: "deșteaptă-te bătrîne / ia-ți scufia de noapte / azvîrle-o cît colo / și pune-ți chivăra roșie // ce-i drept e nevoie de încă două-trei răsuflători / în Templul Literaturii / altfel ar fi bun de trecut printr-un incendiu / magnificul edificiu / drept e
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
-te bătrîne / ia-ți scufia de noapte / azvîrle-o cît colo / și pune-ți chivăra roșie // ce-i drept e nevoie de încă două-trei răsuflători / în Templul Literaturii / altfel ar fi bun de trecut printr-un incendiu / magnificul edificiu / drept e // deșteaptă-te bătrîne / pune-ți palmele la gură / și strigă din toți bojocii - / ca fulgerată se umple curtea neasemuitului Domeniu / al Literelor/ de mîrțoage care mai de care mai dichisite / hrănite cu jar / încălecate de jochei fercheși / în același timp antrenori
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
naivitate. Ca și confrații din C.F.R., care aproape creează un secret ca să se amuze copilărește. Când copilul lor, pe care-l ocrotesc, luându-și toate precauțiile să nu-i rănească sentimentele, și în același timp jubilează pe seama ignoranței lui, se deșteaptă și se dovedește a-i fi tras el pe sfoară, jocul se termină într-o dezamăgire unanimă. De fapt, lumile, cea copilărească și cea adultă, nu se despart niciodată, fiecare tinzând, cu nazuri, cu mofturi, spre cealaltă. Caion îl acuză
Secrete mari și mici by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4145_a_5470]
-
ascunde după deget": "degetul după care ne-am tot ascuns a fost, în sfârșit, amputat". Pe tot parcursul lecturii volumului Stângacii de dreapta se aude, în surdina, un exasperat "Desteaptă-te, române!". Din nefericire, îl aud numai cei care s-au deșteptat de mult. Dan C. Mihăilescu, Stângacii de dreapta, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, col. "Discobolul" 1999. 184 pag.
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
să nu mă fi lovit damblaua." "O luasem numai cam repede", continuă magistralul stilist, într-o românească de balamuc, pentru a ne informa doct: "Dar deodată mă pomenii cu mine șsic!ț în mijlocul odăii. ș...ț Ce noroc că mă deșteptase; mare noroc! Privii acum cu recunoștință scrisoarea părintească; fără ea scăpam întâlnirea cu cel mai scump prieten." Rareori poți găsi într-o singură pagină mai multe inepții cu ambiții de literatură decât în acest debut al cărții care de câteva
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
vîrf accentul vertical al biruinței, spre poale, massa trupurilor de războinici care se reazemă grav pe sol, chemat parcă să dăruie putere pînă în clipa supremei despărțiri. Apostu, care știe să asculte inima ascunsă în materia oricît de taciturnă, care deșteaptă în trunchiuri zînele lemnului și ale pădurii, dă aici pietrei o fecundă ezitare, regimul ei fără timp se convertește la evenimențial, la istorie, neuitînd totodată să fie natură. Oamenii cresc din pămînt, care-i susține parcă și-i adăpostește, își
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
fiindcă nu se pot pune în lucrare de la sine: rezultatul este o stagnație grozavă a tuturor puterilor în întregul om - urîtul. Pentru a-l combate, se pun înaintea voinței niște motive mici, provizorii și închipuite după plac, pentru a o deștepta și a deștepta și intelectul, care trebuie să le perceapă; acestea se raportă la motivele cele adevărate și firești ca banii de hîrtie la cei de aur, fiindcă valoarea lor este convențională." (p. 23) Dintre motivele convenționale născocite tocmai pentru
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
pot pune în lucrare de la sine: rezultatul este o stagnație grozavă a tuturor puterilor în întregul om - urîtul. Pentru a-l combate, se pun înaintea voinței niște motive mici, provizorii și închipuite după plac, pentru a o deștepta și a deștepta și intelectul, care trebuie să le perceapă; acestea se raportă la motivele cele adevărate și firești ca banii de hîrtie la cei de aur, fiindcă valoarea lor este convențională." (p. 23) Dintre motivele convenționale născocite tocmai pentru a da minții
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
