2,757 matches
-
calități intelectuale, însușiri afective, calități de voință și caracter, tact și măiestrie pedagogică, capacitate managerială. Dintre calitățile fizice cerute cadrului didactic face parte existența unei stări de sănătate bună, având în vedere că efortul educațional depus în activitatea cu elevii deficienți de auz nu este recompensat cu succese educaționale. În privința calităților intelectuale aptitudinea de a asimila cunoștințe noi este necesară și obligatorie. Dintre însușirile afective sunt menționate dragostea față de copii și optimismul pedagogic (încrederea în elev, în posibilitățile lui de dezvoltare
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
cu succese educaționale. În privința calităților intelectuale aptitudinea de a asimila cunoștințe noi este necesară și obligatorie. Dintre însușirile afective sunt menționate dragostea față de copii și optimismul pedagogic (încrederea în elev, în posibilitățile lui de dezvoltare). Profesorul care-și iubește copiii deficienți de auz are o atitudine atentă, caldă, delicată, este sensibil față de toate încercările și succesele lor. Bloch<footnote Bloch, M.A., 1968, ,,La formation des enseignants”, în Revue francaise de pedagogie, nr.3 footnote> afirma că ”cea mai bună formare
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
Metode activ-participative folosite în predarea matematicii elevului deficient de auz Prof. Daniela Sima Prof. psihopedagog Ana Staicu Școala pentru Hipoacuzici București Politica de consiliere a excluziunii sociale trebuie să aibă ca fundament inovația socială, adică „ soluții mai eficiente, eficace și mai sustenabile decât soluțiile existente și pentru care
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
Inovația socială transformă societatea de asistați într-o societate în care majoritatea oamenilor se ajută singuri. Educația este cel mai important factor de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale. Inovația didactică poate crea condițiile dezvoltării gândirii critice la elevul deficient de auz. Astfel, elevul deficient de auz va putea să formuleze păreri proprii, personale, eventual originale: - să dezbată ideile și soluțiile propuse de către fiecare persoană în mod individual sau în grup. - va putea să aleagă rațional o soluție optimă dintre
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
asistați într-o societate în care majoritatea oamenilor se ajută singuri. Educația este cel mai important factor de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale. Inovația didactică poate crea condițiile dezvoltării gândirii critice la elevul deficient de auz. Astfel, elevul deficient de auz va putea să formuleze păreri proprii, personale, eventual originale: - să dezbată ideile și soluțiile propuse de către fiecare persoană în mod individual sau în grup. - va putea să aleagă rațional o soluție optimă dintre multe posibile. - să rezolve problemele
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
elevilor: vizual, auditiv și practic; lecțiile se încheie cu solicitarea adresată elevului de a reflecta pe marginea celor învățate și de a evalua succesul pe care le-au avut metodele de învățare în cazul lor; Stilul de învațare al elevului deficient de auz fiind de tip vizual si practic se învață eficient dacă: se vede informația în formă tipărită; se verifică faptul că notițele sunt copiate corect; se folosesc culori, ilustrații, diagrame; se subliniază cuvintele cheie; se efectuează de către el însuși
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
activitate practică; ajută alt elev să îndeplinească o sarcină; să scrie lucrurile cu cuvinte pe înțelesul lui; să convertească notițele într-o imagine; Matematica este obiectul care ridică mari probleme majoritații elevilor, dar care este o disciplină preferată de elevul deficient de auz având în vedere folosirea frecventă a materialului vizual, intuitiv și folosirea noțiunilor teoretice în viața cotidiană. Metoda didactică reprezintă ansamblul organizat al procedeelor de realizare practică a operațiunilor care stau la baza acțiunilor parcurse în comun de profesori
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
și care conduc în mod planificat și eficace la realizarea scopurilor propuse. Multe din metodele tradiționale ca algoritmizarea, exercițiul, jocul de rol au rezultate bune dar și metodele moderne, activ-participative se pot folosi cu succes în activitatea didactică cu elevul deficient de auz. Metodele active necesită o mai atentă pregătire, dar marele avantaj al folosirii lor este acela că ele pot motiva și elevii care au rămâneri în urmă la matematică. Toate situațiile și nu numai metodele active propriu-zise în care
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
metoda „Ciorchinelui” - metoda „Schimbă perechea” - metoda „Cubului” - metoda „ Știu - Vreau să știu - Am învățat” - Brainstormingul - Turul Galeriei - Diagrama Venn - Euler - Metoda „Mozaicul” - Povestiri cu subiect dat” - Joc de rol - Jocul matematic Metode activ-participative folosite cu succes în activitațile cu elevii deficienți de auz sunt: învațarea cu ajutorul calculatorului - este o metodă modernă folosită frecvent în procesul didactic, care poate fi folosită în toate etapele procesului didactic proiectare, predare învațare, evaluare. Utilizarea calculatorului, a softurilor educaționale, mărețte calitatea învațării, contribuie la formarea unei
