1,351 matches
-
o inteligență de grad superior, unind inteligența cu personalitatea pentru a produce o altă formă de forță vitală, un fel de Dumnezeu dar nu Dumnezeu-Tatăl. Mai mult decît atît, în această etapă în care computerul este omniprezent și tehnologia devine demiurgul, nu se poate vorbi de o resurecție a trupului ca în creștinism sau budism 21 . E posibil ca Wintermute să dobîndească o personalitate, dar nu se sugerează că i se va permite să aibă un trup și nici nu se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sertarul noptierei, nu la vedere! O.k., acum lăsa-mă! Voi vorbi și eu cu doamna doctor, al cărui pacient sunt, și vom rezolva... Am să merg și la director...! Lângă pagina de caiet, pe marginea patului, lăsată pe cartea ,,Demiurgul cel rău'' de Emil Cioran, un petic de hârtie mototolită atârna precum o frunză în bătaia vântului tomnatic. Am plecat liniștit spre salon, am intrat și m-am așezat pe pat. Ce trebuia să fac? Cum să mi stăpânesc furia
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
ne mulțumim cu fragmentele recuperate dintr-o multitudine de surse care nu suferă de lipsa autenticității, ci doar, uneori, de subiectivism. Volumul de față nu ar fi fost oferit publicului interesat de istoria națională fără sprijinul constant al Casei Editoriale Demiurg din Iași, căreia îi prezentăm, și pe această cale, mulțumirile noastre. I. PRINȚUL (25 octombrie 1921 - 4 ianuarie 1926) Marți, 25 octombrie 1921, orele 1940. S-a născut Mihai, principe de Hohenzollern Sigmaringen la Castelui Foișor din Sinaia. Nașterea a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
1753), f. 35, din satul Frenciuci. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade, vol. X, p. 379; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, Un corpus editat de I. Caproșu și E. Chiaburu, volumul II (1751-1795), Iași, Casa Editorială Demiurg, 2008, p. 256. 1777 (7285) august Din tot cărțile bisericei Muntenilor ce au fost românești sau găsit un Penticostar la d(u)m(nea)lui Ioniță Stegariul și l-am luat eu Ierei Ioan ot Vaslui pentru că este cumpărat de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
e gata, aproape, în toamna anului viitor vreau să o tipăresc, dacă se va putea. Roman: un volum care se numește, provizoriu, Mașinăria vieții, în care este vorba despre dragoste, moarte, înviere, raportul etern de Isis-Osiris al creației, dar și Demiurg, raportul dintre Dumnezeu și creația sa. Traduc din Rimbaud ceva ce va fi, zic eu/cred eu, o surpriză. Planurile mele sînt eșalonate pe zeci de ani. Nu voi apuca să îmi termin opera înainte de a muri: voi rămîne, doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sărmanul domn”!Ă, oare dânsul a „lărgit” suficient, a bătut cu destulă insistență, ca un bun fierar, la roșu, metalul incandescent al Posibilului propriei sale existențe, al propriei sale cariere, s-a ridicat el la Înălțimea zeului nostru tutelar, al demiurgilor, al lui Hefaistos, fierarul zeilor și făuritorul armelor lui Marte, zeul războiului, după cum o trădează marea dumisale ambiție?! Nu știm, dar... cum o spuneam, mi-este teamă că În „a doua parte” a carierei sale politice, cea de-a „doua
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care voiau să intre În cetatea Tebei și care Îi prăvălea de pe Înaltele stânci dacă nu puteau răspunde unei șarade! Deoarece romancierul, așa cum Îl Înțeleg eu, după ce am asimilat „lecția” marilor modele romanești engleze, franceze, rusești și germane, este un demiurg, un făurar - ca și Hefaistos, cel care bătea la roșu armura lui Marte, războinicul! - care concepe, „desenează”, insuflă viață și protejează nu numai „personajele”, dar și „ideea” de personaj: acea „monadă”, unitate umană, care se „izbește” de altele, mai mult
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de atracție-respingere, dar și „izbit”, frământat, chinuit și salvat, uneori, de propriile sale contradicții și pulsiuni interne, un real și adeseori vast „teatru de operațiuni” și, aproape Întotdeauna, personajul este un luptător, uneori victorios, adeseori Învins, și apropierea romancierului de demiurgul Hefaistos nu este Întâmplătoare!... Când vorbim de „soarta unui personaj”, foarte adeseori, În minte cel puțin, facem similitudini cu propria noastră soartă sau a cuiva din anturajul sau cunoștințele noastre sau cu a vreunei celebrități. E adevărat că Napoleon a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sunt chiar evidente. Este o operă efervescentă, dar puțin sistematizată. Că place sau nu, Iorga rămâne Însă aproape un fenomen cosmic. Unii dintre tinerii formați În vremea lui au fost tentați să-i urmeze exemplul (deși nu mai era vremea „demiurgilor“, ci a specializărilor). Poate că cel mai aproape de amploarea operei lui Iorga, de filozofia unei vieți care nu se mulțumește cu fragmente, ci aspiră la Întreg, aproape de altfel și de Hasdeu, pe care l-a admirat, a fost Mircea Eliade
