2,451 matches
-
atât în modernitate (sub forma liberalismului, conservatorismului sau socialismului), cât și în contemporaneitate (sub forma comunismului, nazismului, fascismului, naționalismului etc). Reprezentate ideologic, aceste tradiții de gândire coboară de pe "piedestalul" fundamentării lor filosofice pentru a fi "translate" pe înțelesul maselor, odată cu democratizarea politică specifică modernității occidentale și mai cu seamă din momentul accelerării accesului la tehnologiile de comunicare. "Rudă săracă" a unei tradiții doctrinare cu veleități aristocratice în ierarhia produselor gândirii, ideologia a fost multă vreme definită, din această perspectivă, într-o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ea își deschide porțile sau ar trebui s-o facă -, lăsând cale liberă accesului maselor. În multe privințe, această imagine este, într-adevăr, una ce se suprapune peste situația din societatea contemporană. E suficient să ne gândim, spre exemplu, la democratizarea cunoașterii prin intermediul noilor tehnologii de comunicare în masă. Dar, în acest context, nu avem de-a face, mai curând, cu împlinirea visului iluminist al modernității, cel referitor la un grad cât mai ridicat de cunoaștere pentru un număr cât mai
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mai țin cont de barierele interstatale, cu puțin excepții. Toate acestea reiterează ideea unui spațiu universal al umanității, dezvoltat pe nivelurile economic, politic și socio-cultural. Trei mari idei devin fundamentale în acest context: cea a liberalizării în economie, aceea a democratizării în politică și cea a universalizării în cultură. E firesc să începem a crede că, în acest spațiu universal, granițele au căzut. A devenit însă societatea națională ca atare desuetă în contextul acestor noi relații? Mai putem vorbi de relații
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
28, 53, 76, 80, 87, 136, 138, 142, 144, 152, 196, 208, 213, 242, 247, 312 cultură, 119, 123, 131, 166, 188, 236, 281, 298, 301 cultură globală, 277, 281, 289, 295 cultură politică, 234 cunoaștere conjunctivă, 60, 61 D democratizare, 214, 281 democrație, 106, 135, 137, 164, 231, 234, 235 dialectic, 206 dialectică, 10, 64, 129, 172, 246, 275, 282, 283, 285, 287, 296, 300, 303 dictatură, 15, 142, 146 dogmatism, 42 dominație, 13, 36, 48, 49, 52, 55, 68
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Băsești; raportul politic a fost citit de Vasile Goldiș; a fost adoptată Rezoluția Unirii care proclama “unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”; au fost formulate cerințe referitoare la respectarea drepturilor pentru minoritățile naționale și democratizarea vieții politice. -La 2 decembrie 1918 au fost alese organele puterii de stat: Marele Sfat Național rol legislativ, condus de Gh. Pop de Băsești; Consiliul Dirigent rol executiv, condus de Iuliu Maniu. -Unirea Transilvaniei cu România: a fost recunoscută de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
regimurilor socialist totalitare. tot mai izolat Ceaușescu nu înțelegea realitățile din jurul său: într-un Mesaj trimis conducerilor partidelor comuniste din statele participante la Tratatul de la Varșovia (august 1989), atrăgea atenția că evenimentele din Polonia (unde avusese loc o evoluție spre democratizare prin numirea unui prim-ministru necomunist Tadeusz Mazowiecki), sunt „periculoase și urmăresc îndepărtarea socialismului”. la Congresul al XIV-lea al PCR (20-24 noiembrie 1989), Ceaușescu considera că : era o necesitate menținerea a două state germane; trebuia denunțat Pactului Ribentropp-Molotov din
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Wessex, iar Radu Duda a devenit chiar prinț de Hohenzollern-Veringen!). Din acest punct de vedere, se poate spune că printre cele mai democrate (dar și cele mai controversate) Case regale se situează cele ale României și Marii Britanii. Această tendință de "democratizare" a Caselor regale continuă și în generația actuală: George Philip Nicholas, contele de St. Andrews, fiul actualului duce de Kent, s-a căsătorit cu Sylvana Tomaselli, Lady Sarah (fiica prințesei Margareta, sora reginei Marii Britanii) cu David Chatto, Lady Helen Marina
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
sperau să creeze în America o republică similară, care să păstreze virtuțile sistemului englez, însă fără viciile unei monarhii. Republica la a cărei formare au contribuit, va servi la timpul potrivit drept un fel de model pentru multe alte republici. DEMOCRATIZAREA: PE DRUM, ÎNSĂ DOAR PE DRUM Privind înapoi cu toate avantajele retrospectivei, putem observa cu ușurință faptul că pînă la începutul secolului al XVIII-lea, în Europa apăruseră ideile și practicile politice ce urmau să devină elemente importante pentru convingerile
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
o țară, națiune sau stat-națiune va necesita alegerea unor legislative sau parlamente reprezentative, la cîteva niveluri: local, național și probabil provincial, regional sau alte niveluri intermediare. Aceste idei și practici politice europene au oferit o bază de la care putea evolua democratizarea. Printre adepții democratizării de mai tîrziu, descrieri ale guvernămintelor populare din Grecia și Roma clasică și din orașele italiene ofereau uneori cauzei lor o mai mare verosimilitate. Aceste experiențe istorice demonstraseră faptul că guvernările subordonate voinței poporului erau mai mult
