1,357 matches
-
componență peste 550 de specii cormofite și peste 140 de talofite (specii cu un singur tal, cu înmulțire prin spori). Fauna este bine reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești și insecte. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Defileul Jiului" (sit SCI), la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 219,40 hectare. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară - - Pădurea Craiului. Defileul Crișului Repede reprezintă o arie naturală de importanță floristică (plante vasculare prezente cu specii de cormofite: feriga, specii de equisetatae: coada calului), faunistică (prin prezența speciilor de mamifere: lup, căprioară, mistreț, vulpe, iepure; păsări, reptile și pești); și geologică datorită
Defileul Crișului Repede () [Corola-website/Science/324954_a_326283]
-
reprezintă o arie naturală de importanță floristică (plante vasculare prezente cu specii de cormofite: feriga, specii de equisetatae: coada calului), faunistică (prin prezența speciilor de mamifere: lup, căprioară, mistreț, vulpe, iepure; păsări, reptile și pești); și geologică datorită calcarelor din defileu și a peșterilor incluse în rezervație. Reportaj
Defileul Crișului Repede () [Corola-website/Science/324954_a_326283]
-
Reghin. Aria protejată a fost declarată parc natural prin "Hotărârea de Guvern" Nr. 1143 din 18 septembrie 2007 (privind instituirea de noi arii naturale protejate) și se întinde pe o suprafață de 9.156 de hectare și include rezervația naturală Defileul Deda - Toplița. Parcul natural se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică deosebită, bogată în vegetație cu specii montane de păduri în amestec, păduri de foioase (fag, frasin, carpen, mesteacăn, ulm), păduri de
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Nr. 1143 din 18 septembrie 2007 (privind instituirea de noi arii naturale protejate) și se întinde pe o suprafață de 9.156 de hectare și include rezervația naturală Defileul Deda - Toplița. Parcul natural se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică deosebită, bogată în vegetație cu specii montane de păduri în amestec, păduri de foioase (fag, frasin, carpen, mesteacăn, ulm), păduri de conifere (molid, brad), păduri aluviale și de luncă (salcie, arin) și pajiști
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Defileul Mureșului Superior se află în nord-estul județului Mureș, pe teritoriile administrative al comunelor Deda, Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni și este străbătută de drumul național DN15, care leagă municipiul Toplița de Reghin. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin
Defileul Deda - Toplița () [Corola-website/Science/324509_a_325838]
-
2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și o suprafață de. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică (păduri de luncă, făgete, aninișuri și specii ierboase) încadrată în două bioregiuni (continentală și alpină) din estul Transilvaniei, pe cursul superior al Mureșului, între Munții Călimani și Gurghiu. Fauna rezervației este una diversificată
Defileul Deda - Toplița () [Corola-website/Science/324509_a_325838]
-
al culmii Groapa Oii, prin coborârea abruptă a reliefului ruiniform dat de colți și stânci izolate (Colții Doamnei) și de piscurile de gresii calcaroase ce coboară din Leaota, Gărgăunele și Pleașa Popii de pe care stăjuiește Cetatea Negru Vodă. În acest defileu, lunca Dâmboviței se restrânge la câțiva metri și se evazează abia la Cetățeni de unde încep și primele meandre mai mari. Văile ce drenează versantul subcarpatic parazitează, de la Cetățeni în jos, lunca Dâmboviței cu conuri aluviale iar la Lăicăi lunca are
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
încep și primele meandre mai mari. Văile ce drenează versantul subcarpatic parazitează, de la Cetățeni în jos, lunca Dâmboviței cu conuri aluviale iar la Lăicăi lunca are deja 600m lățime dar se restrânge din nou în aval pentru a intra în defileul de la Malu cu Flori, apropiindu-se de ieșirea din zona subcarpatică. Albia minoră a Dâmboviței este mărginită de maluri abrupte de 2-3m, are o pantă generală de 1,3m0/00 și o lățime variabilă de maximum 40m în care sunt