vin politrucii/ care vor bate în masă/ cu tovarăș pistolul.// Învață citirea și scrisul/ copiii noștri plăpînzi ca macii,/ parcă vorbind literei:/ «ținem la tine».// Atenție:/ vin maniacii/ care vor scoate ochii/ scrierii noastre latine.// Încă mai sună în zori/ «Deșteaptă-te, române»,/ încă nu-s izgonite, domnule Eminescu,/ cărțile Dumitale,// Atenție:/ vin căpcăunii/ care înjunghie Steme/ și înghit Imne Naționale.// Ca cel mai frumos pom al Țării/ încă mai fîlfîie sus Tricolorul.// Atenție:/ vin ienicerii/ care-l vor doborî cu
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
se hotărăște să scoată calul din bătătură, drumul pe care o va apuca fiind destul de evident dintru început. Se și grăbește, ca să nu se răzgândească, trage și de timp, vrea și nu vrea să termine treaba pentru care s-a deșteptat în zori. Starea lui de spirit mergând spre locul hotărât e un amestec de vrednicie gospodărească, de om care știe una și bună, și sictir de vagabond. Ceva de haiduc retras la vatră urmărește gesturile acestui țăran care, în definitiv
Care pe care by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4406_a_5731]
-
când colo... mă uit bine, - semăna cu o chinezoaică, da' știi cum? chinezoaică sadea și se uita la mine așa,... cruciș. A holbat ochii... Și-a făcut cu ochiul, - ochiul ăla cum îl au ei, oblic!... Și deodată m-am deșteptat, - în vis! - și când ies afară, eram la noi, pe Calea Victoriei. - Te-ai deșteptat de tot, vasăzică, constată ea, - și luând ceașca în mână, sorbi lung din cafea...
Des-creșteri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7455_a_8780]
-
și se uita la mine așa,... cruciș. A holbat ochii... Și-a făcut cu ochiul, - ochiul ăla cum îl au ei, oblic!... Și deodată m-am deșteptat, - în vis! - și când ies afară, eram la noi, pe Calea Victoriei. - Te-ai deșteptat de tot, vasăzică, constată ea, - și luând ceașca în mână, sorbi lung din cafea...
Des-creșteri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7455_a_8780]
-
despre ce vorbește. Îi explicăm noi cum stă treaba, ea să se ducă în Sahara să locuiască. Dar și în Sahara au fost oameni deștepți care au creat oaze. Nu-i problemă, d-aia suntem noi în Parlament, ca să-i deșteptăm pe unii care au dormit. Ea trebuie să înțeleagă. Eu am mai spus, sunt și mulți dobitoci în PSD. Nu suntem toți deștepți, sunt și proști, și cu rea credință. Păi dar unde le vrea, în cer? Ce înțelege ea
Scandal ca-n... codru în PSD. "Sunt şi proşti, şi cu rea credință. Sunt dobitoci!" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29460_a_30785]
-
anonime, între anii 1840-1866 de C. D. Aricescu, București, 1884. Fiind vorba de texte în versuri, întregirea măcar parțială a pasajelor omise devine uneori posibilă. Cîteva exemple. Mai întîi, din Satire de Petrache Eliat 1. No. 5: "Măi băiete surugiu,/ Deșteaptă-te, fii mai viu;/ Că-ți găsi Doamna 2 cusur/ Nu sălta așa mereu,/ Ca și tovarășul tău,/ Că lui Vodă-i pare rău." No. 6: ". . . . . . . . și patru bani!/ Azi aici, mîine-n Focșani;/ Și la nouă mă cunun,/ Mă fac
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
din lume care s-a înălțat în văzduh datorită numai forței motorului său și prin propriile sale mijloace de bord - „Vuia I“, reconstruit după schițe originale. Este copia, în mărime reală, a avionului care „a făcut bătrâna Europă să se deștepte“ (Histoire de l’aviation“, Paris, 1948). Și oamenii mari au fost copii Inițiativa reconstruirii avionului „Vuia I“ îi aparține Fundației Academice Culturale Timișoara ( F.A.C.T. ), care de mai bine de patru ani s-a implicat în promovarea artei și
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
ori snob". Un astfel de snobism al ,originalului" e benefic răspunzător de aderența la curentele artistice noi, la omologarea și propagarea lor: ,Ideile revoluționare, formele nouă, tot ceea ce era făcut să sperie spiritul de tradițiune meschină al burghezului și să deștepte neîncrederea, trebuia, prin forța lucrurilor, să placă acestor oameni dornici de neobișnuit". Franța constituie desigur toposul predilect al snobilor, al celor cărora se cade a le recunoaște meritul de-a fi dărîmat, măcar pe alocuri, ,zidul chinezesc al tradițiunii". ,Diletant