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sau stat-națiune va necesita alegerea unor legislative sau parlamente reprezentative, la cîteva niveluri: local, național și probabil provincial, regional sau alte niveluri intermediare. Aceste idei și practici politice europene au oferit o bază de la care putea evolua democratizarea. Printre adepții democratizării de mai tîrziu, descrieri ale guvernămintelor populare din Grecia și Roma clasică și din orașele italiene ofereau uneori cauzei lor o mai mare verosimilitate. Aceste experiențe istorice demonstraseră faptul că guvernările subordonate voinței poporului erau mai mult decît speranțe iluzorii
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
guvernările subordonate voinței poporului erau mai mult decît speranțe iluzorii. A fost o dată cînd chiar au existat, și, în plus, duraseră secole întregi. Ce nu se realizase. Dacă ideile, tradiția, istoria și practicile descrise mai sus constituiau o promisiune de democratizare, aceasta era în cel mai bun caz doar o promisiune. Încă lipseau elemente esențiale. Mai întîi, chiar și în țările cu cele mai promițătoare începuturi, inegalitățile severe constituiau obstacole enorme pentru democrație: diferențe între drepturile, îndatoririle, influența și puterea sclavilor
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cît doar cîțiva credeau în democrație și erau gata să lupte pentru ea, privilegiile existente se vor menține cu ajutorul conducerilor nedemocratice. Chiar dacă din ce în ce mai mulți oameni vor începe să creadă în ideile și țelurile democratice, vor fi necesare alte condiții pentru ca democratizarea să se împlinească mai departe. În partea a IV-a voi descrie cîteva dintre cele mai importante astfel de condiții. Pînă atunci trebuie să ne reamintim că, după începuturile promițătoare rezumate în acest capitol, democratizarea nu se afla încă pe
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
fi necesare alte condiții pentru ca democratizarea să se împlinească mai departe. În partea a IV-a voi descrie cîteva dintre cele mai importante astfel de condiții. Pînă atunci trebuie să ne reamintim că, după începuturile promițătoare rezumate în acest capitol, democratizarea nu se afla încă pe un drum ascendent către prezent. Au urmat suișuri și coborîșuri, mișcări de rezistență, rebeliuni, războaie civile, revoluții. Timp de cîteva secole, ascensiunea monarhiilor centralizate a devansat evoluțiile anterioare chiar dacă, în mod ironic, tocmai aceste monarhii
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ascendent către prezent. Au urmat suișuri și coborîșuri, mișcări de rezistență, rebeliuni, războaie civile, revoluții. Timp de cîteva secole, ascensiunea monarhiilor centralizate a devansat evoluțiile anterioare chiar dacă, în mod ironic, tocmai aceste monarhii au contribuit la crearea unor condiții favorabile democratizării pe termen lung. Privind înapoi la ascensiunea și declinul democrației, este limpede că nu ne putem baza pe forțele istoriei pentru a ne asigura că democrația va avansa mereu sau că va supraviețui, chiar după cum ne amintesc îndelungatele intervale de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
avut un rol în istoria de mai tîrziu a ideilor și practicilor democratice, de la începuturile democrației în Grecia și Roma antică, instituțiile politice, pe care le considerăm de regulă caracteristice democrației, au fost create în primul rînd ca mijloace de democratizare a guvernămîntului statelor. Poate că trebuie repetat faptul că nici alte asociații, și nici un stat nu a avut vreodată un guvernămînt care să îndeplinească în totalitate criteriile unui proces democratic. Probabil că nici unul nu va reuși. Oricum, după cum sper să
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
tranziție foarte recent, cunoașterea respectivă ne poate ajuta să aflăm care sînt instituțiile fundamentale care trebuie întărite, adîncite și consolidate. Deoarece toate sînt necesare democrației reprezentative moderne (democrație poliarhică) le putem privi de asemenea ca stabilind un nivel minim de democratizare. Cei dintre noi care trăiesc în democrațiile mai vechi, unde trecerea la democrație s-a petrecut acum cîteva generații și unde instituțiile politice enumerate în figura 6 sînt deja înrădăcinate, întîmpină o provocare diferită, dar la fel de dificilă. Căci, deși instituțiile
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
noi care trăiesc în democrațiile mai vechi, unde trecerea la democrație s-a petrecut acum cîteva generații și unde instituțiile politice enumerate în figura 6 sînt deja înrădăcinate, întîmpină o provocare diferită, dar la fel de dificilă. Căci, deși instituțiile sînt necesare democratizării, ele nu sînt în mod categoric suficiente pentru a îndeplini în totalitate criteriile democratice enumerate în figura 6 și prezentate în Capitolul 4. Atunci nu sîntem liberi, ba mai mult, obligați să evaluăm instituțiile noastre democratice în comparație cu aceste criterii? Mie