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
ușor spre luncă, de care o separă o frunte de 5-10m înălțime, cu pantă de 8-12% și mai mult. La Corbeni, în cel de-al doilea sector subcarpatic al văii Argeșului, între dealurile înalte, valea se îngustează căpătând aspect de defileu, cu versanți uneori verticali (Pietrișul, Coastele Scheiului), dar apar și bazinete de eroziune în care Argeșul meandrează larg. La ieșirea dintre dealurile subcarpatice valea se deschide și zona apare din nou ca o depresiune, de data aceasta mai joasă. Suntem
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de la Lucieni râul începe să-și lărgească lunca, ce funcționează ca o terasă de câțiva metri altitudine relativă, pregătindu-se pentru intrarea în zona piemontană. Depresiunea Sboghițești este lărgirea văii Râului Doamnei, care cuprinde satul Sboghițești, închisă la sud de defileul de „La Gherghelae”. Fundul văii nu este prea larg dar interfluviile se îndepărtează prin pante domoale. Acestea sunt date pe stânga râului de conurile coluvo-proluviale construite de pârâurile Apa Mare și Pârâul cu Apă Bună ce au depus aici pietrișurile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
helvețiene, translocate din Muncelu Plătica. Pe dreapta râului, versanții sunt văluriți de alunecări active și stabilizate, generate și întreținute de alternanțele de roci cu grade diferite de impermeabilitate: argile, marne, nisipuri, gresii gipsifere de vârstă rupelian-aquitaniană (oligocen). „La Gherghelae” este defileul creat prin extinderea pintenului Muchea lui Toader, coborât din Plătica până în albia râului ce este săpată în gresiile și conglomeratele oligocene. Acesta apare la nord de confluența cu pârâul Măcinic, unde, în cuta anticlinală conglomeratică s-a adâncit Râu Doamnei
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
luncă, versanții sunt foarte lungi și cu pante domoale. O răspândire mare în cadrul depresiunii o au și gresiile gipsifere intercalate cu gipsuri, gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și pantele accentuate ale Dealului Toaca, lunca Râului Doamnei este redusă doar la albia minoră
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
O răspândire mare în cadrul depresiunii o au și gresiile gipsifere intercalate cu gipsuri, gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și pantele accentuate ale Dealului Toaca, lunca Râului Doamnei este redusă doar la albia minoră de circa200-300m lățime și coborâtă la 480m altitudine. Pe
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
din 1954 adresată lui Bernard Berenson) că a inventat în întregime acea scenă, el a atras atenția de fapt asupra evenimentelor de la Ronda. În Ronda, aproximativ 500 de oameni, presupuși ca fiind simpatizanți fasciști, au fost aruncați de pe stâncile din defileu. Un număr de persoane reale care au jucat un rol în Războiul Civil Spaniol sunt incluse în carte, și anume:
Pentru cine bat clopotele () [Corola-website/Science/323521_a_324850]
-
din roci dure și relativ omogene. Ele nu își schimbă poziția decât printr-o evoluție extrem de înceată. Un exemplu în România îl formează meandrele Lapusului și Cavnicului, în masivul cristalin Preluca, sau meandrele Jiului și Nerei în porțiunea lor de defileu. Meandrele încătușate sunt de două feluri : de vale și de rău. Din punct de vedere genetic, cele de vale sunt moștenite, iar cele de rău sunt autogene (H.Baulig, 1948). La primele, sinuozitățile meandrelor corespund cu sinuazitatile văii ; ele sunt
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
fost uciși lângă Vedeno, în urma unei ambuscade a separatiștilor asupra unui convoi OMON din Perm. Pe 23 aprilie 2000, un convoi cu 22 de vehicule care transporta muniție și alte echipamente pentru forțele aeropurtate a fost atacat lângă Serjen-Iurt, în defileul Vedeno, de circa 80 până la 100 de „bandiți”, conform generalului Troșev; în cele patru ore de luptă care au urmat, tabăra federală a pierdut 15 soldați guvernamentali, conform ministrului rus al Apărării. General Troșev a declarat presei că au fost
