6,321 matches
-
pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea presiunilor și amenințărilor Se utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document. Presiunile
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea tendințelor pe termen lung Având în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea presiunilor și amenințărilor Se utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document. Presiunile
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea tendințelor pe termen lung Având în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea presiunilor și amenințărilor Se utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document. Presiunile
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea tendințelor pe termen lung Având în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea presiunilor și amenințărilor Se utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document. Presiunile
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea tendințelor pe termen lung Având în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea presiunilor și amenințărilor Se utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document. Presiunile
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe termen scurt utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 2 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen scurt reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea tendințelor pe termen lung Având în vedere că România este la a doua raportare în baza art. 17
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe termen lung utilizează tendința observată pentru parametrii de stare precum areal de distribuție și structură și funcții raportate în urmă cu 4 cicluri de raportare (de 6 ani). Tendința fiind evaluată utilizând indicatori calitativi precum: stabilă, în refacere, în declin și necunoscut. Evaluarea tendințelor pe termen lung reprezintă de asemenea cheie de control pentru analiza de calitate a rezultatelor raportării succesive. Evaluarea presiunilor și amenințărilor Se utilizează nomenclatorul de presiuni și amenințări agreat la nivel european, atașat prezentului document. Presiunile
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
dispozițiile Orientărilor CE cu privire la ajutoarele de stat regionale (Regional Aid Guidelines), autoritatea care acordă ajutorul va verifica și va confirma că ajutorul nu are ca rezultat efecte negative, cum ar fi crearea unei supracapacități pe o piață în declin absolut, efecte de contracoeziune sau relocare. Articolul 14 (1) Pentru același beneficiar și pentru aceleași cheltuieli eligibile, ajutoarele de stat pentru investiții acordate în cadrul prezentei scheme nu pot fi cumulate cu niciun alt ajutor de stat/de minimis. (2) Ministerul
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 1 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281908]
-
forme legale reprezintă 20%-50% din forța de muncă din România, în funcție de definiția folosită, conform misiunii Programului FMI și al Băncii Mondiale de evaluare a sectorului financiar (FSAP) în România; ● conform estimărilor Eurostat și ale Institutului Național de Statistică, declinul populației este o tendință continuă în ultimii 30 de ani și va continua, atingând 18 milioane în anul 2030 și 12-14 milioane în anul 2060*26). Principalele cauze ale acestei tendințe descendente sunt rata scăzută de natalitate și rata crescută de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 11 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282040]
-
suplimenta nivelul de oxigen prin oxigenoterapie cronică la domiciliu. Boala dumneavoastră poate evolua sever și poate necesita, la un moment dat, transplant pulmonar. Medicamentul despre care discutăm în acest consimțământ a fost dovedit eficient în această boală, el putând stopa declinul bolii și prelungi viața. Pentru a putea lua acest medicament trebuie să cunoașteți riscurile și beneficiile pentru a putea lua o decizie în cunoștință de cauză. Acest proces este cunoscut sub denumirea de "consimțământ exprimat în cunoștință de cauză". Citiți
ANEXĂ din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277949]
-
dinamicilor lanțurilor de aprovizionare, dar și a libertății de mișcare a forței de muncă. Aceste schimbări afectează inegal diferitele sectoare de activitate atât la nivel național cât și regional. În timp ce unele regiuni ale statelor membre se confruntă cu declinuri și transformări economice semnificative, altele sunt caracterizate de inovare și creștere economică. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a transformat piața muncii, a accentuat importanța deținerii de competențe digitale și a sporit decalajul digital, a făcut și mai necesară actualizarea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
resurselor financiare, precum și nivelul scăzut de informații cu privire la programele existente de învățare pe tot parcursul vieții și la oportunitățile de piață au fost identificate ca fiind cauze ale gradului scăzut de utilizare a învățării în rândul adulților.*1) Declinul participării la învățare în 2019 și 2020 a afectat în egală măsură bărbații și femeile, în vreme ce creșterea privind participarea din anii 2021 și 2022 se datorează în procent mai mare bărbaților, 5,2% și 5,6% față de 4,7% și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
