4,078 matches
-
plecat: „Ați dat cu pietre și cu vorbe grele / De-ați zguduit infernul din țâțâni / Ați tulburat și apele din stele / Și-ați otrăvit izvoare din fântâni // Vă închinați, o, ce nesăbuință! / La venetici și trădători de țară / V-ați depărtat de glie și știință / Și-ați pângărit speranța milenară // Omagiați filozofii nebune / Amanetând schelete din morminte / Nesocotiți preceptele străbune / Nepăsători la port și jurăminte - // Zadarnic invocați divinitatea / Nu mai doiniți de dor printre străini / Ați obosit să protejați dreptatea / Și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
spus cândva Ar plânge ochii tăi la fel Și inima ți-ar tremura? Ai mai simți acel fior Al dragostei de la-nceput Când orice zâmbet te-mbăta Și orice taină te-a durut? Și dacă astăzi pașii mei S-ar depărta un timp de tine Oare la fel ai suferi Și ți-ar fi dor la fel de mine? Pornind pe-o aripă de dor Ai încerca să mă găsești Prin amintiri...pe drum de vise Să-mi spui din nou că mă
POEMELE IUBIRII 8 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374740_a_376069]
-
celelalte lucruri ți se vor părea nimicuri pe lângă harul nemărginit al lui Dumnezeu. Cu asemenea scop sau destinație veșnică ori „țel hotărâtor”, vei putea avea un viitor fericit în pace și în binecuvântarea cerească. Căutându-L pe Dumnezeu te înalți, depărtându-te de El decazi din ce în ce mai mult. Chiar și un om cât de cât instruit știe că dacă își uită scopul pentru care s-a dus la serviciu, nu se mai poate aștepta la rezultatele scontate. Dacă politicieni noștri s-ar
DESPRE VIITOR ŞI SCOP de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374747_a_376076]
-
Când te-a adus acasă-n coșuleț Stăpânul tău cel bun și blând, Erai vioi și negru ghemuleț Pe patru albe, mici lăbuțe stând. Și laptele din castronel mâncai Cu un pisic și el la fel de mic Și după ce, sătul, te depărtai, Tu crăcănel pășeai ca un pitic. Iar când un cățelandru te-ai făcut, Îți cam plăcea să te auzi lătrând Și-ograda toată-atuncea te-a văzut Un șef în devenire apărând. Trecut-au douăzeci de ani de-atunci Și ne-
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
TE-AM STRIGAT PLÂNGÂND...Când te-a adus acasă-n coșulețStăpânul tău cel bun și blând,Erai vioi și negru ghemulețPe patru albe, mici lăbuțe stând.Și laptele din castronel mâncaiCu un pisic și el la fel de micși după ce, sătul, te depărtai,Tu crăcănel pășeai ca un pitic.Iar când un cățelandru te-ai făcut,Îți cam plăcea să te auzi lătrândși-ograda toată-atuncea te-a văzutUn șef în devenire apărând.Trecut-au douăzeci de ani de-atunciși ne-ai păzit pe toți cu
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
este cel mai bolnav din Europa, că se nasc din ce în ce mai puțini copii, că demografic suntem în cădere liberă, că nu mai există dragoste de țară, că România e vândută pe nimic și distrusă de niște inconștienți. Polidor SOMMER: Cât de depărtat este românul globalizării de Miorița? Ați invocat la un moment dat filozofia spațiului ondulatoriu a lui Blaga (alternanța deal-vale) prin ceea ce numiți „spiritul de veșnicie al unui popor“... Călin GEORGESCU: Simțul veșniciei s-a născut, trăiește și va rămâne la
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
în afară de Horia, domnia sa a fost botezat și cu prenumele purtătorului de biruință - Sfântul Gheorghe - din calendarul creștin-ortodox. Ei, da! Este și dumnealui un „purtător de biruință” cel puțin în domeniul poeziei și în al bibliologiei. În fine, pentru că m-am depărtat de subiect, încerc să revin ilustrându-vă, pe scurt, cele mai importante momente ale acelei zile, cea mai lungă petrecută în tabără, precum subliniam la începutul acestui capitol. Pentru că nu cred să fie interesante pentru tine, dragă cititorule, unele momente
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Mi-ai dat a Ta suflare Să pot râde și plânge, Să-mi izbăvesc păcatul, Gustându-Ți trup și sânge. Dar vai... Eu, păcătosul, Ți-am încălcat porunca, Nu Ți-am făcut prinosul, Nu Ți-am meritat munca. M-am depărtat de Tine Prin necurat și ură, Mă-ntorc din pribegie... Iartă-mă... Te îndură... Îndepărtează timpul Trecut, din a mea viață, Când nu am fost ca Tine, Când nu mi-ai fost speranță. Tu... Iartă-mă, Părinte, Când nu Te