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o luptă dreaptă cu leul, tânărul îl pune în „zgardă” de mătase și îl coboară viu prin sate. Victoria este absolută, „legarea efectivă a monstrului (demonului) fiind reprezentarea alegorică a unei acțiuni magice abstracte, de ordonare, pe care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial)”. Căutători propriu-ziși, fiindcă sunt singurii care călătoresc, și nu doar se cufundă în cealaltă lume, sunt personajele de basm Ardiu și Pătru. Cel dintâi este „omologul” lui „Arghir, cel mai pedepsit cu dor” din povești, sintagmă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Memoriei soțului meu prof. univ. dr. Constantin Moisuc și a fiului nostru, Alexandru. Prolegomena Casa Editorială Demiurg din Iași dă publicității un nou volum de referință, semnat acum de cunoscutul istoric bucureștean, prof. univ. dr. Viorica Moisuc, intitulat România și politica externă rusească. Un secol din istoria tezaurului românesc "păstrat" la Moscova. (Studiu și documente). Respectul pentru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mine la îndemnul Domnului prof. univ. dr. Emilian Bold de la Universitatea „A. I. Cuza” din Iași, cunoscut specialist în istoria relațiilor internaționale, cu importante contribuții în istoriografia românească, formator de specialiști, dar și de conștiințe, la îndemnul onorant al Casei Editoriale „Demiurg” - editură care deține un loc aparte în lumea publicisticii românești -, am îndrăznit să mă apropii din nou de acest subiect care are încă multe necunoscute. Am constatat însă că experiența și bagajul informațional acumulate de-a lungul anilor, introspecția istorică
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
însoțite de urarea spre multă sănătate, pentru a continua să scrie și alte cărți, cel puțin de talia acestei Istorii ori a Martirajului... ! Prezenta Istorie, apărută în minunate condiții grafice, vede lumina tiparului prin grija deosebită a reputatei Case Editoriale Demiurg din Iași, condusă cu profesionalism și devoțiune exemplară de Doamna Alexandrina Ioniță. Și, în finalul acestor rânduri introductive, ce altceva am putea consemna decât cele mai sincere felicitări destinate Cititorului, mulțumindu-i pentru alegerea făcută, din momentul în care a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dr. Gh. Buzatu. Reputatul istoric, modelul multor profesori din generația mea, a binevoit să încurajeze încă o dată munca unui istoric hușean și să aprecieze rezultatele ei într-un mod foarte stimulator. Mulțumirile speciale ale autorului se adrezează directorului Casei Editoriale Demiurg și prietenei noastre, dr. Alexandrina Ioniță, pentru sugestiile pertinente, fără de care cercetarea istorică de față nu ar fi atins stadiul actual. Devotamentul ei față de actul de editare, răbdarea și competența ei profesională mi-au fost alături în ultima vreme și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și literat, manii de persecuție radiofonică, de invidii, de pizmă și ură, fobii radiofonice, paralizii ale bunului simț, epilepsii de vanitate, demențe, perversiuni, sufletele viu smintite, strâmbe, atrase ca un far sonor de astă dată. În 1943 i-a apărut Demiurgul la editura Casa școalelor iar la editura Fundațiilor volumul Duhul pământului - teatru românesc, cuprinzând piesele Umbra și Fata ursului. În această atmosferă de lucru, în 1945 poetul, omul fără de odihnă, era îndepărtat de la RadioRomânia. Se retrage din activitatea de la radio
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Românească, p. 302. În 1970, cum s-a mai spus, a fost publicat Zahei orbul, prefață de Mircea Tomus, în 1972 volumul Teatru, îngrijit de Mircea Tomuș și Ion Voiculescu. Volumul, apărut la Editura Dacia cuprinde Fata ursului, Gimnastică sentimentală, Demiurgul și Pribeaga. În același an, la Teatrul de stat din Baia Mare a avut loc premiera absolută a piesei Gimnastică sentimentală. Ulterior piesa s-a jucat la Teatrul de stat din Galați și la Naționalul bucureștean. În 1978 televiziunea română a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
