1,978 matches
-
descoperit la Saint Germain la Rivière (Vanhaeren & d’Errico 2005) sau al aceluia levantin (12.40012.000 BP) de la Hilazon Tachtit (Israel). Ultimul adăpostește resturile unei femei de 45 ani, mică de înălțime, suferind de afecțiuni congenitale care i-au deformat pelvisul și vertebrele sacrale și lombare; amenajarea elaborată a gropii și componența surprinzătoare a inventarului (părți anatomice din diverse mamifere, 50 de carapace de broască țestoasă, un galet, o unealtă din os, o labă a piciorului uman, complet articulată, aparținând
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în momentul pășirii spre minge jucătorul nu îndoaie suficient de bine genunchiul piciorului stâng motiv pentru care nu ajunge bine la minge; * jucătorul nu apreciază bine distanța până la minge, mingea este lovită prea departe sau prea aproape de corpul jucătorului, ceea ce deformează tehnica și reduce forța de lovire; * jucătorul nu revine în poziția fundamentală după executarea loviturii, rămânând cu brațul întins în lateral. În învățarea loviturii de pe partea dreaptă din lateral: * la pregătirea loviturii jucătorul nu răsucește corpul spre dreapta suficient ceea ce
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
întins în lateral. În învățarea loviturii de pe partea dreaptă din lateral: * la pregătirea loviturii jucătorul nu răsucește corpul spre dreapta suficient ceea ce îngreuiază poziționarea corectă pentru lovirea de pe partea dreaptă; * jucătorul face pasul înainte cu piciorul stâng prea mic, ceea ce deformează poziția de lovire; * jucătorul ține racheta prea rigid, având cotul brațului drept prea întins, fapt ce duce la obosirea brațului cu racheta; * în momentul lovirii greutatea corpului este menținută pe piciorul stâng și nu este transferată pe piciorul drept; * jucătorul
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
ca mișcarea de lovire să se deplaseze spre umărul stâng; * corpul jucătorului este insuficient răsucit spre dreapta iar greutatea acestuia nu este repartizată pe piciorul drept la pregătirea loviturii; * mingea este lovită prea departe sau prea aproape de corpul jucătorului, ceea ce deformează tehnica și reduce forța de lovire; * executarea loviturii numai din braț, fără participarea corpului, prin răsucirea spre stânga a trunchiului și trecerea greutății în față. 6.5. Metodica învățării loviturii de pe partea stângă Lovitura de pe partea stângă este mai dificilă
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
partea stângă. Jocul se va desfășura 1 la 1 și 2 la 2, în apropierea fileului, numai cu lovituri de pe partea stângă. Greșeli în învățarea loviturii de pe partea stângă * la pregătirea loviturii jucătorul nu apreciază bine distanța până la minge ceea ce deformează poziția de lovire; * pasul cu piciorul drept este incomplet executat, ceea ce duce la participarea redusă a corpului la lovitură; * în momentul lovirii mingii, jucătorul nu ridică suficient umărul drept, ceea ce duce la trimiterea mingilor cu traiectorie joasă, uneori în fileu
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
vor fi grupate, pentru a cuprinde ideile exprimate dual de persoane diferite și observațiile din medii diferite pe același subiect, în exprimări unice pentru a le conferi fluența logică. Dovezile de audit obținute vor fi astfel formulate încât să nu deformeze faptele observate sau declarații ale interlocutorilor. Auditul semnalează simptomele indiferent de intensitatea și durata de manifestare. Simptomele apar numai atunci când ceva anormal se întâmplă. Impactul provocat de simptome se poate clasifica de către auditor în scopul stabilirii priorităților de tratare în
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
puternică asupra educaț iei estetice. Nu se poate vorbi despre o influență strict pozitivă sau strict negativă; pe de o parte există numeroase emisiuni culturale, de imbogățire a cunoștințelor, dar pe de altă parte sunt difuzate numeroase programe care pot deforma imaginația inocentă a copiilor într-un sens negativ. Părinții trebuie să controleze atât timpul pe care copilul îl petrece în fața televizorului cât și emisiunile pe care le urmărește. În unele familii preocuparea pentru cultura estetică a copilului lipsește cu desăvârșire
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
atât timp cât aceasta își limitează jocul la planul frontal. Mozaicul bizantin din figura 8 este destul de realist pentru a concretiza spațiul cu împingerile gravitaționale sus-jos. Posedă însă prea puțină adâncime, căci aici este absentă podeaua orizontală a scenei. Nimic nu este deformat și nimic esențial nu este ascuns. Situația se schimbă însă de îndată ce pictura pune stăpânire pe adâncime, așa cum s-a întâmplat în pictura apuseană a Renașterii. Voi arăta în capitolul IX că această extindere scindează spațiul pictural în două structuri compoziționale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
