27,663 matches
-
Tudorel Urian În ultimul deceniu al regimului Ceaușescu, era foarte popular un cântec interpretat de Corina Chiriac, Ne cunoaștem din vedere, despre un el și o ea care călătoresc în fiecare dimineață în același autobuz, se caută din priviri, dar nu își vorbesc niciodată. Mulți
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
Nicolae Manolescu Stiută multora, publicisticii lui G. Călinescu i s-a acordat o atenție neînsemnată, deși se întinde pe aproape cinci decenii, fără mari întreruperi. Dicționarele literare o amintesc în treacăt, ca de altfel și studiile critice. Edițiile de opere n-o cuprind. Singurele culegeri, datorate lui Geo Șerban și Andrei Rusu, sînt incomplete și cenzurate. Așa stînd lucrurile, ar putea să
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
sale cărți, Călinescu a publicat cronici toată viața. între Cronicile optimistului, destule sînt cronici literare. Specia l-a preocupat de la început sub raport teoretic. Primele articole din Viața literară conțin deja în germene opinia din Principiile de estetică de peste un deceniu. Acolo sînt și primele portrete ale unor critici, din care se vede destul de clar ce credea Călinescu despre meseria lui. Ele merită a fi citate cu atît mai mult cu cît, excepționale fiind, n-au fost reluate niciodată de autor
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
a repudiat estetica, G. Călinescu este, între criticii interbelici, capul teoretic cel mai subtil. întîile sale contribuții din Viața literară nu sînt recenzii de cărți, ci articole teoretice. Ideile debutantului nu vor suferi modificări însemnate în studiile de la maturitate, un deceniu mai tîrziu. Simțul critic nu ține de psihologie, este normativ și are a face cu valoarea, susține bunăoară Călinescu. Dar ce vrea să zică "atitudine normativă"? "Aceea în care spiritul își reprezintă faptul extern ca un produs posibil al propriei
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
adăugate cruzimea față de popor, ura la adresa culturii, distrugerea materială și morală a unei națiuni!" Nu i se "aplică" perfect și lui Gheorghiu-Dej? Nu începuse atunci, sub sîngeroasa zodie stalinistă, un asemenea ticălos proces? Care era poziția poetei în decursul primelor decenii de comunizare a României? Și o înregistrare din 29 decembrie a aceluiași an, la fel de concertantă: "Partidul Comunist se va desființa probabil. Nici o pagubă. Tot nu mai exista decît ca o forță opresoare și înfricoșătoare". N-a fost cumva, din capul
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
cel care adună texte, le compară, le verifică, le adaugă note critice etc. E drept că în indicațiile bibliografice românești nu s-a folosit foarte mult termenul editor cu acest din urmă sens: s-a preferat, cel puțin în ultimele decenii, fie recurgerea la substantiv ("ediție critică de..."), fie termenul coordonator. Editorul a rămas mai ales reprezentantul editurii. În ceea ce privește accentul, lucrurile sînt puțin mai complicate. Dacă nu am fi avut atestări mai vechi ale variantei edítor, am fi putut crede că
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
anumit stil de gîndire care cultivă anumite valori (dar, vor adăuga unii, contestă sau împing în penumbră alte valori, de semn opus). Idealul declarat al filozofiei analitice a fost - mai ales în perioada inițială, sfrșitul de secol XIX și primele decenii ale secolului trecut - de a ridica filozofia, sau cel puțin miezul ei tare, la nivelul exactității și rigorii științifice; de a opera, în acest scop, o triere a problemelor preluate pe baza tradiției filozofice, separînd problemele ei cu miez și
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
în perioada comunistă nu se mai bucură de căutare, ce interes ar mai putea stârni o carte despre critica literară, adică despre modul în care erau receptate în epocă respectivele produse literare. În pofida acestor temeri apriorice, recitită la exact două decenii de la apariție, cartea lui Mircea Martin, Singura critică, păstrează neașteptate resurse de prospețime. Multe dintre judecățile și concluziile profesorului sunt valabile și astăzi, în vreme ce altele, deși poartă urmele timpului, impresionează prin lipsa de inhibiții a gândirii, prin naturalețea exprimării și
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
se cam alege praful. Dacă o astfel de comparație plină de sugestii politice a putut fi publicată în anul 1986, de ce se simțeau striviți de cenzură atâția scriitori ai vremii? Singura critică este o radiografie a criticii literare românești din deceniul nouă al secolul XX. Volumul conține o pledoarie pentru rostul criticii literare în epocă, (implicit, o deontologie a profesiei de critic literar), câteva analize aplicate celor mai reprezentativi critici ai vremii și, nu în ultimul rând, un soi de autoportret