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
îl publică, în '32, în Colecția „Cartea cu semne", Act de prezență. Mai întâi, o undă de provincialism liniștit, în care tradiția sugrumată revine în galop: „Alergam cu dimineața pe stradă și băteam la toate ferestrele și trilurile râsului meu deșteptau alte triluri, înăuntru într'o tristețe joasă, sau în afară în cămășile prinse cu agățătoare pe frânghiile pentru uscat, prelungind lumina difuză din aer într'un acvariu de glasuri." (p. 10). Apoi, o anatomie a regretului, care rupe rândurile: „în vreme ce
A fi și a nu fi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6341_a_7666]
-
înșel mai curând spaima decât foamea, fredonând în gând un cântec în vogă la epoca aceea: Dunele-s ca și divane Indiscrete paravane de catran murdar de cactuși și izmă rupte. Na-na-na... Tolăniți pe dune, rozând mere. Na-na-na... M-am deșteptat cu capul greu, cum se întâmplă când dormi prea mult sau te trezești dezvelit și îți dai seama că frigul pe care-l simțiseși în somn era frigul pe care îl suferea corpul tău cu adevărat. Astăzi știu că niciodată
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
Senatorul PSD Liviu Marian Pop susține că mai avem de înfruntat câteva luni de nedreptate specifică regimului lui Traian Băsescu. "Astăzi este o zi cu o importantă semnificație istorică pentru România. În data de 29 iulie sărbătorim Ziua Imnului Național - Deșteaptă-te române!, simbol al unității Revoluției Române de la 1848 și al poporului român contemporan. De ziua imnului, este desemnat și viitorul Președinte al țării - Premierul Victor Ponta își declară oficial candidatura la alegerile prezidențiale din noiembrie în cadrul Consiliului Național al
Apusul lui Traian Băsescu este aproape. "Încă 111 zile de nedreptate și abuz" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77483_a_78808]
-
netrebnice... Eu nu pot avea o iubire; eu nu pot avea decât iubiri. Iubirile acestea însă răsar repede, pâlpâie o clipă și apoi pier, dispar pentru totdeauna, parc-ar fi fost niște visuri pe care le uiți îndată ce te-ai deșteptat din somn... O, și eu credeam că nu pot iubi, și eu îmi închipuiam că vina nu este în mine, ci în ele, în femeile care nu merită să fie iubite!... Astăzi însă știu și înțeleg că iubirea este făcută
Vezi una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste din literatura românească by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64466_a_65791]
-
oscilațiile unui sentiment al divinității nu scutit de surprize și dezamăgiri. în 1965, la vârsta de 17 ani, K.A. devine călugăriță romano-catolică, din nevoia presantă de a-și rezolva îndoielile pe care o educație accentuat bigotă mai mult le deșteptase. Va ieși din ordin după 7 ani, având acum o autentică educație religioasă, dar și convingerea unei inaderențe tranșante la modul de viață și de gândire monahal. în 1982 se lansează cu volumul (autobiografic) Prin poarta cea îngustă care, succedat
"O monoteistă liber profesionistă"... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15491_a_16816]
-
poți face, spune Epictet în Encheiridion. La capătul celălalt al ocolului, exegetul Banchetului notează: " Banchetul nu este ultimul cuvînt al lui Platon despre iubire. Peste mulți ani avea să scrie Phaidros, în care multe dintre nedumeririle pe care le poate deștepta Banchetul capătă alt răspuns. (") Nici o înțelegere mai adîncă a Banchetului nu se poate dispensa de cunoașterea și înțelegerea acestui tîrziu dialog." Așadar, cititorul este îndemnat să revadă dialogul despre frumos, despre frumosul care-i urmează iubirii. În studiile lui Petru
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
năvodul din apă, a aflat în el nouă pești vii. S-a gândit să-i lase într-un ciubăr cu apă de lângă ușa din față până dimineața, când avea să-i ducă în sat să-i vândă. Când s-a deșteptat a doua zi, ciubărul era tot acolo, încă plin cu apă, dar fără vreun pește. În aceeași noapte, Zito, câinele credincios al lui Almon, a dispărut și el și nu s-a mai întors. Zito era un câine tare simțitor
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]