poate crea o oază de seninătate clasică, adesea în contrast cu o structură complexă a corpului și îmbrăcămintei. Dar un chip poate fi încercat de tensiune, gâtuit de emoție, micșorat sau înclinat de perspectivă. Într-un stil nerealist, simetria trăsăturilor poate fi deformată și tensiunea poate fi astfel sporită (figura 102). În desenele animate, nasurile foarte mari, ochii bulbucați sau brațele foarte cărnoase, bărbiile prea mici și așa mai departe dezvăluie prin exagerare funcția expresivă a vectorilor spațiali. În ciuda săgeților și a răsucirilor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pe anumite condiții specifice. Dacă observațiile nu se potrivesc cu prevederile, fie legea însăși trebuie abandonată sau modificată, fie observațiile trebuie considerate nerelevante pentru presupoziție. Pot exista factori complementari la care nu se verifică afirmația sau materialele demonstrației pot fi deformate. Similar, un artist poate fi incapabil să îndeplinească condițiile meseriei sale sau poate hotărî, din motive personale, să adune lucruri la întâmplare sau să le organizeze cu un alt scop decât acela al organizării vizuale. În astfel de cazuri, produsul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
modelelor vizuale”. Ei afirmă că, în interiorul creierului, câmpurile vectoriale au fost înzestrate în timpul evoluției biologice pentru a realiza transformări necesare obținerii stabilității perceptive. Se presupune că astfel de mecanisme ar fi indispensabile, deoarece informația vizuală despre mediu este deplasată și deformată de mișcarea noastră spațială și de proiecția optică a mesajelor luminoase pe retina ochilor noștri. Sarcina vitală a compensării acestor deplasări și deformări necesită trei tipuri de transformări, și anume: translație laterală, dilatare și contracție, precum și rotație. Conform celor afirmate
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și fire? De Ia ce ați pornit descifrarea acestui Chip? Nu v-a fost teamă de vastitatea teritoriilor ce trebuiau investigate? Că veți deforma imaginea celor ce l-au văzut înaintea dumneavoastră? S-au scris, într-adevăr, la noi și peste hotare, cărți profunde, exegeze ilustre despre opera și viața lui Eminescu. Le-am citit cu mare atenție, așa cum am procedat și cu celelalte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și fire? De Ia ce ați pornit descifrarea acestui Chip? Nu v-a fost teamă de vastitatea teritoriilor ce trebuiau investigate? Că veți deforma imaginea celor ce l-au văzut înaintea dumneavoastră? S-au scris, într-adevăr, la noi și peste hotare, cărți profunde, exegeze ilustre despre opera și viața lui Eminescu. Le-am citit cu mare atenție, așa cum am procedat și cu celelalte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
profesorului, necesară fiind o bună articulare a cuvintelor, iar vorbirea naturală, pentru că un debit al vorbirii prea rapid nu poate fi urmărit de copil. Trebuie evitate frazele prea lungi, lente sau complicate. În timpul vorbirii vocea trebuie să fie normală, țipetele deformează poziția buzelor și recepția nu este cea mai potrivită. Pentru copiii deficienți de auz rostul vieții nu stă în ceea ce pierd din cauza deficienței, ci în ceea ce descoperă zi de zi cu ajutorul nostru, al profesorilor.
Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
-
pe adversar, bazată pe incompatibilitatea valorilor, intențiilor și comportamentelor părților oponente. Conflict = procesul care începe imediat ce una din părți percepe că o altă parte a afectat negativ sau urmează să afecteze negativ ceva de interes pentru prima parte. Conflictul : * poate deforma realitatea * duce la rigiditate în domeniul relațiilor interumane * crează stare de frustare în rândul persoanelor implicate în situația conflictuală Conflictul în sine nu este nedorit ci este considerat un fenomen care are efecte constructive sau distructive asupra grupului și asupra
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
localități; c)unitățile școlare, excursiile etc. În present, cea mai mare parte a din timpul copiilor este prins într-o formă de activitate bine organizată: munca școlară. Dar mediul școlar nu este scutit de unele influențe psihopedagogice negative care pot deforma conduita elevilor. Sunt ilustrative în această privință relațiile nejuste care se stabilesc uneori între elevii aceleiași clase sau licee (porecle, invidii, bătăi etc.), precum și unele greșeli pe care le pot comite cadrele didactice în raporturile cu elevii(de la micile neatenții
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
obligații pe care ar trebui să le aibe în mod normal cu societatea fiind într-un permanent conflict cu normele de conviețuire socială și cu legislația juridică. Promovarea exagerată a propriilor interese subiective face ca afectivitatea să domine și să deformeze interpretarea situațiilor obiectuive exterioare, proiectând asupra lumii propriile dorințe și temeri egoiste. Nivelul stimei de sine afectează puternic performanțele în toate activitățile, mecanismul circularității cauzale funcționând aici deosebit de pregnant:cei cu o înaltă apreciere de sine au o mai mare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
