1,932 matches
-
toți banii la stos, sub îndemnul Diavolului întrupat în negustor. Și de două ori Satana piere la semnul crucii, precum în poveștile populare. Însăși basmaua narcotizată, pe care i-o dăduse diavolul să vrăjească pe orzari, să nu se mai deștepte până la ziuă, ca să-și fure banii pierduți la jocul de noroc, îl adoarme pe el însuși, pe prispa casei; de asemenea, un element esențial care apare în tot timpul jocului, este ochiul dracului care îl obsedase anihilându-i voința. Momentul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și românească. Și astfeli păcătuind ei (veți vedea cine), ni răpesc limba vorbită de milioane de români, cărora ei ne înstrăinează cu totul și prin aceasta chiar ni răpesc posibilitatea unei esistențe naționale". Cumcă ei nu au schimosit, ci au deșteptat la viață limba română și cu ea simțul național și cumcă au făcut-o spre glorificarea lor personală și (fie zis de noi) eternă, asta e prea adevărat: și nu negăm, nu putem s-o negăm; cumcă însă ei ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și ce desfigurate ar apărea ele, când acuma... sardanapaliză încă în opiniunea cea încîntată a publicului, și poate tocmai grație acelei foi a Societății umilite, pe care d-sa o blamă, și care poate tocmai din cauza umilinței sale n-a deșteptat încă ochiul ager a criticei adevărate, ce taie fără scrupul și mizericordie tot, din fibră în fibră. - Am cetit cumcă în America ar fi o fată cu două capete și că un poet ar fi compus o poezie despre ea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
moderne, au ajuns să fie stăpânii noștri și să-și bată joc de noi în ședințele acelei adunăture ce se pretinde Cameră. Am desperat de mult de a cere de la români virtutea și demnitatea străbunilor, neci credem că am putea deștepta în el simțul cetățeanului Romei; dar neci că facem aicea apel la simțăminte de cari noi nu suntem capabili, ci numai la simplul simț de demnitate și mândrie curat omenească. Într-adevăr, nu mai suntem noi meniți de a dicta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
8 septemvrie). A doua parte, cea mai întinsă a discursului ținut de d. Vîrgolici, s-a adresat întreagă elevilor, celor buni pentru a-i felicita pentru izbânda lor și a-i încuraja pe viitor, celor slabi și nepăsători, pentru a deștepta ambiția în inima lor, puindu - le înainte spectacolul camarazilor lor încoronați și premiați și arătându - le cât e de prețios acest timp al copilăriei și al tinereței, a căruia pierdere nu se poate cu nimica înlocui. - După sfârșirea discursului s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stea două corpuri deodată; ce minune dar daca impenetrabilitatea corpului noastru moral nu cedează nici un atom al ființei sale corpului străin ce apasă asupră-ni? Noi avem toți cauza de-a mulțumi maghiarilor pentru apăsarea lor, căci ei ne-au deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deodată; ce minune dar daca impenetrabilitatea corpului noastru moral nu cedează nici un atom al ființei sale corpului străin ce apasă asupră-ni? Noi avem toți cauza de-a mulțumi maghiarilor pentru apăsarea lor, căci ei ne-au deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ale frumuseții. Operetele nu tinde să exprime nimic, ele sunt curat caricatură în personajele și costumurile sale; nici o tendință estetică. Opereta a născut din sufletul tocit și uzat a Parisianului actual, sceptic, i-a trebuit un teatru care să-i deștepte simțurile enervate. Dar el ne înfățișează spiritul îmbătrînit și ar părea natural să aibă un asemenea teatru. Cu noi însă nu este acelaș lucru. Suntem în momentul trecerei de la barbarie la civilizație și trebuie ca societăței noastre să i se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
X, călătorind c-un chelbos și c-un bărbier, hotărâră ca noaptea să păzească fieșcare cu ceasul său. Fiind ceasul întîi al bărbierului, vru să glumească cu X și-i rase capul când dormea. Viind ceasul lui X, bărbieru-l deșteptă. X, puindu-și mîna-n cap să se scarpine și găsindu-l gol de păr, socoti că el este chelbosul și zise cătră bărbier: "Prostule! în loc să mă scoli pe mine, tu ai sculat pe chelbos! " X vede o casă frumoasă si
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
