16,188 matches
-
planul liricii contemporane (Ileana Mălăncioiu, Ion Gheorghe, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Emil Brumaru), dar face loc cu generozitate și altora, din generații mai tinere (Virgil Bulat, Cassian Maria Spiridon, Valentin Tașcu, Lucian Vasiliu, Liviu Ioan Stoiciu, Simona-Grazia Dima) și chiar debutanților locali (la rubrica „Poeți bihoreni”). În 1999 un colaborator constant este Miron Kiropol, cu versuri originale, dar mai ales cu Prolog la un dicționar al poeziei române, adunând poeți români din toate timpurile, „de la A la Z”, tălmăciți de el
UNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
I-X, București, 1997. Repere bibliografice: Constantin, Prozatori-critici, 124-125; Grigurcu, Idei, 231-240; Ion Lotreanu, Critica debutului, „Scânteia tineretului”, 1976, 8 427; Cornel Ungureanu, „Prima verba”, O, 1976, 8; Al. Dobrescu, „Prima verba”, CL, 1976, 3; Cornel Moraru, O carte despre debutanți, VR, 1976, 4; Culcer, Citind, 14-17; Vasile Chifor, Critica de întâmpinare, T, 1978, 1; Petru Poantă, „Prima verba”, II, ST, 1978, 10; Iorgulescu, Scriitori, 348-350; Ungheanu, Lecturi, 301-306; Costin Tuchilă, „Prima verba”, II, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 352; Alex. Oproescu
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
din nou profesor de liceu în același oraș (1986-1989); în 1990 devine cadru didactic la Universitatea din Cluj-Napoca. Se formează în atmosfera revistei „Echinox”, una din pepinierele eficiente de prozatori optzeciști, și debutează aici în 1980. Editorial se numără printre debutanții „la grămadă”, conform recomandărilor ideologice, în volumul colectiv Debut 86, publicat de Cartea Românească. Îi reușește însă performanța rară de a redebuta, prin concurs, la aceeași editură, cu volumul personal de proză scurtă, Anotimpurile după Zenovie (1988). Cartea lui U
URSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
resort al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, supraveghea și îndruma de aproape, jalona tematica publicațiilor avute în subordine: „Viața românească”, preluată în 1948, când a reapărut într-o serie nouă, „Tânărul scriitor”, organul special de promovare și îndrumare a debutanților, editat întâi ca buletin intern al cenaclurilor (1951), transformat în 1958 în „Luceafărul”, ca și „Iașul nou” (1950, din 1954 „Iașul literar”, din 1970 „Convorbiri literare”), „Almanahul literar” din Cluj (1949, reintitulat în 1954 „Steaua”), „Gazeta literară” (1954, în locul săptămânalului
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
Academia Oamenilor de Știință). Debutează în 1952, ca licean, la ziarul „Secera și ciocanul” din Pitești, iar editorial cu volumul Steaua lui Horn, apărut în 1966. Mai e prezent în „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața militară”, „Cronica” ș.a. Debutant spre sfârșitul deceniului al șaptelea, când poezia românească își reapropria spiritul modern prohibit din 1948, V.-P. operează totuși cu mijloace aproape exclusiv tradiționale. Compune în vers regulat, adoptându-l doar incidental pe cel liber, formulează clar, scrie poezie „de
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
în orașul imperial, DL, 1994, 12; Horea Poenar, „Melancolii retorice”, ST, 1995, 1-2; Mircea Doreanu, Melancoliile ultimului Văcărescu, AST, 1995, 2-3; Mihaela Ursa, „Melancolii retorice”, APF, 1995, 8; Sanda Cordoș, Dicționar de cărți, ECH, 1995, 6-9; Dan Silviu Boerescu, Dicționarul debutanților 1990-1995, „Cartea”, 1996, mai; Iulian Boldea, Melancolia exilului interior, „Cuvântul”, 2000, 12; Gheorghe Azap, Între vot și dezbatere, VTRA, 2001, 6-7; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 271-273; Andrei Bodiu, Un estet singuratic, OC, 2003, 157; Nicolae Oprea, Un poet
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