și de a promova incluziunea și coeziunea socială. Între 2000 și 2017, populația României a scăzut de la 22,8 milioane la 19,1 milioane, conform datelor preliminare ale Recensământului populației - ediția 2021 și se preconizează că aceasta va continua să scadă. Declinul demografic ridică probleme economice și sociale deosebite exercitând presiuni nu doar asupra pieței forței de muncă ci și asupra sistemului de educație, de formare profesională, deoarece se reflectă în creșterea ponderii persoanelor în vârstă. Procesul de îmbătrânire demografică s-a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
se au în vedere semnalele de alarmă trase de mediul academic și instituțiile financiare internaționale, precum și îngrijorările exprimate de către mediul de afaceri, sindicatele și autorități. Deficitul cantitativ de forță de muncă este generat de factori care țin de: ● declinul populației în vârstă de muncă (spor natural în scădere și emigrare), ● scăderi ale ratei de activitate (inactivitatea grupurilor marginale, pensionarea timpurie și perimarea competențelor lucrătorilor în vârstă, alte grupuri cu risc de inactivitate), ● creșteri ale cererii agregate a forței de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
economic al țării, prin exacerbarea penuriei de forță de muncă în anumite sectoare-cheie; ... c) la nivel național există și un risc real ca schimbările demografice să accentueze dezechilibrele regionale din România. Anumite regiuni pot fi mai afectate decât altele de declinul populației și de lipsa oportunităților de dezvoltare economică. Acest lucru poate duce la migrarea internă către centre/regiuni urbane și la depopularea zonelor rurale; ... d) setul de instrumente sprijină statele membre în instituirea și punerea în aplicare a unor politici integrate
HOTĂRÂRE nr. 39 din 12 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279985]
-
societății civile a importanței pe care încurajarea și protejarea formării de familii sănătoase le vor avea pentru redresarea natalității - identificată încă din 2007 de către Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române ca singura cale de evitare a iminentului declin demografic al României^3. ^3 Vasile Ghețău, Declinul demografic și viitorul populației României. O perspectivă din anul 2007 asupra populației României, Alpha MDN, Buzău, 2007. Conform Eurostat, România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană cu cele mai multe căsătorii anuale după
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 19 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278759]
-
și protejarea formării de familii sănătoase le vor avea pentru redresarea natalității - identificată încă din 2007 de către Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române ca singura cale de evitare a iminentului declin demografic al României^3. ^3 Vasile Ghețău, Declinul demografic și viitorul populației României. O perspectivă din anul 2007 asupra populației României, Alpha MDN, Buzău, 2007. Conform Eurostat, România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană cu cele mai multe căsătorii anuale după Lituania, Cipru, Malta și Letonia^4. Acest fapt
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 19 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278759]
-
a cetățenilor, inclusiv prin reducerea numărului minim de semnături necesar inițiativelor legislative cetățenești, protecția socială și bunăstarea generațiilor prezente și viitoare; ... 3. recomandă studierea impactului schimbărilor demografice asupra dezechilibrelor regionale, deoarece anumite regiuni pot fi mai afectate decât altele de declinul populației și de reducerea oportunităților de dezvoltare economică, în special în cazul comunităților izolate; ... 4. recomandă elaborarea unor politici care să contribuie la un mediu favorabil cetățenilor Uniunii Europene pentru transpunerea în practică a alegerilor de viață și să permită
HOTĂRÂRE nr. 5 din 7 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278891]
-
informațiile statistice și din alte surse, localizate și prelucrate cu ajutorul sistemului computerizat de analiză a informațiilor geografice, pentru fundamentarea politicilor de adaptare la schimbările demografice, în principal a celor de adaptare la îmbătrânirea populației și de combatere a impactului declinului populației din anumite localități; ... 8. recomandă consultarea grupurilor sociale și a întreprinderilor afectate de schimbările demografice pentru formularea unor politici de contracarare și adaptare, cu implicarea autorităților locale și a furnizorilor din educație, a sectorului de afaceri și a societății
HOTĂRÂRE nr. 5 din 7 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278891]
-
și al reducerii ratei de filtrare glomerulară (Figura 1). Figura 1. Categoriile de risc în Boala cronică de rinichi (KDIGO 2012)[1] Scopul tratamentului în Boala cronică de rinichi este reducerea simultan a riscului renal și cardio-vascular, prin scăderea a declinului RFGe - cât mai aproape de 0.8 - 1 ml/min/1.7^3 mp/an, a RACu - cât mai aproape de 300 mg/g - și controlul presiunii arteriale (cât mai aproape de 120/80 mmHg). Până în anul 2015, inhibitorii sistemului renină-angiotensină-aldosteron (iSRAA) - în baza studiilor
ANEXĂ din 29 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283768]
-
a fost înregistrat la 9.2% în grupul de tratament cu dapagliflozinum comparativ cu 14.5%, în grupul placebo (scăderea riscului cu 39%; HR, 0.61; 95% CI 0.51 la -0.72). În plus, dapagliflozinum a redus RACu cu aproximativ 30% și a ameliorat declinul anual al RFGe la -1.67 ± 0.11 comparativ cu -3.59 ± 0.11 ml/min/1.73 mp pe an). O analiză a datelor "Dapagliflozin Effect on Cardiovascular Events (DECLARE)-TIMI 58 Trial" a evaluat efectul dapagliflozinum comparativ cu placebo asupra apariției și progresiei BCR la
ANEXĂ din 29 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283768]