s-a jucat la Teatrul de stat din Galați și la Naționalul bucureștean. În 1978 televiziunea română a prezentat Pribeaga în adaptarea și regia lui Constantin Dicu. Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani i-a pus în scenă, în 1980, piesa Demiurgul, poate cea mai valoroasă lucrare a sa din domeniu, ca același lucru să-l facă și Studioul de radio București, în distribuție figurând strălucitorii George Constantin și Ion Caramitru, în regia lui Cristian Munteanu. În ceea ce privește Zahei orbul, , e de părere
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
fata de împărat nu se poate ridica până la "nivelul planului existențial" propus. Insuccesul comunicării Luceafărului cu fecioara determină în el o răzvrătire împotriva propriei ființe și pleacă "spre adâncimile cele mai iradiante ale conștiinței sale de făptură superioară". Zborul către demiurg trece printr-un spațiu "construit din convulsii de lumină". El se prezintă în fața unei Judecăți axiologice în urma căreia înțelege că "reductibilitatea sferei absolutului la sfera contingentului" nu mai este "de ordin ontologic" ci de "ordin axiologic", pentru ca finalul poemului să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ca o "continuare imaginară a dialogului ceresc", inspirat din poemul eminescian și din textele filosofice ale lui Giordano Bruno, dar sugerând și contactul cu ideile hegeliene, pentru a poetiza, encomiastic, un soi de definire a personalității lui Eminescu: "Da, zice Demiurgul lui George Popa pe pământ apare-un ins,/ O altă lume-n lume,/ Cât vecii gândul lui e'ntins/ Și geniu-i al său nume". IMAGINARUL CATILINAR (Ioan Derșidan) Cercetător pasionat al operei lui Mihai Eminescu (Sărmanul Dionis, 2000; Monologul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
două lumi ale poemului, nu se legitimează, așa cum au presupus majoritatea eminescologilor de până acum, la granița dintre "o lume pământească" (a "fetei de împărat" și a lui Cătălin), pe de o parte, și lumea cealaltă, a Luceafărului (și a Demiurgului), pe de altă parte. Prin intenție expresă, cartea mea argumentează, dimpotrivă, cu o largă aparatură conceptuală, că lumile celebrului poem se configurează bipolar abia prin opoziția Luceafăr Hyperion și că dualitatea semantică a simbolurilor poemului poate fi înțeleasă, pe deplin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
poemului dar, vai!, cât de meschină, cât de îngustă, de joasă și mai ales cât de păgubitoare. Dr. C. Vlad rămâne la fixația că schizofrenicul Eminescu trebuie căutat și găsit în toate personajele operei sale, așa încât relația Hyperion, Cătălina și Demiurgul este o relație bazată tot pe atracția sexuală nesatisfăcută. Or, nimic mai mizerabil într-o asemenea înțelegere, fie ea și psihanalitică. Nimic de spus, cartea dr. C. Vlad este interesantă și din multe puncte de vedere utilă. Autorul izbutește să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și argumentat. Scenariul, spune Eugen Simion, este "relativ simplu", numai că "miturile poemului" sunt totuși complexe, "au mai multe învelișuri care la lectură întrețin misterul" acestuia. Din întregul comentariu se desprinde interpretarea călătoriei Luceafărului prin haosul cosmic și dialogul cu Demiurgul, când profesorul Simion punctează: "o viziune cosmogonică formidabilă în care intră văi haotice, izvoare de lumină, mai multe straturi de stele și ceruri suprapuse, goluri care se nasc de pretutindeni, mișcate, toate, de o sete care "soarbe" și prăbușite într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
El înțelege că ar putea coborî într-o vecie, pe pământ, în chip de zburător dar n-ar avea cum să aibă norocul de a fi alături de această fată, acum și aici. Asta îl face să renunțe, nu vorbele lui Demiurg. Ar putea, într-adevăr, să se dezlege de veșnicia neagră dar ar fi zadarnic pentru iubirea lui de acum. Astfel, câștigând înțelepciune, el refuză întinarea și, prin aceasta, cerul și pământul rămân în separație; lumea magilor, a zburătorilor, a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
clasa "E"). Nu vedeam nimic din toate acestea în liceu, eram prea orb. Exil: "pentru germani, destinul depinde de ei. În sensul acesta, și numai în sensul acesta, exilul este capabil să trezească într-un om dotat acel apetit de demiurg în stare să-i confere o nouă identitate în planul creației de valori." (Ștefan Augustin Doinaș, în Secolul 20, număr consacrat exilului). Și încă: redescopăr plăcerea de a citi reviste de cultură: Secolul 20, Lettre internationale etc. Nu același lucru
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]