ÎNĂLŢARE ( PASCALE... ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371800_a_373129]
-
explicând: - Micul Cupidon își ascute săgețile, așa că oferă-i pieptul, ca să nu greșească ținta! Cum el o privea nedumerit, Lea îi indică din priviri un boschet de liliac, în jurul căruia se învârteau ostentativi și trădători, cei doi păuni. Nu se depărtează niciodată de el, așa că ascunzătoarea lui a fost descoperită! Ai auzit, detectivule? Hai, că nu are rost să faci pe invizibilul! Spășit și înciudat, ciufulitul personaj ieși din ascunzătoare, rostogolind către cei doi ,, trădători” înfoiați, priviri pline de promisiuni neliniștitoare
DILEME ( FRAGMENT 35) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375663_a_376992]
-
gustul pomului cunoașterii nu ați aflat, Dacă din el veți gusta, Lumea altfel veți vedea. Eva: Nu putem ca să gustăm, Sub ascultare ne aflăm, Bunul Dumnezeu ne-a dat, Doar ce-i bun de mâncat, De ce-i rău ne-a depărtat. Șarpele: Fructul lui e cel mai bun, Gustă, Eva, când îți spun! (Eva gustă un măr.) Eva: E bun! Ia și tu, Adam, acum. Adam: Fiindcă tu ești soața mea, O să fac eu voia ta. (Adam gustă din măr.) Glasul
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
așteptarea ajutorului lui Dumnezeu care se cere prin rugăciune și smerenie; de asemenea, înseamnă cunoașterea firelor nevăzute, dar foarte puternice, care ne leagă de lume, anulându-ne libertatea. Odată ce omul a conștientizat starea în care se află, stare căzută și depărtată de voia Dumnezeului iubirii, el poate pune început bun pe calea crucii și a învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În același timp, va cere cu insistență ajutor, pentru că își dă seama de slăbiciunea forțelor proprii. Omul care are smerenie și
SECRETUL AJUTORULUI DIVIN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379205_a_380534]
-
adu-l și pe Arthur! Iartă-l și adu-l! se grăbi să-ncheie adăugirile înainte să ne despărțim. Și, pentru prima dată, se-opri o fracțiune de secundă și punându-mi încurajator mâna pe umăr, îmi sărută fugar fruntea, depărtându-se rapid. Intrase în garsonieră ca și când nici n-ar fi fost decât o părere... Asta-nsemna că gestul făcut îl surprinsese întâi pe sine, nu?! Cât mai rămăsese până să se lumineze, adormii împăcată de ideea că nu trebuie să-mi
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
Ne-a apărat întruna asemeni unui scut. Ea ne-a ținut aproape. Și-atunci în clipa-albastră Tot ea ne-a alinat, și,.. ușor am renăscut! În limba noastră râdem, în limba noastră plângem, În limba noastră trăim bucuroși iubirea, Ne depărtăm de țară -dar- dorul noi ni-l spunem Numai în limba noastră, “asta-i fericirea”. Vorbirea traversează prin ceață “lumină”. O, ce joc și ce vibrare este în miezul ei! E-o rugăciune sfioasă-n suflare lină, E-o vioară
LIMBA ROMÂNĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369157_a_370486]
-
în zi de Paște Și-uimit revăd tabloul, creat în Golgota. Foșnește frunza salciei ce-și plânge nemișcarea Și mă opresc din zborul visării, consternat, Scrutând cu ochii minții, caut cu emoție zarea, De care prin cădere, atât m-am depărtat. E-acolo, ea există! A mea natură însă, Făcut-a Paradisul un puzzle, de atunci, Combin, așez, tot caut în viață piesa lipsă Și nu găsesc nimica, chiar de muncesc pe brânci. Se conturează totuși ceva, duhu-mi tresaltă, Văd în
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]
-
Îl știu glumeț de când l-am cunoscut ... Bănuiam eu că voi nu sunteți hrăpăreți, maică. Vă cunosc bine pe toți, că eu v-am făcut. M-a ajutat Maica Fecioară să vă fac sănătoși pe toți ... Ăilalți s-au cam depărtat, dar ... n-au inimă rea, maică. Ați fost toți buni ... De, fiecare în felu' lui, că nu sunt doi oameni la fel ... Așa a vrut Dumnezeu și s-a făcut voia lui, i-a lămurit biata femeie pe toți, respirând
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
atâți spânzurați, vânt de sare și soare îl biciuiește. Se plimbă gol pe malul abrupt. Vulturii dau roată, îl urmăresc, îl vânează. Inamicul este însuși oceanul, dar este și salvarea. Cine îi șterge orele, visele, urma vânătorilor, ridurile? Norii se depărtează imperiali. Dacă nu vrei, nu ai decât să nu te uiți. Barba se ia ca o cenușă pe degete, goluri de timp, goluri de memorie, cine scrie despre lacrimi nu știe ce este transparența. Erau dureri cândva, s-au dus