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
opere nu pot suplini absența vocației" (p. 20). Plină de sugestii este incursiunea lui Mircea Martin în lumea criticilor reprezentativi ai anilor '90. Edgar Papu, Adrian Marino, Lucian Raicu, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Liviu Petrescu, Al. Călinescu au fost, în deceniile opt și nouă ale secolului trecut, critici cu metode complet diferite de abordare a fenomenului literar, dar care, toți, au dat consistență schimbului de idei și au contribuit la impunerea unui sistem de valori funcțional. Mircea Martin reușește să pună
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
în perioada comunistă nu se mai bucură de căutare, ce interes ar mai putea stârni o carte despre critica literară, adică despre modul în care erau receptate în epocă respectivele produse literare. În pofida acestor temeri apriorice, recitită la exact două decenii de la apariție, cartea lui Mircea Martin, Singura critică, păstrează neașteptate resurse de prospețime. Multe dintre judecățile și concluziile profesorului sunt valabile și astăzi, în vreme ce altele, deși poartă urmele timpului, impresionează prin lipsa de inhibiții a gândirii, prin naturalețea exprimării și
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
se cam alege praful. Dacă o astfel de comparație plină de sugestii politice a putut fi publicată în anul 1986, de ce se simțeau striviți de cenzură atâția scriitori ai vremii? Singura critică este o radiografie a criticii literare românești din deceniul nouă al secolul XX. Volumul conține o pledoarie pentru rostul criticii literare în epocă, (implicit, o deontologie a profesiei de critic literar), câteva analize aplicate celor mai reprezentativi critici ai vremii și, nu în ultimul rând, un soi de autoportret
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
opere nu pot suplini absența vocației" (p. 20). Plină de sugestii este incursiunea lui Mircea Martin în lumea criticilor reprezentativi ai anilor '90. Edgar Papu, Adrian Marino, Lucian Raicu, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Liviu Petrescu, Al. Călinescu au fost, în deceniile opt și nouă ale secolului trecut, critici cu metode complet diferite de abordare a fenomenului literar, dar care, toți, au dat consistență schimbului de idei și au contribuit la impunerea unui sistem de valori funcțional. Mircea Martin reușește să pună
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
lui Gellner se înscrie într-o teorie mai amplă, pe care Anthony D. Smith 7 o numește modernista, care susține că naționalismul este ideologia ce exprimă însăși modernitatea. Smith identifica patru orientări în conceperea naționalismului, dezvoltate îndeosebi în ultimele trei decenii ale secolului XX: versiunea socioculturala a lui Ernest Gellner (care leagă națiunile și naționalismul de necesitatea de a genera o "cultură înaltă" necesară modernizării și dezvoltării industriale); modelele socioeconomice ale lui Tom Nairn și Michael Hechter, ce văd sursă naționalismului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pe care o vizează, atitudinea inițială potrivită pentru un cercetător fiind agnosticismul. De aceea, "că o premiza de lucru, orice grup uman destul de numeros ai cărui membri se consideră o "națiune" va fi tratat în consecință". Analizând preocupările apărute în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce au disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate moderne (apărute după Revoluția Franceză) și în mod necesar doar moderne, "consecințe inevitabile ale
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
său german, recunoscute că modele eficiente pentru modalitățile de finanțare și drepturile oferite asiguraților, au unele dificultăți în armonizarea capitalului de stat cu partea privată a investițiilor. Introducerea legilor pieții și rentabilizarea spitalelor sunt noțiuni care se vehiculează de câteva decenii în țările dezvoltate și în ultimii ani și în țara noastră. Centrele medicale academice au o misiune triplă: cercetare, educație medicală și îngrijire clinică. Pentru susținerea cercetărilor medicale de performanță, acordarea îngrijirilor medicale și asigurarea unei educații de calitate, centrele
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
