15,207 matches
-
NEUMANN - OPORTUNITĂȚILE CULTURII EVREIEȘTI LA TIMIȘOARA - CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021, de Getta Neumann, publicat în Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016. Orașul Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii 2021 - o știre senzațională anunțată de un juriu internațional delegat al UE. București, Cluj-Napoca și Baia Mare, celelalte orașe care au rămas în ultima fază a competiției pentru acest titlu au felicitat pe învingător, iar timișorenii s-au revărsat pe străzi ca să serbeze victoria. „Shine Your Light - Light up Your City
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
pe mozaicul de etnii și pe armonia în care trăiesc de secole", mi-a scris istoricul Victor Neumann. În dosarul ... Citește mai mult Orașul Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii 2021 - o știre senzațională anunțată de un juriu internațional delegat al UE. București, Cluj-Napoca și Baia Mare, celelalte orașe care au rămas în ultima fază a competiției pentru acest titlu au felicitat pe învingător, iar timișorenii s-au revărsat pe străzi ca să serbeze victoria.„ Shine Your Light - Light up Your City
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
înregistra tot și transmitea la Securitate, dar și la aparatele noastre, care erau în reparație. Era clar că unul dintre noi era urmărit. Ce să facem? Lasă că le arătăm noi! Colegii au luat aparatul și l-au dus la delegatul permanent al Securității în clădire, la tovarășul Popescu. „Tovarășu’ Popescu, americanii se pare că au instalat la noi un aparat.” Poloska era de fabricație americană. (Râsete) „Și uite că l-am descoperit și am venit să vi-l dăm.” Dovadă
DIALOG CU TOMI LASZLO (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383471_a_384800]
-
37 de ani este căsătorit și este tatăl a doi băieți. Evenimentul este deschis tuturor românilor și grecilor care doresc să participe. La eveniment vor fi prezenți oaspeți de seamă autorități elene și romane, precum și un sobor de preoți români, delegați ai mai multor mănăstiri și biserici din țară. După slujba, toți cei prezenți sunt invitați în sala din subsolul bisericii, unde se va servi o gustare oferită cu ajutorul celor care s-au oferit să sponsorizeze: Restaurantul To Iasio, Terasă lui
Mitropolitul Pireului Serafim în mijlocul românilor duminică, 8 martie a.c. [Corola-blog/BlogPost/92483_a_93775]
-
, Ediția a XX-a își va derula lucrările în acest an, în perioada 28 noiembrie - 1 Decembrie 2016, la Alba Iulia, cu participarea delegaților la cea de a 98-a aniversare a Marii Uniri din 1918 și la acțiunile prilejuite de Ziua Națională a României. Congresul, care a lansat cu un an în urmă un impresionant Program de pregătire și desfășurare a manifestărilor aniversare
CONGRESUL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI [Corola-blog/BlogPost/92495_a_93787]
-
Consiliului Județean Alba, Primăriei Municipiului Alba Iulia și Primăriei Orașului Zlatna și își dedică în continuare activitățile susținerii prin fapte a mărețului eveniment de la 1 Decembrie 1918. Congresul se va desfășura după următorul program: Luni 28 noiembrie, după amiaza - sosirea delegaților. Marți, 29 noiembrie, Alba Iulia, Casa de Cultură a Studenților: Orele 10.00 - Deschiderea lucrărilor Penului Congresului. - Cuvânt de întâmpinare: Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba; Tema dezbaterii: Cultura românească în lume, astăzi. Orele 12.30 - Deschiderea expozițiilor de artă
CONGRESUL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI [Corola-blog/BlogPost/92495_a_93787]
-
lui Ion Pena ne dezvăluie un poet adevărat și sensibil, care a putut să meșteșugească destule versuri memorabile.” Profesional, Ion Pena a funcționat timp de patru ani și zece luni în Banat, la Sichevița, între 1936 - 16 iulie 1941, ca delegat de agenție. Aici înființează „Căminul cultural - Lumină”, cu sediul în incinta Primăriei. Donează căminului cultural un aparat radio, iar bibliotecii din localitate cărți în valoare de mii de lei. Ulterior, împreună cu sătenii procura un aparat de proiecție. Profesia avea să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
politic. 1 martie 1942 - 31 ianuarie 1943”), s-a desfășurat colocviul dedicat istoricului „O viață dedicată istoriei naționale - Dan Berindei”. Membru fondator, membru în comitetul de conducere și în Biroul Fundației europene „Nicolae Titulescu”; membru fondator al Fundației „Dunărea Marea Neagră”; delegat permanent al Academiei Române pe lângă Uniunea Academică Internațională (din 1992); membru a 16 organisme științifice internaționale de profil.[4] Membru titular al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere, cu sediul la Paris. Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova (2001
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