întrerupere, / am căutat ceea ce încă nu devenise făptură”). O permanență rămâne evocarea Nordului natal și a larilor țărănești, în strofe ce se constituie într-o arheologie a eului liric, dar și într-un panteon al „Ion”-ilor cântați cotrușian de debutant. Amintirea năvălește din tot ce atinge poetul, ea se sedimentează în lucruri ce se retrag în cuvinte. Artistul e un Homer care orbește spre a percepe lumea distilată în expresie. Tema poetului se întâlnește astfel cu cea a cuvântului. Universul
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
răspuns de aproape întreaga muncă redacțională. Scriu aici și V. D. Păun, Ion Russu-Șirianu, Virgil Onițiu, Gr. Sima al lui Ion, Sextil Pușcariu, clericul I. Moța, Maria Cunțan, toți ardeleni de origine, dar și bucovinenii Simion Florea Marian, Constantin Berariu, debutant în poezie, alături de mulți alții: Th. D. Speranția, Dumitru Stăncescu, N. D. Popescu, Ioan Adam, Jean Boniface Hétrat, H. G. Lecca, George Murnu, Petre Dulfu, C. Xeni, N. Iorga, C. Spiru-Hasnaș, Ion Păun-Pincio, Panaite Zosîn, Virgiliu N. Cișman, T. Duțescu-Duțu. V.
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
în alegorii morale. Sentimentalismul posteminescian, comun în epocă, trece în versurile elegiace ale lui George Murnu, la Elisabeta M. Z. Ionescu sau în lamentațiile lui H. G. Lecca. În schimb, o încercare de ieșire din această atmosferă de jale confecționată schițează debutantul I. Păun-Pincio în Te-afunzi mereu, poezie programatic antidecepționistă. Panaite Zosîn, colaborator la publicațiile socialiste, față de care V. a manifestat o simpatie deschisă, introduce tematica muncitorească (Minerii). Istoria și critica literară ocupă un spațiu restrâns. V. D. Păun semnează studii
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
gruparea literară de la revista „Echinox” (al cărei redactor a fost în timpul facultății) și ulterior predă la mai multe școli și licee din Sighișoara (1982-1991). Debutează în 1978 la „Echinox”, cu recenzii și cronici semnate Andrei Sofalvi, iar editorial în Caietul debutanților 1980-1981 (1983). Mai colaborează la „Vatra”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Steaua”, „Apostrof”, „Unu” ș.a. Din 1991 se stabilește în Germania, unde e referent european. Își continuă activitatea literară și sub semnătura Carl Landau, tipărind
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
aparțin în majoritate generației afirmate în jurul anilor ’80, unii având deja mai multe cărți și o anume notorietate: Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan, Lucian Vasiliu, Mircea Petean, Liviu Antonesei, Gellu Dorian. Revista publică însă, din abundență, și versuri ale unor debutanți talentați, ale unor elevi remarcați în diverse cercuri literare sau ale unor tineri premiați la concursuri regionale ori naționale (rubrica „Anii de ucenicie”). Ceva mai sărace, paginile de proză cuprind totuși texte notabile, cum sunt fragmentele de roman ale lui
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
gândaci folositori, Secretul viespilor solitare), de cercetaș activ (Vălenii de Munte, Cernăuții, Constanța, Viața în tabără), la care se adaugă o bucată literară, Amintiri din retragere. Semnăturile folosite sunt Eliade G. Mircea, Eliade Gh. Mircea, M.G. Eliade, M. Eliade. Alți debutanți primiți în paginile Z.c., tineri care vor face carieră în lumea științifică, literară sau în gazetăria românească sunt în 1909 Th. Simenschi (iscălește și Thesim), în 1913 Aurel G. Stino și Otilia Ghibu, în 1920 Alexandru Dima, în 1921
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
prea puțin incitant și abundentelor notații disparate, multe de o fadoare deplină. Expresie a unei stări de spirit proprii întregii generații a războiului, era în firea lucrurilor ca poezia lui S. să facă școală, exercitând o vădită influență asupra unor debutanți precum Constant Tonegaru, Radu Teculescu, Tudor George, Gheorghe Chivu, George Mărgărit, Teodor Pâcă, poate și Geo Dumitrescu. Cât despre poemele dramatice, acestea sunt construite, integral sau în parte, din material de basm, fără a versifica însă povești preexistente. Până și