săruți, atunci pot să vă includ pe d-voastră într-o asemenea posibilitate care să se ivească după ce am să cuget. EL: S-ar fi putut ca trupul d-voastră se se fi născut mai deștept decât al meu? Ce deșteaptă un corp deștept? S-ar putea atunci ca trupul d-vostră să fie mereu deștept, atunci când întâlnește un corp străin? Ce deșteaptă un corp străin deștept? S-ar putea ca trupul meu să se prostească, dacă el e foarte deviat de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
EL: S-ar fi putut ca trupul d-voastră se se fi născut mai deștept decât al meu? Ce deșteaptă un corp deștept? S-ar putea atunci ca trupul d-vostră să fie mereu deștept, atunci când întâlnește un corp străin? Ce deșteaptă un corp străin deștept? S-ar putea ca trupul meu să se prostească, dacă el e foarte deviat de un corp exterior, nici o ocazie nu mai poate să fie găsită, spre implozie. Este oare această prostie o posibilă deșteptăciune mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și Apollo. Ei Încercau să demonstreze că astrul solar este o creație și un efect pe care Zeul cel «fără-de-moarte» Îl produce neîncetat. În domeniul simțurilor Soarele deșteaptă, trezește și stimulează simțul vederii, după cum În suflete Apollo este cel care deșteaptă capacitatea profetică. 43. Cu toate acestea, cei care rămâneau convinși că nu există decât unul și același Zeu au avut dreptate când au atribuit acest Oracol deopotrivă lui Apollo și Pământului 1. Aduceau argumentul că Soarele, prin influența șdiathesisț și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
impact. Este latura lui de „bombă cu explozie Întârziată”. Totuși, când studiezi evenimentul după ce s-a produs, Îți dai seama că Uranus era de fapt, tăcut, Încă de la pasajul exact, neașteptând decât un semn, o ușă Întredeschisă, pentru a se deștepta și a acționa În plină forță. Adesea, rolul de „deșteptător” va fi jucat de o planetă rapidă (vezi actualizările). O altă caracteristică a lui Uranus este „exclusivismul” său, În sensul că mobilizează energiile subiectului până ajunge În situația de a
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
18 septembrie 1894; 26 februarie - 25 iunie 1895, dar și între 14 septembrie 1912 - 28 iunie 1913 și 16 mai - 3 iulie 1914. Ziarul Drapelul a fost înființat și condus de u n comitet de redacție în scopul de a deștepta spiritul publi c, de a restabili și de a pregăti lumea onestă și independentă pentru lupta în alegerile comunale... „Acum că dorința a fost pe deplin satisfăcută, suspendăm ziarul Drapelul, urmând să reapară ori de câte ori se va simți o necesitate politică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
împărțire administrativă a Moldovei și care cuprinde între Prut și Siret județele Vaslui, Fălciu, Tutova, Tecuci și Covurlui, cu reședința în Bârlad. Pe lângă activitatea ei pur istorico‐ documentară, are și o tendință de propagandă cultural‐ națională în scop de a deștepta interesul pentru tot ce ne vorbește despre trecutul nostru istoric. Mai are și o latură didactică, căci învățătorii, în special, pot găsi unele date, care să le servească pentru întocmirea de mici monografii didactice pentru elevii școlilo r sătești pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
primare”,de S.M. Haliță” și „Literatura populară” de Gh. Ghibănescu, dar și informația că în toamna anul ui trecut (1886) învățătorii din plasa Corod ‐ Pereschiv, județul Tutova, au înființat prima asociație din țară „Luminarea poporului rural”, „având ca țintă să deștepte în săteni dorința p entru un trai mai bun” - despre care ziarul local Tutova dădea în continuu excelente informații. Alți colaboratori importanți ai revistei, mai a les în anul al doilea ‐ : M.S. Andreian, Sim. Basilescu, V. Gr. Borgov an, Elena
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
română prietenă” etc. Din puținele cuvinte ale vorbitorilor care au vizat chiar cartea și autorul ei, înțelegem că asistăm la lansarea unei opere monumentale, datorată unei personalități de calibru universal. În încheiere se recită o poezie patriotică, cineva strigă rușinat-discret „Deșteaptă-te, române!”, participanții se informează reciproc privind datele viitoarelor lansări și pleacă acasă cu sentimentul datoriei împlinite. Evident că nimeni nu cumpără nici un exemplar din cartea (monumentală!) tocmai lansată. La lansările de tip cenaclu literar-artistic atmosfera este încărcată de poezie
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