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
reprezentat de cele două molecule de ARN viral care sunt teoretic identice, ca secvență de ribonucleotide. Lungimea lor variază însă între 8 și 10 Kb, fiecare fiind asociată cu o moleculă de reverstranscriptază. În anumite cazuri, genomul acestor virusuri este deficient, una dintre cele două molecule de ARN genomic viral fiind mai mică cu aproximativ 3,2 Kb. Retrovirusurile sunt singurele printre virusurile infecțioase pentru animale care au capacitatea de a încorpora gene celulare (protooncogene) în genomul lor și de a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
activ de moarte celulară caracterizat prin contracția celulei, condensarea (picnoza) cromatinei și degradarea ADN. Apoptoza poate fi declanșată de lezarea ADN și se presupune că ea este avantajoasă pentru organismul pluricelular, deoarece elimină celulele purtătoare de mutații potențial dăunătoare. Celulele deficiente în P53 eșuează în activarea apoptozei, ca răspuns la iradiere sau la tratamentul cu agenți lezionali ai ADN, incluzând medicamente utilizate în tratamentul neoplaziilor, care induc o gamă largă de rearanjamente cromozomale precum și unele efecte radiomimetice (Gavrilă și colab., 2005
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unui monitoring atent al efectelor lor. Datele științifice atestă că P53 joacă un rol dual în răspunsul celulelor la lezarea ADN, această proteină fiind necesară atât pentru apoptoză, cât și pentru blocarea celulelor în G1. Eșuând în activarea apoptozei, celulele deficiente în sinteza P53 prezintă rezistență notabilă la iradiere și la alți agenți care lezează ADN, cu efecte malignizante. Blocarea funcționării punctului de control din G1 și a apoptozei indusă de iradiere în celulele deficiente în sinteza P53 permite creșterea frecvenței
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
G1. Eșuând în activarea apoptozei, celulele deficiente în sinteza P53 prezintă rezistență notabilă la iradiere și la alți agenți care lezează ADN, cu efecte malignizante. Blocarea funcționării punctului de control din G1 și a apoptozei indusă de iradiere în celulele deficiente în sinteza P53 permite creșterea frecvenței mutației asociată cu o instabilitate generală a genomului celular. Instabilitatea genomică este o caracteristică pregnantă a celulelor maligne și implică mutația deopotrivă a protooncogenelor și a genelor supresoare ale creșterii tumorale. Această instabilitate genomică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celular. De remarcat este faptul că proteina P53 este necesară pentru blocarea ciclului celular în G1 și inducerea apoptozei celulelor ale căror leziuni din ADN produse prin iradiere sau prin acțiunea unor agenți chimici nu au putut fi reparate. Celulele deficiente în P53 eșuează în adoptarea apoptozei provocată de asemenea agenți și prezintă o instabilitate genomică crescută, contribuind la progresia tumorală și dezvoltarea rezistenței la medicamente anticanceroase. Protooncogenele sunt implicate și în diferențierea celulară în cursul dezvoltării embrionare și acest fapt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se numesc virusuri transductoare. Oncogenele retrovirusurilor au fost preluate din ADN celular, în cursul evoluției relației retrovirus-celulă gazdă. Prima dovadă a prezenței unei gene cu capacitate transformantă, din genomul VSR a fost adusă de identificarea unei mutante a acestui virus, deficientă în transformare. Tipul sălbatic (normal) de VSR are o oncogenă (v-onc) cu efect transformant asupra celulei gazdă, desemnată v-src. Oncogena virală v-src deține informația genetică pentru sinteza proteinkinazei p60, a cărei activitate specifică este aceea de a fosforila resturile tirozină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un ADN heterolog, adică din altă genă, nelincată cu gena codificatoare. Rezultă că proteina P53 are rolul de a se lega la ADN, cu specificitate de secvență. Ea activează transcrierea genelor implicate în reglarea proliferării celulare. Proteinele mutante P53 sunt deficiente în activarea transcrierii acestor gene. Activitatea proteinei P53 normale este blocată după legarea cu antigena T de SV40, cu antigena E1B, de adenovirus, și cu antigena E6 a virusului papiloma uman, precum și proteina codificată de oncogena celulară mdm-2, toate acestea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
p53 normală s-a constatat reversia culturilor celulare de osteosarcoame și de neoplazii de colon la un fenotip normal. Mutageneza direcționată, clonarea și transferul genei p53 mutante au evidențiat că animalele transgenice care posedă o alelă mutantă p53 sau sunt deficiente pentru ambele alele normale p53, manifestă o susceptibilitate mult mai mare la tumorigeneză spontană. Pe baza acestor constatări, gena p53 a fost scoasă din categoria protooncogenelor, fiind inclusă în familia genelor supresoare de tumori (GST). Tehnicile moderne de biologie moleculară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
