54,016 matches
-
supralicitează un doctrinar legionar de astăzi această poezie în metru popular din 1870. În schimb, autorul nostru are dreptate, în eseul Eminescu și creștinismul, să dezaprobe abuzul de a supralicita dimensiunea religios creștină a operei sale. Eseul despre N. Paulescu demonstrează concepția spiritualistă a lui Paulescu. Cînd Paulescu a publicat scrierile sale violent antidarwiniste, Maiorescu l-a invitat pe prof. Dimitrie Voinov să răspundă în Convorbiri literare, deși profesorul bucureștean era cunoscut pentru opiniile sale social-democrate. Apoi a intervenit și dr.
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
sau foarte bine ori prost sau foarte prost; observație justă pertinentă, exactă, pe care dacă îți propui să o contrazici constați că nu ai la îndemână suficiente contraargumente. Dar cum excepțiile confirmă regula, cartea lui Constantin Cubleșan reușește să ne demonstreze contrariul: despre Caragiale se poate scrie, până la urmă și cuminte, plat, mediocru. S-ar putea obiecta că textele reunite în volumul de față nu se ocupă, de fapt, de opera lui Caragiale, ci de ecoul produs de aceasta în critica
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
Neîndoios, ea corespundea uneia din laturile structurii morale a autorului, deși bloca o altă latură, cea dinamică, rebelă la conveniențe, răsturnătoare de clișee. Prin jurnalul său, Victor Felea își propune a o reabilita pe aceasta din urmă: "Va trebui să demonstrez într-o zi celor ce mă cataloghează mereu printre spiritele cuminți și pașnice, declara el peremptoriu, că nu sînt lipsit de pasiune și forță". Jurnalul constituie o astfel de demonstrație. Printr-o uimitoare metamorfoză, comentatorul benign devine foarte exigent, de-
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
scriitor), îi acuză pe cei care l-au demascat, pe cei care nu se ocupă îndeajuns de scrisul său. Aprobă (parțial) activitatea "echipei" de la Săptămîna și e gata să creadă că și Manolescu e un plagiator, cum au încercat să "demonstreze" gealații lui Barbu cu cîtva timp în urmă. Nu-i suportă pe Manolescu și pe E. Simion, după cum nu "înghite" nici actuala componență a României literare. Preferă - e clar - tabăra lui Barbu și a celor de la Luceafărul". Interesantă e și
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca și moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistășiei mai mult, pe cîte știu eu". În ciuda multor amănunte date în acest pasaj, autorul încurcă vizibil lucrurile. De fapt, demonstrează dl Teodor Tanco în cartea sa Lumea transilvană a lui Ion Creangă, bine hrănită documentar, din această mărturisire a scriitorului valabil e numai descendența transilvană. Așezarea Crengeștilor în Moldova e mult mai îndepărtată în timp, scriitorul fiind a șasea generație
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din Maramureș, nici din sudul Transilvaniei, ci din nordul ei. Populația veche românească din zona năsăudeană a Bistriței era supusă unor aspre condiții de viață, nerecunoscîndu-i-se, deși majoritară, aceleași drepturi ca
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
de Evenimentul zilei. * Candidatura lui Theodor Stolojan mișcă, la rîndul ei mai multe ziare. Printre ele, Adevărul pare a se strădui să facă din fostul premier un fel de vedetă a competiției pentru Cotroceni. Cam același lucru încearcă să-l demonstreze și CURIERUL NAȚIONAL și JURNALUL NAȚIONAL, cotidiane care în ultima vreme par favorabile PDSR și care atacă Palatul Cotroceni ori de cîte ori au prilejul. * Un spectacol aparte îl oferă ROMÂNIA LIBERĂ, ziar care pare a sufla și în iaurt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
o antinomie între civilizația untului și aceea a spiritului... O ultimă constatare care da Pasiunilor nepedepsite un gust oarecum amar: cultura înaltă nu protejează împotriva sadismului și inumanității, uneori chiar dimpotrivă. Cele ce s-au petrecut în Europa ne-au demonstrat-o din plin. Același om care îl citea pe Goethe iar seara cînta Schubert la pian, îi tortura a doua zi pe evrei în lagărele de concentrare. Stalin, se spune în biografia pe care i-a consacrat-o Lili Marcou
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