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Literatura neîndrumată, în care se deplânge lipsa criticilor, N. Cartojan, Istoria - disciplină de educație socială. Versuri publică Victor D. Odobeșteanu, N. Furcă și Zaharia Stancu (Dragoste), iar proză A. Albu, Dinu Gr. Marinescu. De semnalat prezența lui Emil Gulian ca debutant (cu patru poezii), dar și cu încercări în proză ori ca semnatar al rubricilor „Recenzii” și „Cronica revistelor”. Printre altele, el reliefează, „opera de propagandă estetică” a unor publicații (Revistele și literatura) și își exprimă admirația pentru poezia lui Ion
SUFLETUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290016_a_291345]
-
G. Călinescu, Ovidiu Papadima, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu ș.a., realizând, astfel, și un tablou critic. SCRIERI: Librarul, București, 1934; Diverse, București, 1934; 1935 literar, București, 1937. Repere bibliografice: C. Dan Pantazescu, „Diverse”, ȚA, 1934, 727; Scarlat Preajbă, Apariția unui onest debutant, ȚA, 1934, 756; Octav Șuluțiu, „1935 literar”, F, 1937, 1-2; Ovidiu Papadima, „1935 literar”, G, 1937, 4; Romulus Demetrescu, „1935 literar”, PLI, 1937, 4; G. Călinescu, „1935 literar”, ALA, 1937, 846; Erasm [Petru Manoliu], „1935 literar”, „Credința”, 1937, 1 045
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
foarte bună. După o săptămână grupul a arătat o ameliorare marcată, mai ales În ceea ce privește simptomele psihotice, În timp ce grupul de control a rămas practic neschimbat. Réactions dépressives Rareori, utilizarea regulată de marijuana poate precipita depresiile reactive sau tulburările nevrotice la utilizatorii debutanți mai ales. Majoritatea reacțiilor depresive sunt de scurtă durată și evoluție spontană, așa cum rezultă din studiile efectuate (Weil, 1970; Kemp, 1970). Reacții de panică Majoritatea reacțiilor adverse la canabis se centrează În jurul reacțiilor de panică, În cursul cărora indivizii Încep
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
proprie - justificări pentru atitudinea de împăcare a contrariilor, pentru gestul autoconservării. Un exemplu de „ambivalent” e medicul veterinar, actualmente pensionar, care și-a început cariera în timpul războiului, după studii de succes și un doctorat la Institutul Pasteur din București. Ca debutant, în vremea monarhiei (precizarea sa) avea un salariu important („Puteam să iau trei sau patru vaci cu banii respectivi”), ceea ce dovedește cota unui specialist în acel timp. Evoluția lui se caracterizează prin încercarea de a impune profesionalismul și competența într-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Național de Turism (1972-1973). A lucrat ca asistentă medicală. Scrie poezie încă din anii de liceu, publicând în 1968 în revista școlară „Manuscrise”. Debutul propriu-zis se produce în 1972 la „Astra”, iar cel editorial odată cu prezența în volumul colectiv Caietul debutanților (1978), tipărit de Editura Albatros. Prima plachetă personală este Rondelul orei fermecate, apărută în 1995. Mai colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Orizont”, „Transilvania”, „Îndrumătorul cultural”, „Viața românească”, „Saeculum”, „Glasul națiunii” (Chișinău), „Dorul” (Danemarca), la Radio România Cultural ș.a. A făcut
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
este geograf la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din București. Din 1988 devine cadru didactic al Facultății de Geografie a Universității clujene, promovând până la gradul de profesor (1993). Debutează cu o poezie în revista „Familia” (1973) și figurează în Caietul debutanților al Editurii Albatros (1977). Colaborează cu versuri la „Viața românească”, „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Unu” (Oradea) ș.a. Unele din cărțile scrise de geograful P. au un caracter pronunțat literar. Întâmplări cu peștera (1979) cuprinde o suită de descripții reportericești ale frumuseților