fost considerat cel mai naturalist roman din întreaga operă zolistă, din cauza modului în care a fost zugrăvit portretul colectiv - țăranii, textul prezintă și elemente realiste, cum ar fi portretele personajelor, impunătoare prin trăsăturile lor individuale: Jean, bătrânul Fouan, Françoise: ”El deformează, înnegrește, îngroașă, simplifică, accentuează reliefurile, îi împinge pe indivizi până la simbol, masele până la imensitatea mișcătoare și fatală a forțelor elementare”. Zola, prin intermediul a două scrisori, a încercat să motiveze ce anume l-a determinat să scrie acest roman atât de
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală capabilă de a revela originile ființei, posibilitatea de a trăi dinamic această modificare: materia nu poate fi separată de gest, întrucât imaginația mișcării reclamă imaginația materiei. Imaginea psihică concepută ca reprezentare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sau paraziți (trofozoiți) În15 % din cazuri - serologia - hemaglutinarea indirectă - aproape constant pozitivă (95%); imunofluorescența indirectă etc. - determinarea anticorpilor antiamoebieni circulanți este pozitivă la 90-95% din pacienți;examenul radiologic toraco-abdominalascensiunea diafragmului drept, atelectazii, revărsate pleurale echografia evidențiază o leziune rotundă ce deformează capsula, fără ecouri la nivelul peretelui, cu conținut hipoecogen neomogen;computer tomografia este cea mai fidelă explorare stabilind diagnosticul pozitiv și diferențial cu abcesul piogenic; - aspirația: relativ inofensivă, aspect de „pastă de anșoa”, sau aspect alb, cremos COMPLICAȚII - infecții secundare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
legislația românească referitoare la descentralizare; • proporționalitatea dintre resursele financiare ale autorităților administrației publice locale și competențele acelei autorități, definite de Constituție sau lege. Art. 4 din Legea nr. 339/2004 se referă la acest principiu, într-o exprimare care îi deformează semnificația, atunci când enunță principiul asigurării unui echilibru între descentralizarea administrativă și cea financiară, iar art. 6 din Legea nr. 195/2006 are în vedere același principiu atunci când instituie regula potrivit căreia transferul de competențe se face concomitent cu asigurarea resurselor
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
uitând că "soluțiile filosofice nu sunt soluții adecvate pentru problemele politice"29; nu în ultimul rând, moralismul conceptualizează dezacordul politic "în termenii unor formulări rivale ale unui text moral", ca un dezacord moral bazat esențialmente pe argumente și interpretări diferite, deformând astfel natura opoziției dintre adversarii politici prin eludarea unor componente fundamentale ale acesteia, precum interesele, motivațiile sau angajamentele emoționale diferite 30; 11) moraliștii uită sau nu sunt conștienți de faptul că politica este o activitate dominată de interese, că moralitatea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
propus în planul inițial, în pofida tentației de a-și îndrepta atenția asupra unor aspecte mai spectaculoase; f) Să fie veridică - înregistrându-se doar faptele observate și nu supozițiile observatorului, părerile, comentariile acestuia. Este foarte importantă constatarea tendinței observatorului de a deforma faptele în funcție de orizonturile, dispozițiile mentale în care se află acesta în momentul efectuării observației. Este necesar să se combată mai ales, așa-numitele efecte de anticipare - profeția care se împlinește. Așteptările și anticipările observatorului induc rezultate în conformitate cu acestea. Cercetările au
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
forța unor variabile care intervin în laborator este cu totul alta decât cea din viața reală, subiectul putând să o sub sau supraaprecieze. Este posibil de asemenea ca uneori experimentatorul să sugereze în mod involuntar ce anume așteaptă de la subiect, deformându-i astfel reacțiile, sau subiecții din dorința de a se prezenta într-o lumină favorabilă să reacționeze altfel decât în condiții obișnuite. Experimentul psiho-pedagogic este o formă particulară a experimentului natural, utilizată în cadrul procesului instructiv-educativ. El poate fi constatativ, urmărind
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în cadrul imaginarului în calitatea sa de unitate de sens autonomă (cu semnificații determinate opozitiv și tocmai de aceea dezambiguizate) și de sub-componentă în structuri complexe. Ideologicul,2 despre care Le Goff notează că ar constrânge reprezentarea și gândirea intelectuală să deformeze realitatea, este asemănat ca metodă de operare cu imaginarul. Cred că aici rezidă o neclaritate ce i-ar putea crea noțiunii de imaginar o conotație negativă. El este, cum spuneam, rezultatul unui efort colectiv de interpretare sistematizatoare a sensurilor și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]