NOAH 6 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374167_a_375496]
-
grea, încovoiată ca o bană coaptă a căzut în fântână. În valurile unduioase dansează tremurând de frig. O privim amândoi, dar ochii tăi plâng și lacrimile fierbinți o încălzesc și ea valsează-ncontinuare, ca o balerină pe scenă la Ateneu. Ne depărtăm și ne tolănim pe iarba cu rouă, cum de o vreme o facem mereu. În buza dimineții stelele pier, dar tu te bucuri nespus de mult și-mi spui vestea la ureche, că Luna e pe cer. Până ne vom
LUNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374249_a_375578]
-
noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
al chintesenței divine, este locul intuiției, al cunoașterii contemplative: „Inima mea a uitat Adevărul, de aceea, acum sporesc prin Tăcere, frigul și cataclismul așteptărilor, pun pe masă pâinea nenorocului, cuțitul stă în închinăciune și, dintr-odată, sufletul meu vorbește pădurilor: depărtați-vă de acest mincinos poet, tainele sale sunt furate din dansul bacantelor, șovăielile sale stau tolănite pe cearșafuri cernite, nu stăpânește nimic din Alfabetul Tăcerii, greșelile lui sunt greșelile greșiților noștri. Amin!” Întreitul simbol al vieții, Omul (trup, suflet, spirit
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
ce hărăzește viața veșnică, sufletului și trupului deopotrivă. 2. Așadar, dacă cineva vrea să îndrăgească viața, spre a vedea zile bune, să facă să înceteze limba sa de la rău și pe buzele sale să nu mai fie viclenie. Să se depărteze de la rău și să facă binele. Deci cea fapta rea este lăcomia pântecelui, și beția, și desfrâul. Fapta rea este iubirea de arginți, lăcomia, pofta de avere și nedreptatea. Fapta rea este slava deșartă, cutezanța și semeția. Să se depărteze
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
depărteze de la rău și să facă binele. Deci cea fapta rea este lăcomia pântecelui, și beția, și desfrâul. Fapta rea este iubirea de arginți, lăcomia, pofta de avere și nedreptatea. Fapta rea este slava deșartă, cutezanța și semeția. Să se depărteze deci tot omul de la asemenea rele și să le împlinească pe cele bune. Care sunt acestea? Înfrânarea, postul, înțelepciunea, dreptatea, milostenia, îndelunga răbdare, dragostea, smerenia - prin care ÎL dobândim în schimb, cu vrednicie, pe Mielul lui Dumnezeu cel jertfit pentru
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
voi duce-n veșnicii, Doar o clipă mai răbdați, voi să vă păstrați curați!” De aceea vreau să-ți spun: Vecine, tu ești om bun, Vino și îngenunchează, Dumnezeu mereu veghează, Încă Te așteaptă-n prag, ia al biruinței steag, Depărtează-te de lume, Domnul Îti va da un nume, Prin Isus Cristos putem, toți să fim un Betleem, Vino dragul meu vecin, fii cu-adevărat creștin, Demonstreaza tuturor, chiar de ranile te dor, Că ai fost un rătăcit, dar acum
NU MAI RĂTĂCI, VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362265_a_363594]
-
cap 5 pag 25), iar unde adormise conștiința, aceasta să se trezească. „Împăcat în sinea lui, îngerul ieși. Lăsase acolo conștiința.”( Cap5. pag 28). In lumea poetului Lucian Dumbarvă, de data aceasta în postura de prozator, dar fără a se depărta prea mult de limbajul poetic, lumea e o poartă spre cer, iar cerul o poartă spre lume. „Privea bolta înaltă, plină de stele, de deasupra lui și se gândea că este poarta dinspre o lume și o altă lume , dintre
LUCIAN DUMBRAVĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378630_a_379959]
-
așteptarea ajutorului lui Dumnezeu care se cere prin rugăciune și smerenie; de asemenea, înseamnă cunoașterea firelor nevăzute, dar foarte puternice, care ne leagă de lume, anulându-ne libertatea. O dată ce omul a conștientizat starea în care se află, stare căzută și depărtată de voia Dumnezeului iubirii, el poate pune început pe calea crucii și a învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În același timp, va cere cu insistență ajutor, pentru că își dă seama de slăbiciunea forțelor proprii. Omul nu vrea să înțeleagă că
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]