concept și proiect ideat și realizat de Federația Străinilor în Italia, a cărei președinte este Izabela Pulpan. La eveniment au participat: Ambasadorul României în Italia, Dana Constantinescu, Avocatul Eugenia Maria Patroni Griffi, Avocatul Di Maio - judecător sportiv, Avocatul Felice Forgione - delegat al Corpului Diplomatic Internațional. Evenimentul s-a bucurat de prezența Președintelui „Sportaccord”- Marius Vizer, care a fost și partenerul oficial al Izabelei Pulpan în realizarea conferinței. Evenimentul este la cea de-a doua ediție, după ce în noiembrie 2013 a fost
La conferinţa „Cetăţenia Sportivă”, Izabela Pulpan a fost premiată de preşedintele Sportaccord, Marius Vizer [Corola-blog/BlogPost/92856_a_94148]
-
și al muncii. Viața politică - înaintea primului război mondial, oamenii satului făceau politica boierilor, conservatori și liberali. Atunci nu votau toți oamenii. Vota unul pentru cincizeci de inși. Adică se făcea adunarea la primărie, iar primarul numea dintre ei 7-8 delegați și îi trimitea la Bacău când se țineau alegerile; delegații votau ce le spuneau boierii care candidau din partea celor două partide, adică partidul conservator și partidul liberal. După primului război mondial, oamenii satului au fost simpatizanți și ai altor partide
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului făceau politica boierilor, conservatori și liberali. Atunci nu votau toți oamenii. Vota unul pentru cincizeci de inși. Adică se făcea adunarea la primărie, iar primarul numea dintre ei 7-8 delegați și îi trimitea la Bacău când se țineau alegerile; delegații votau ce le spuneau boierii care candidau din partea celor două partide, adică partidul conservator și partidul liberal. După primului război mondial, oamenii satului au fost simpatizanți și ai altor partide în afară de conservatori și liberali. Astfel, au fost simpatizanți ai partidului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
București, unde a predat gratis în primul an. Înainte de anul 1900 a fost trimis la Paris de statul român, unde, după planurile sale, s-a construit pavilionul României pentru expoziția universală din 1900, organizată la Paris. Tot el a fost delegatul oficial al României la acest eveniment deosebit. Cronicarul nostru, Toader Gh. Miron Boca, care l-a cunoscut pe Jorj Sterian în 1909, la București unde era profesor la Școala de Arte Frumoase (Belearte cum îi spuneau românii), îl descrie ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăranul). dacă se lua mai mult, se trecea în contul obligațiilor pentru anul viitor. Sofia Boteanu și Vasile Rosetti au fost ridicați din casele lor în iarnaprimăvara anului 1949, de o comisie formată din Spiridon (Scridon) Banu din Mărăști; 3-4 delegați (muncitori și activiști) și Vasile Trandafir (Costan) - președinte-primar. Comisia care a făcut inventarul bunurilor aflate în locuințe au găsit la Vasilică Rosetti: 32 arginți (probabil piese cu valoare numismatică, istorică) și doar 1000 lei. Din tot ce-a avut, i-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au măsurat distanțele în stânjeni, luându-se ca repere pădurile, satele, pâraiele (aflăm că Pârâul Roșu, Dunaviciorul, se mai chema și Tresștia!), ajungându-se în punctul de la care s-a plecat. Pe lângă inginerul topograf, V. Soroceanu, procesulverbal este semnat ca delegat al clăcașilor de P. Sterian (proprietarul moșiei Dobreana), iar din partea proprietarilor, ca delegat al proprietății este semnat de Gavril Zingher. Din lista celor îndreptățiți la împroprietărire, pe categorii, în funcție de numărul de vite, aflați pe moșiile proprietarilor, aflăm că numărul pălmașilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că Pârâul Roșu, Dunaviciorul, se mai chema și Tresștia!), ajungându-se în punctul de la care s-a plecat. Pe lângă inginerul topograf, V. Soroceanu, procesulverbal este semnat ca delegat al clăcașilor de P. Sterian (proprietarul moșiei Dobreana), iar din partea proprietarilor, ca delegat al proprietății este semnat de Gavril Zingher. Din lista celor îndreptățiți la împroprietărire, pe categorii, în funcție de numărul de vite, aflați pe moșiile proprietarilor, aflăm că numărul pălmașilor depășea pe cel cu vite de tracțiune, numărul acestora mai cu stare fiind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să-și vadă norocul. Dlui D. Iacobeanu, dlui Capraru și mie ni s-au dat loturile fără a trage la sorț. În 1919 urma exproprierea. Deci, venea și moșia noastră la rând și eram amenințați cu exproprierea. Se puseseră și delegații exproprierii, printre care Dumitru Vraciu. Atunci am plecat la București. Dl Capraru și cu mine. Ne-am dus la Casa Centrală unde am stat de vorbă cu Gh. Duca, căci el era în locul lui Fotin Enescu. Acesta murise în Basarabia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de întocmire a tabelelor cu cei îndreptățiți la împroprietărire. Cetățenii comunei Filipeni au fost convocați de agronomul regional al Regiunii a 6-a Traian, Marici Constantin, în conformitate cu dispozițiile Casei Centrale a Cooperație și împroprietăririi, pentru constituirea comisiei comunale de expropriere. Delegatul regional, în baza art. 38, 39 și 40 din Decretul - lege 169 privitor la expropriere, a