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democratice în țările nou democratizate, și în țările de mult timp democratice trebuie să analizăm dacă și cum să trecem dincolo de nivelul actual al democrației. Dați-mi voie să mă exprim astfel. În multe țări sarcina este de a înfăptui democratizarea pînă la nivelul democrației poliarhice. Dar pentru cetățenii din democrațiile mai vechi, provocarea este să descopere cum ar putea atinge un nivel de democratizare mai presus de democrația poliarhică. Capitolul 9 VARIETĂȚI I DEMOCRAȚIA PE DIFERITE SCĂRI Există diferite varietăți
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democrației. Dați-mi voie să mă exprim astfel. În multe țări sarcina este de a înfăptui democratizarea pînă la nivelul democrației poliarhice. Dar pentru cetățenii din democrațiile mai vechi, provocarea este să descopere cum ar putea atinge un nivel de democratizare mai presus de democrația poliarhică. Capitolul 9 VARIETĂȚI I DEMOCRAȚIA PE DIFERITE SCĂRI Există diferite varietăți ale democrației? Dacă da, care sînt acestea? Deoarece termenii de democrație și democratic sînt vehiculați fără deosebire, este tentant să adoptăm punctul de vedere
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
politice necesare democrației. Înseamnă însă acest lucru că pot fi îndeplinite criteriile democratice doar prin întreaga serie de instituții politice specifice democrației poliarhice care au fost prezentate în capitolul precedent? Nu în mod necesar. • Instituțiile democrației poliarhice sînt necesare pentru democratizarea guvernării statului într-un sistem pe scară largă, mai precis o țară. Dar ar putea fi inutile sau cu totul nepotrivite pentru democrație în unități pe scară mai mică (sau mai mare?), sau în asociații mai restrînse care sînt independente
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vor deveni guvernările naționale, în secolul al XXI-lea, un gen de guvernări locale subordonate guvernărilor democratice internaționale? La urma urmelor s-ar putea spune că subordonarea guvernărilor locale mai mici unei guvernări naționale nu a însemnat sfîrșitul democrației. Dimpotrivă, democratizarea guvernărilor naționale nu numai că a extins enorm domeniul democrației, ci a și acordat proceselor democratice un loc important în unitățile subordonate comune, orașe, cantoane, state, provincii, regiuni și altele asemenea. Așadar, privită din această perspectivă, provocarea nu constă în
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a și acordat proceselor democratice un loc important în unitățile subordonate comune, orașe, cantoane, state, provincii, regiuni și altele asemenea. Așadar, privită din această perspectivă, provocarea nu constă în a opri cursul internaționalizării, lucru de altfel imposibil. Provocarea constă în democratizarea organizațiilor internaționale. Oricît de atrăgătoare este această imagine pentru oricine are multă considerație pentru democrație, sînt obligat cu părere de rău, să trag concluzia că ea este extrem de optimistă. Chiar și în țările în care instituțiile și practicile demcoratice au
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
luîndu-se în considerare posibilele consecințe pentru piețele naționale și internaționale. Negocierea, organizarea ierarhică și piețele determină rezultatele. Exceptînd ratificarea rezultatelor, procesele democratice nu joacă aproape nici un rol. Dacă instituțiile democratice sînt în mare măsură ineficiente în guvernarea Uniunii Europene, perspectivele democratizării altor sisteme internaționale par și mai îndepărtate. Pentru a atinge un nivel al controlului public apropiat de nivelul actual în țările democratice, organizațiile internaționale ar trebui să găsească pentru anumite probleme soluții aproximativ la fel de bune ca cele găsite în țările
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mare măsură acceptabile și aplicabile și pentru cei lezați, probabil că ar trebui să se nască un fel de identitate comună echivalentă cu cea din țările democratice existente. Mi se pare foarte puțin probabil ca toate aceste cerințe esențiale pentru democratizarea organizațiilor internaționale să fie îndeplinite. Dar dacă cerințele nu sînt îndeplinite, prin ce metodă vor fi luate hotărîrile internaționale? Cred că vor fi luate în principal prin negocierea între elitele politice și birocratice principalele organe executive, miniștri, diplomați, membri ai
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mari pentru a ne oferi o idee de ansamblu în legătură cu gama de posibilități. Iar soluțiile constituționale ale țărilor recent democratizate sînt la fel de importante. De fapt, ele prezintă o importanță sporită pentru că s-ar putea dovedi esențiale în reușita procesului de democratizare. Pentru a descrie constituțiile și aranjamentele constituționale îmi propun să folosesc sensul general al acestor termeni, în așa fel încît să pot îngloba proceduri importante care s-ar putea să nu fie menționate în constituție, cum sînt cele referitoare la
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]