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
(numit și "Pasul Surduc") este o trecătoare situată, în partea vestică a Carpaților Meridionali în defileul Jiului, în centrul „Parcului Național Defileul Jiului”, între munții Parâng la est și Vâlcan la vest, la o altitudine de 450 m. Trecătoarea face legătura dintre Depresiunea Petroșani și depresiunea subcarpatică "Târgu Jiu - Câmpu Mare" (Depresiunea Olteană), de-a lungul
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
(numit și "Pasul Surduc") este o trecătoare situată, în partea vestică a Carpaților Meridionali în defileul Jiului, în centrul „Parcului Național Defileul Jiului”, între munții Parâng la est și Vâlcan la vest, la o altitudine de 450 m. Trecătoarea face legătura dintre Depresiunea Petroșani și depresiunea subcarpatică "Târgu Jiu - Câmpu Mare" (Depresiunea Olteană), de-a lungul Drumului național 66, suprapus peste un
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
Lainici și la Mănăstirea Lainici, îngustându-se din nou în zona gării CFR Lainici. Astfel, Jiul patrunde mai întâi prin gâtlejul Surducului, apoi mai jos de Pietrele Albe, Cârligele îi închid din nou strâns valea între stânci și abrupturi. În defileul Surduc-Lainici, Jiul are o cădere de 165 m pe o distanță de 18 km. Prin defileu trece calea ferată secundară Târgu Jiu - Petroșani, a cărei construcție începută în 1924 s-a finalizat deabea în 1948. Pentru stabilirea unei căi de
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
patrunde mai întâi prin gâtlejul Surducului, apoi mai jos de Pietrele Albe, Cârligele îi închid din nou strâns valea între stânci și abrupturi. În defileul Surduc-Lainici, Jiul are o cădere de 165 m pe o distanță de 18 km. Prin defileu trece calea ferată secundară Târgu Jiu - Petroșani, a cărei construcție începută în 1924 s-a finalizat deabea în 1948. Pentru stabilirea unei căi de comunicație care să asigure legătura comercială dintre Transilvania și Țara Românească prin defileul Jiului, s-au
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
18 km. Prin defileu trece calea ferată secundară Târgu Jiu - Petroșani, a cărei construcție începută în 1924 s-a finalizat deabea în 1948. Pentru stabilirea unei căi de comunicație care să asigure legătura comercială dintre Transilvania și Țara Românească prin defileul Jiului, s-au făcut demersuri încă din a doua jumătate a secolului XVIII. Din lipsă de resurse financiare, guvernul ungar inițial nu a sprijinit acest demers. Finanțarea acestei investiții a demarat totuși în 1870, în baza sprijinului oferit mai întâi
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
Meridionali. Deși lucrările s-au finalizat în 1890, darea în circulație s-a făcut deabea în 4 septembrie 1894. Aici a fost granița dintre Regatul României și Austro-Ungaria. În Primul Război Mondial trecătoarea a devenit renumită datorită luptelor desfășurate în defileu. Un monument comemorativ format dintr-o cruce de marmură albă așezată pe un postament de ciment, marchează locul în care generalul Ion Dragalina - numit la comanda Armatei I pentru a conduce luptele de pe Cerna și Jiu, a fost rănit în
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
Jiu”. În apropierea podului de peste Jiu din Lainici se află un alt mic monument comemorativ, ridicat în cinstea celui care a fost timp de 25 de ani conducătorul Biroului de Turism pentru Tineret din România - Gioni Baboș În ianuarie 1999 defileul a fost teatru de bătălie între jandarmi și minerii conduși de Miron Cozma.
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
Popasul turistic Lainici este o zonă de agrement situată în Trecătoarea Lainici din defileul Jiului, care se află la 30 km de orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în actele oficiale - datorită unor conjuncturi istorice - ca stradă a orașului Bumbești-Jiu
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]