procedat la alegerea membrilor comisiei, asupra cărora adunarea cetățenilor sa exprimat prin viu grai. Comisia de expropriere a comunei Filipeni era formată din următorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sa exprimat prin viu grai. Comisia de expropriere a comunei Filipeni era formată din următorii: 1. Andrei Boca, pentru satul Lunca; 2. Vasile Tudor Ciuchi pentru satul Fruntești; 3. Ion Colacă pentru satele Slobozia și Valea Boțului, 4. Toader Pintilescu, delegatul Consiliului de administrație al Băncii Populare „Dunavățul”; 5. Gheorghe Postoiu, dirigintele Școlii primare Lunca; 6. Gheorghe Dimofte, agent fiscal al Circumscripției 11 Obârșia; 7. Gheorghe Neagu, primarul comunei Filipeni. Președinte al Comisiei locale de expropriere a fost ales agronomul Andrei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
afișaj, la primărie, moșia Știubiana a Virginiei Lambrino, în data de 6 februarie 1919. Cetățenii nu s-au mai adunat pentru a desemna un reprezentant în comisia de expropriere și, din această cauză, comisia s-a constituit numai din judecătorul delegat Alex. Pătârlăgeanu și din Virginia Lambrino, proprietara moșiei. Discuțiile și încheierea procesului verbal s-au desfășurat la sediul administrației moșiei, și nu la primărie, cum ar fi fost normal și firesc. În absența unui cunoscător al locului și suprafețelor, sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loturilor, punerea în posesie, s-a făcut pentru comuna Filipeni de către un Comitet de Ocol de împroprietărire, constituit pe lângă Judecătoria Ocolului rural Parincea, jud. Bacău, având ca președinte pe judecătorul Vâlcu Zamfir, iar ca membri pe Ilie Lazea, agronom regional, delegat al Comisiei Centrale a Cooperației și împroprietăririi, N. Buniș, administrator al plășii Traian, Ion Blănaru și Gavril Vrabie, delegați ai sătenilor. Definitivarea lucrărilor cu privire la împroprietărirea celor îndreptățiți din comuna Filipeni s-a făcut în baza Legii agrare și a Regulamentului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Judecătoria Ocolului rural Parincea, jud. Bacău, având ca președinte pe judecătorul Vâlcu Zamfir, iar ca membri pe Ilie Lazea, agronom regional, delegat al Comisiei Centrale a Cooperației și împroprietăririi, N. Buniș, administrator al plășii Traian, Ion Blănaru și Gavril Vrabie, delegați ai sătenilor. Definitivarea lucrărilor cu privire la împroprietărirea celor îndreptățiți din comuna Filipeni s-a făcut în baza Legii agrare și a Regulamentului de aplicare a legii, cât și a instrucțiunilor Casei Centrale a Cooperației și împroprietăririi. În fața sătenilor prezentați la 1
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a format o comisie comunală, la inițiativa judecătorului O. Cernea, care s-a prezentat la primăria comunei în 6 martie 1921, după ce trimisese o citație proprietarei și o citație colectivă pentru săteni. Judecătorul a cerut sătenilor adunați să aleagă un delegat care să facă parte din comisia de expropriere. A fost desemnat Vasile Roman Pușcuță. Comisia a stabilit suprafața totală a moșiei pe baza declarației Virginiei Lambrino și a lucrărilor de expropriere din 1919. Moșia avea 1012 ha din care suprafața
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
exproprierea izlazului (55 ha) nici a vreunui teren agricol care să fie transformat în pășune comunală. Comuna va rămâne cu jumătate din necesarul de izlaz, adică 135 ha, urmând ca pe lângă cele 8 ha, să se mai exproprieze 5 ha. Delegatul comunei, Vasile Roman Pușcuță, nu a fost de acord nici cu suprafața repartizată comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2 membri ai comisiei, judecătorul și proprietara, fiind majoritatea, au decis. Pentru aceste motive, în temeiul legii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clăcași din Lunca. Comisia mai declară expropriat un drum în lățime de 14 m, de la imașul de mai jos până la pârâul numit Roșu, unde sătenii vor avea dreptul la adăpături, fără vreo plată.” Procesul-verbal nu a fost semnat și de delegatul sătenilor, decât cu specificarea „Osebită părere”: Subsemnatul, în calitate de delegat al locuitorilor din comuna Filipeni, nefiind mulțumit de mai multe puncte de vedere de hotărârea dat de onor Comitetul de Ocol de împroprietărire, relativ la înființarea izlazului comunal, semnez procesul-verbal, rezervându-și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în lățime de 14 m, de la imașul de mai jos până la pârâul numit Roșu, unde sătenii vor avea dreptul la adăpături, fără vreo plată.” Procesul-verbal nu a fost semnat și de delegatul sătenilor, decât cu specificarea „Osebită părere”: Subsemnatul, în calitate de delegat al locuitorilor din comuna Filipeni, nefiind mulțumit de mai multe puncte de vedere de hotărârea dat de onor Comitetul de Ocol de împroprietărire, relativ la înființarea izlazului comunal, semnez procesul-verbal, rezervându-și dreptul de apel la Comisiunea Județeană de împroprietărire.” Nici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]