Puttnam și lansat pe orbita lungmetrajului în '77, cu Dueliștii - o lovitură de maestru. În filmele care au urmat (cum ar fi Alien, sau Blade Runner, sau Thelma și Louise), indiferent de gen și de calitatea scenariilor, Ridley Scott a demonstrat, mereu, cît de bine știe să "programeze" acel impact vizual pe care i l-au remarcat, de la bun început, criticii. Un regizor care, se spune, ar avea și talent de scenograf, și de cameraman, și o solidă cultură plastică (pentru
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
flecuștețe, toate reprezentînd opera gazetărească a lui John Updike din ultimul deceniu. Nu ezit să apelez la o formulă care unora le-ar putea părea oximoronică, operă gazetărească, pentru că rostul volumului, semnalat de Updike însuși, tocmai acesta este: de a demonstra că jurnalismul literar e o profesie nu doar serioasă, ci și de reală valoare, nu o efemeridă sortită pubelelor de reciclare a hîrtiei de ziar și reviste, ci scriere autentică, destinată păstrării, în antologii cu respect așezate pe rafturile bibliotecilor
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în cartea d-lui Peyfuss) demonstrează contrariul, stăruind asupra sacrificiului economic acceptat de unii păstori săraci aromâni, cu condiția să se deschidă o școală românească în satul lor. Iar, repet, autoritățile României sprijineau constant (financiar) școlile românești din imperiul turcesc. În septembrie 1909, un Congres didactic
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
care locuiesc. Din nenorocire, situația geografică sau geopolitică e aici de așa natură încît nu era și nu este posibil să fie unite teritorial zonele locuite de aromâni cu România. Și realitatea de astăzi ca și cea din deceniile precedente demonstrează că întregul efort financiar al României de la sfârșitul veacului al XIX-lea n-a dat deloc, în timp, rezultatele scontate. Dar, consideră dl Carageani, "fără acest sprijin important, ce le-a dezvăluit aromânilor, prin intermediul școlii, trecutul lor și le-a
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
între variile sinonime candidate la postul de termen negativ preferențial, și datorită asemănării sale fonice cu nasol, iar în mișto, meserie și marfă identitatea consoanei inițiale n-ar fi o simplă întîmplare... Aceasta rămîne însă o simplă ipoteză, greu de demonstrat și ușor de respins prin contraexemple.
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
secvență aproape identică, într-un film rusesc de război, la fel procedau și hitleriștii, în Rusia...); ajutorul francez pentru Lumea nouă va sosi la timp... Acest mamut cinematografic pare a fi fost conceput în primul rînd pentru ca Mel Gibson să demonstreze cît poate fi de eroic și de uman în același timp, cum știe să se bată ca un leu și să plîngă în gros plan, cum știe să facă și pe tîmplarul, și pe dădaca, și pe amorezul, și pe
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
Chirilă. Miriam Cuibus se află la apogeul artei sale interpretative. Neuitata Charlotte Corday pe care am admirat-o în Marat-Sade de Peter Weiss (spectacol din 1991 pus în scenă de Victor Ioan Frunză), actriță de un profesionalism aproape maniacal, ea demonstrează în MEMO, nebănuite resurse comice. Abandonează aici tonalitățile grave, dramatice cu care ne obișnuise, și în aceeași excepțională condiție fizică reîncarnează femeia tuturor vîrstelor. E acompaniată cu eleganță și umor de foarte promițătorul actor Dragoș Pop. MEMO e un memento
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
despre psihoistorie; când comparatist, când hermetic, iar alte ori chiar filosofic. Puținele elemente recurente se convertesc în chei de boltă ce încheagă - arhitectonic - volumul (raportul fond-formă, tandemul Schopenhauer-Nietzsche sau tentația criticii arhetipale), ilustrând un autentic sistem critic. Acest sistem își demonstrează valabilitatea prin perfecta adecvare a metodei la obiect. Un exemplu în acest sens îl constituie eseurile dedicate triadei Noica - Pleșu - Liiceanu; două perspective diacronice, adică două amendamente: descoperirea unei consecvențe noiciene în ceea ce privește tratamentul literarului, operație care se opune "fugii după
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
se ridică brusc pe șezut, ca și cînd pînă atunci ar fi dormit și s-ar fi trezit buimac, somnoros, încă neștiind ce avea de făcut în dimineața aceea. Pe urmă, dînd din mîini, agitîndu-se ca atunci cînd vrea să demonstreze ceva, pieri în focul necruțător.