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
Despre echilibru (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor), o scriere care trădează în autorul ei un sentimental, numai că, și de această dată, nostalgia nu îl împiedică să fie exact în afirmații. Criticul a semnat numeroase prefețe, mai ales la cărțile unor debutanți și a întocmit câteva ediții din Ioachim Botez, George Coșbuc, Vasile Băncilă, Radu Stanca. SCRIERI: Modalități lirice contemporane, Cluj, 1973; Poezia lui George Coșbuc, Cluj-Napoca, 1976; ed. (George Coșbuc, poetul), București, 1994; Radiografii, I-II, Cluj-Napoca, 1978-1983; Scriitori contemporani. Radiografii
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
fiind lector de psihologie la Facultatea de Teologie Romano-Catolică și Asistență Socială a Universității din București și profesor asociat al Academiei de Artă. Debutează cu un grupaj de poeme în 1981 la revista „Vatra”. În 1982 este inclus în Caietul debutanților al Editurii Albatros, iar în 1993 își publică prima carte, Furnicile și oglinda. Colaborează cu versuri la „Contemporanul-Ideea europeană”, „România literară”, „Vatra” ș.a. P. face parte din categoria celor pentru care poezia este exercițiu spiritual, tentativă mereu reluată de captare
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
tărâm, Timișoara, 1994; Glasuri lângă leagănul meu, Timișoara, 1996; Nicăieri, Timișoara, 1998; Imperiul de praf, Timișoara, 2000; Băi, profesore..., Timișoara, 2001; Ieșind din vis puțin îngândurat, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Radu Enescu, Prezențe editoriale bihorene, F, 1985, 4; Cornel Ungureanu, Debutanții, O, 1994, 1; Carol Sebastyen, „Indiile galante”, „Cuvântul”, 1994, 4; Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; Cornel Ungureanu, Prozatorii. Continuitate și alternative, O, 1997, 1; Eugen Bunaru, Complicitatea scriitorului, O, 1998, 7; Florin-Corneliu Popovici, No man’s land
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
literaturi pentru popor, inspirată din realitatea autohtonă, și de străduința de a oglindi cât mai obiectiv viața culturală și literară a țării. Mai mult decât atât, P.v. s-a preocupat de îndrumarea și formarea tinerilor scriitori, în primul rând a debutanților. O atentă „Poștă a redacției”, scrisă probabil de Ion Gorun, se adresa cu răbdare și cu o prietenească ironie corespondenților din toată țara. Comprehensiunea arătată de redacție începătorilor avea să fie răsplătită de valoarea celor care și-au legat începuturile
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
județul Vrancea, redactor la ziarul „Milcovul” (1969), director al Casei de Cultură din Odobești (1971-1972), instructor cultural al Inspectoratului Județean pentru Cultură Vrancea (1973-1978), profesor la Liceul Agricol din Focșani (din 1978). Debutează cu un grupaj de poezii în Caietul debutanților la Editura Albatros (1975), colaborând la „Ateneu”, „Argeș”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, „Steaua”, „Orizont”, „Tomis”, „Vatra”, „Revista V” ș.a. Din poezia sa au apărut traduceri în limbile franceză, engleză, italiană, hindi, albaneză, greacă etc. P. este un tradiționalist tonic
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
retoric, declarativ, neconvingător. Este autorul scenariilor pentru filmele Portița (1990), Umbre (1993) ș.a. SCRIERI: Maica Maria, Chișinău, 1983; Livada cu nuci albaștri, Chișinău, 1985; A fluierat în timpul Evangheliei, București, 2003. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Timpul real și cel probabil la debutanți, LA, 1983, 15 decembrie; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 210-223; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230. I.C.
MUNTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288287_a_289616]