nutriție și îngrijiri paleative. Genul feminin este mai puțin reprezentat în specialitățile chirurgicale, în special neurochirurgie și chirurgie cardiovasculară. Psihologii și sociologii apreciază că în propria accepțiune femeile au tendința de a-si minimaliza calitățile de leader sau organizator. Ultimele decenii au înregistrat progrese, dar și constrângeri în gestionarea resursei umane în domeniul medical. În spitale au fost introduse norme noi în paralel cu diversificarea tipurilor de activități. Pe de o parte, achiziționarea și utilizarea unei aparaturi din ce in ce mai performante a necesitat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cititor. Cartea este un survol cvasi-complet asupra scrierilor utopice, de la antici până la socialiștii de secol XIX, survol realizat cu acribie, cu spirit selectiv și analitic, bine documentat în literatura universală, dar și cu ancorarea în exegezele produse în ultimele două decenii în spațiul românesc. Primul capitol al volumului este o microistorie pe care, citind-o, ajungi să te miri de cat de prolific a fost spiritul uman în proiectarea de lumi mirifice ale binelui și fericirii. Structura acestei istorii are la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de fier. Era uman. [...] Avea un caracter foarte suspicios, rudă cu paraonia, trăsătură ce i s-a accentuat odată cu vârsta. Nu uita niciodată o lovitură, o insultă, o jignire sau o nedreptate, iar resentimentul stârnit din această cauză putea dăiniri decenii la rând, până ce i se ivea ocazia să reacționeze, de obicei săvârșind un omor. Avea un anume simt al umorului, care cu timpul a devenit tot mai morbid, si râdea mult și zgomotos [...]" (pp. 25-26). Această perioadă de 18 ani
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
intervalul 1918-1930. În 2005 volumul X înglobează articolele din perioada 1931-1959, ajungând, aparent, la capătul drumului. Teodor Vârgolici știe și-și mărturisește lipsurile, repetând apelul la un continuator: "Din imensa activitate publicistică a lui Gala Galaction, desfășurată timp de șase decenii, au mai rămas o serie de articole pe care, ajuns acum la vârsta de peste 75 de ani, nu am mai avut puterea să le copiez cu mâna, precum copiștii de fericită pomenire din mânăstirile noastre, din îndepărtatele veacuri. Poate că
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
volumului 15 dialoguri critice (cu Ion Negoițescu, Mircea Zaciu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Lucian Raicu, Gheorghe Grigurcu, Pavel Chihaia, Virgil Nemoianu, H.-H. Patapievici, Gabriel Dimisianu), text miezos, atractiv, care, deși datînd în bună parte de mai mult de un deceniu, își păstrează prospețimea. Dintr-un punct de vedere, declară criticul de la "Vatra", ar fi fost chiar preferabil ca aceste dialoguri să fie doar niște documente de epocă. Din păcate, nu sînt. Dacă întrebările pot fi considerate de ieri, răspunsurile sînt
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
prim moment (1990), cînd, bunăoară, Mircea Zaciu, care avea să se arate mult mai conciliant, vorbea inflamat "de o presiune dinafară, de inocularea unor viruși extraliterari, de un proiect malefic căruia literatura română i-a căzut victimă timp de cîteva decenii", fie de un idealism consecvent pe care însă istoria recentă l-a dejucat într-un mod impredictibil precum cel al lui Virgil Ierunca reclamînd Uniunii Scriitorilor să excludă din rîndurile membrilor săi pe toți "colaboraționiștii declarați": Nu e adevărat că
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
ne putem da singuri în judecată?". Ba puteau și au și putut, imaginându-și cam cum s-ar fi desfășurat procesul, dacă ar fi fost dați în judecată. Ceea ce nu au putut să-și imagineze a fost că peste șase decenii, trei condeieri superficiali nu-și vor da seama că s-au dat singuri în judecată, pentru ca să fie "frumos detot", cum ar fi scris Mille. De ce le-am tăcut toate acestea până acum? Să zicem, din convingerea că până la urmă - urma
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
are la bază Lege raportului creșterii direct proporționale dintre Masă monetară aflată în circulație a unei națiuni și creșterea cantității și calității bunurile economice ale acelei națiuni, sau ale acelui Sistem socio-economic. Altfel spus, pe parcursul unei perioade de timp, un deceniu, două decenii, o epocă istorică, masa monetară circulanta (banii) a acelei națiuni va crește direct proporțional cu creșterea bunurilor economice (cu dezvoltarea economică) a acelei națiuni. Între cele două realități, masa monetară circulanta și producția de bunuri de consum trebuie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bază Lege raportului creșterii direct proporționale dintre Masă monetară aflată în circulație a unei națiuni și creșterea cantității și calității bunurile economice ale acelei națiuni, sau ale acelui Sistem socio-economic. Altfel spus, pe parcursul unei perioade de timp, un deceniu, două decenii, o epocă istorică, masa monetară circulanta (banii) a acelei națiuni va crește direct proporțional cu creșterea bunurilor economice (cu dezvoltarea economică) a acelei națiuni. Între cele două realități, masa monetară circulanta și producția de bunuri de consum trebuie să se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]