exclusiv, la o povestire despre cele petrecute, atunci, în acel oraș. Pentru memorarea corectă a textului, autorii solicitau expres elevilor să rezume, încă o dată, povestea adunării 370. Imagistica festivă și triumfalistă insista asupra "tricolorului unirii", asupra faptului că "toți cântau "Deșteaptă-te Române" și "Pe-al nostru steag e scris Unire""371. Unitatea națională, una dintre ideile-forță ale manualului, era extrasă în final din presupusa ei istoricitate, devenind o axiomă atemporală: "este veșnică, după cum veșnic este și poporul român"372. După
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
zicea Eminescu 10. În acest sens, Motru oferă o imagine-frescă, foarte sugestivă, a acelei perioade: "Individualismul european, trecut în imitația românească, în loc de a produce opere minunate, ca în Apus, a produs opere mediocre. [...] Pe câmpul economic, individualismul apusean, în loc de a deștepta spiritul capitalismului întreprinzător, a deșteptat poftele la prădare a avutului public. [...] Europenizarea a adus după sine, la noi, o industrie parazitară; un comerț bancar putred; o agricultură care ocolește munca pământului și trăiește din legi de expediente; a fabricat indivizi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sens, Motru oferă o imagine-frescă, foarte sugestivă, a acelei perioade: "Individualismul european, trecut în imitația românească, în loc de a produce opere minunate, ca în Apus, a produs opere mediocre. [...] Pe câmpul economic, individualismul apusean, în loc de a deștepta spiritul capitalismului întreprinzător, a deșteptat poftele la prădare a avutului public. [...] Europenizarea a adus după sine, la noi, o industrie parazitară; un comerț bancar putred; o agricultură care ocolește munca pământului și trăiește din legi de expediente; a fabricat indivizi români plini de pofte și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
snoave, de vorbe de duh și de cântece populare. După ce au aflat știri despre mersul revoluției, Andrei Mureșanu s-a ridicat în picioare și, cu glasul lui gros. puțin aspru, a început să citească poezia «Răsunet», scrisă în ziua aceea: Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte în care te adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată să arătăm în lume. Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman... Ascultau toți absorbiți ca de-o vrajă. Nu clipea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
era obiceiul! Ce-i, Antoane, istețule? Nu-ți place poezia lui Mureșanu? Anton Pann a surâs, s-a ridicat în picioare; a tușit ușor și a început să cânte, cu glas puternic și cald, cum numai ei știa să cânte: Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte... Din nou au amuțit toți. Melodia sporea însutit vraja versurilor. Și, fără să știe, fiecare a început să murmure după glasul lui Anton Pann: .Viața-n libertate ori moarte! strigă toți... Încă o dată
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
înțeleasă. La întrebarea pusă de reporteri unor cetățeni din comuna „1 Decembrieʺ din apropierea Capitalei de gen ul: Ce semnifică ziua respectivă?, un localnic a răspuns dintr-o căruță trasă de cai intonând o strofă din actualul imn al Rom âniei „Deșteaptă te, româneʺ, iar altul din același vehicul, l-a completat adăugând explicativ: „De Andrei Mureșanuʺ, la care reporterul a rămas mut, necomentând nimic spre lămurirea ascultătorilor de la respectiva emisiune T.V. Seara, la emisiunea „10 pentru Româniaʺ, Miha i Tatulici, produs
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la care reporterul a rămas mut, necomentând nimic spre lămurirea ascultătorilor de la respectiva emisiune T.V. Seara, la emisiunea „10 pentru Româniaʺ, Miha i Tatulici, produs al Liceului nr.2 de la Rădăuți, pus în situație să comenteze melodia cu același nume „Deșteaptă te, româneʺ sub care pe generic apăreau înscrise cuvintele Anton Pann, a dat întreaga operă pe seama acestui cărturar. Într-o asemenea situație, între cele două emisiuni difuzate în aceeași zi, dar la ore diferite, despre același text și melodie „Deșteaptă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Deșteaptă te, româneʺ sub care pe generic apăreau înscrise cuvintele Anton Pann, a dat întreaga operă pe seama acestui cărturar. Într-o asemenea situație, între cele două emisiuni difuzate în aceeași zi, dar la ore diferite, despre același text și melodie „Deșteaptă te, româneʺ, una dată pe seama lui Andrei Mureșanu, alta pe a lui Anton Pann, cu ce a rămas tânărul auditoriu sau ascultătorul de rând? Pentru clarificare, redăm nedumeriților spusele lui L.V. (Leon Volovici) din „Dicționarul Literaturii Române de la origini până la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]