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
Ion Buzași N-aș fi crezut că o asemenea temă, Eminescu și Teleormanul, poate constitui substanța unei cărți, o contribuție de biografie eminesciană. Dl. Stan V. Cristea ne-a demonstrat că se poate. D-sa, teleormănean, ne-a demonstrat că bătrânul cronicar avea dreptate când spunea că "n-or ști toate istoricii cei străini, tot mai bine știu ce ai locului". Bănuiesc că ideea acestei cărți s-a născut în timp ce
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
Ion Buzași N-aș fi crezut că o asemenea temă, Eminescu și Teleormanul, poate constitui substanța unei cărți, o contribuție de biografie eminesciană. Dl. Stan V. Cristea ne-a demonstrat că se poate. D-sa, teleormănean, ne-a demonstrat că bătrânul cronicar avea dreptate când spunea că "n-or ști toate istoricii cei străini, tot mai bine știu ce ai locului". Bănuiesc că ideea acestei cărți s-a născut în timp ce lucra la Dicționarul cultural al județului Teleorman, ca o
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
mort pe stradă, mă reped la geam; lăcrimez de bucurie. Pot spune că sînt bolnav? Boala presupune lipsă; noțiunea are conținut de negație. Filosoficește, boala aparține răului: eu nu sînt bolnav, căci îmi simt plăcere". Dar plăcerile sale sînt morbide, demonstrînd alienarea. Cei din jur presimt ceva din neliniștea sa mentală, ocolindu-l sau acceptîndu-i, copleșiți, excentricitățile, precum aceea de a nu putea comunica decît cu copiii (Lili, de exemplu) sau cu deraiați mental precum Precup, îngrijitorul unei biserici. Romanul lui
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
de finețe ca apariția filmică a vasului fantomă, relația celor doi eroi aflați față în față, dispariția portretului Olandezului când acesta intră în casă ca întrupare a imaginii din cadru, renunțarea la apoteoza finală etc. În ceea ce privește corurile marinarilor ele au demonstrat că se poate cânta cu energie și în "caracter folcloric" fără a reduce expresia la un primitivism zgomotos. Și pentru că marea este atotstăpânitoare peste destinele eroilor, muzica o evocă permanent în sonorități năvalnice realizate măiestrit de minunatul organism sonor care
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
Cum ar fi putut chirurgul opera un corp sănătos (chiar dacă urît), violînd astfel inevitabil jurămîntul lui Hipocrate de a nu face rău și de a interveni doar pentru a încerca să aline suferința? Aliindu-se cu psihiatria, chirurgia estetică își demonstrează legitimitatea: căci dacă o înfățișare fizică dezagreabilă e semnul (sau fie și doar cauza) unui disconfort psihic, intervenția e justificată. Însă și în zilele noastre există tabere distincte în rîndurile chirurgilor plastici: cei care înfrumusețează nu sînt totdeauna aceiași cu
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
oră, oratorul infatigabil din fața mea a înghițit astfel, una după alta, toate căpșunile din castron, fără să mă servească și pe mine măcar cu una" (p. 6o). Dincolo de orice parti-pris, trebuie să recunoaștem savoarea incontestabilă a acestei pagini, care ne demonstrează, o dată în plus, că autorul știe să mânuiască tehnica detaliului semnificativ și să o pună în slujba obținerii efectelor de umor. În altă parte este istorisită aventura unui amic jurnalist, care, ajuns într-un oraș de provincie (R.) reîntâlnește o
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
între filozofie și viață, între desfătare și participare. Poezia blagiană, mai mult ca oricare alta, devine în plan cognitiv agentul osmotic între finalități și intenționalități. Sau expresia conflictului între două așteptări (vezi Tulburarea apelor) sau, încă o dată, Zamolxe. Blaga mai demonstrează ceva. La marii artiști nu există o formulă de manifestare pe un singur făgaș. Aceasta fiindcă spre deosebire de înnoitorii abuzivi (gen Marinetti) ei nu practică estetica negativității ci îmbrățișează, pornind de la o dominantă comunicativă, felurite viziuni, categorii stilistice progresive. Oare Blaga
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
într-un interviu, organizatorii au deplîns starea proastă a echipamentelor de proiecție, iar Bartoska a adăugat : "Așa e în toată țara". În fine, un punct comun cu noi! Dacă misiunea majoră a unui festival de film e aceea de a demonstra vitalitatea și diversitatea artei a șaptea, Karlovy Vary o face din plin. Din oferta atît de substanțială, fiecare invitat își poate concepe un program interesant. Mai puțin interesantă e competiția propriu-zisă; filmele mari țintesc spre festivalurile mari; deși Karlovy Vary
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]