scapă controlului și ADN lezat este replicat ca atare, ceea ce conduce la apariția unor modificări randomice în ADN, printre care, grație naturii probabilistice a evenimentului mutațional, unele pot avea potențial oncogenic, similar cu acela din celulele care au un sistem deficient de reparare a erorilor de împerechere. Rolul fundamental al proteinei P53 se manifestă în controlul „de calitate” al ADN celular înaintea intrării în diviziune: diviziunea celulară este stopată și este activată moartea celulară programată genetic (apoptoza). Ca răspuns la stimulii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
toxic. În urma unui asemenea tratament, celulele infectate cu virus, adică celulele tumorale care se divid sunt omorâte în mod selectiv. Tumori craniene și cervicale Celule tumorale Injectarea unui adenovirus manipulat ONYX-015 în tumoră. Virusul se poate replica numai în celulele deficiente în p53, adică în celulele tumorale, care vor fi lizate selectiv. Acest tratament a fost eficient atunci când s-a asociat chimioterapiei sistemice. TIL - limfocite infiltrate intratumoral; TNF - factor de necroză tumorală; IL - interleukină; GM-CSF - factor stimulator de granulocit - macrofag; IFN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gazdă. Tratamentele de biocontrol prin utilizarea unor sușe avirulente de Agrobacterium sp. care funcționează ca antagoniști pentru A. tumefaciens la suprafața plantelor s-au dovedit foarte eficiente în prevenirea manifestării bolii. Imunogenetică și Oncogenetică 545 radiobacter și derivatul său K1026, deficient în transferul plasmidic, care au dat rezultate remarcabile la vița de vie. Tulpina K84 posedă un plasmid de 48 kb, desemnat pAgK84 care codifică pentru producția antibioticului agrocina 84 ce conferă imunitate față de liniile de A. tumefaciens în care se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de Arabidopsis care s-au dovedit a fi rezistente la transformare cu Agrobacterium (RAT). În unele genotipuri RAT, rezistența a avut la bază fie o atașare redusă a bacteriei, fie o integrare ineficientă a T-ADN. La mutanta RAT5 integrarea deficientă a avut la bază inactivarea unei copii a genei pentru histona H2A-1 (Mysore și colab., 2000). Genotipurile RAT de Arabidopsis manifestă o rezistență înalt variabilă, identificându-se la acestea trăsături dominante, semidominante și recesive. Aceleași trăsături au fost descrise pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
iar un narator care adaugă metafore (deopotrivă pentru cadru, personaje sau acțiune) afirmă și adoptă mai degrabă o perspectivă epistemică (de angajament sau de încredere) decît una neutră sau negativă. Într-adevăr, toate cuvintele care ne îndepărtează de la narație sînt deficiente în perspectiva negativă atunci cînd sînt folosite mai degrabă cu sens figurat decît cu sens literal. Acest exemplu arată diferitele căi prin care cele nouă moduri și indiciile lor textuale trebuie să se îmbine cu descrierea detaliată. Ar fi acum
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
omonim cu locativul, în udi, cu instrumentalul, iar în eschimosă, cu genitivul (Nash 1996: 198; Alexiadou 2001: 168). În propunerea formulată de Alexiadou (2001: 168−171), capacitatea verbului de a atribui Caz lexical este specifică intrărilor lexicale. Proiecția v este deficientă în limbile ergative, iar limbile ergative nu au un v tranzitiv. Imposibilitatea apariției Cazului acuzativ este corelată cu statutul proiecției v (v deficient nu are trăsătură de Caz acuzativ, acesta apărând în construcțiile pasive, inacuzative și în nominalizări). Din moment ce întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2001: 168−171), capacitatea verbului de a atribui Caz lexical este specifică intrărilor lexicale. Proiecția v este deficientă în limbile ergative, iar limbile ergative nu au un v tranzitiv. Imposibilitatea apariției Cazului acuzativ este corelată cu statutul proiecției v (v deficient nu are trăsătură de Caz acuzativ, acesta apărând în construcțiile pasive, inacuzative și în nominalizări). Din moment ce întreaga structură este subordonată proiecției D, și nu proiecției T, nu există posibilitatea apariției Cazului nominativ. Franchetto (2007) susține că ergativul nu este Caz
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apariției Cazului nominativ. Franchetto (2007) susține că ergativul nu este Caz structural, ci lexical/adpozițional, asemănător cu cazul prepozițional care introduce Agentul în construcțiile nominalizate. Autorul adoptă ipoteza formulată de Alexiadou (2001), conform căreia limbile ergative și nominalizările au v deficient. Franchetto (2007) consideră că abordarea lui Alexiadou este în concordanță cu teoriile despre evoluția structurilor tranzitive: într-un stadiu mai vechi, conservat în nominalizările din limbile acuzative, limbilor le lipsea proiecția v care introduce argumentul extern și care e responsabilă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]