1,794 matches
-
de spitale în sate. N-aibă grijă "Romînul". Nu suntem în contra, ci pentru înființarea acestor spitale. Dar asta nu ne oprește de a deplânge nenorocita necesitate de a se înființa asemenea spitale, cum nu sunt în nici o țară din lume. Deplângem că noii fanarioți au fost în stare a reduce poporul nostru la atâta mizerie materială încît asemenea așezăminte să fie necesare și ne îndoim totodată că ele ar putea fi mai mult decât un paliativ la rele a căror rădăcină
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
decât de nume. De acolo o neîncredere estremă pe care ne voi s-o blamez, dar care există în fine. Nu regret decât un singur lucru, că n-a existat acum zece ani. Am fi avut mai puține ruine de deplâns, mai puține de prevăzut. Trebuie să vă depărtați de asemenea societăți ca de un inamic care se apropie sub masca amiciției, ceea ce se va întîmpla cu toate societățile acestea este că vor lichida și, activul lipsind, nu va rămânea acționarilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
născoci, e de-a dreptul nesuferită. Astfel în cel din urmă număr "Pseudo-Romînul" ne zice că nu ne-au crezut atât de rai, atât de cruzi încît să fim în contra spitalelor din sate. Liniștească-se! Nu sîntem în contra înființării lor. Deplângem nenorocita necesitate de-a se crea spitale în sate, ceea ce nu mai e nici într-o țară europeană, deplângem că noii fanarioți au esploatat cu atâta cruzime poporul nostru încît să fie nevoie a-l trata în spitale și credem
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
crezut atât de rai, atât de cruzi încît să fim în contra spitalelor din sate. Liniștească-se! Nu sîntem în contra înființării lor. Deplângem nenorocita necesitate de-a se crea spitale în sate, ceea ce nu mai e nici într-o țară europeană, deplângem că noii fanarioți au esploatat cu atâta cruzime poporul nostru încît să fie nevoie a-l trata în spitale și credem că ele vor ajuta foarte puțin în contra unor rele sociale și politice. Cauza morbidității țăranului român este esploatarea neomenoasă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
erau susținute de legi civile, economice și administrative aplicate cu perseverență și mai mult, chiar după reconfigurarea teritoreală, fostele state ocupante mențineau aceeași tendință. Urmările nu au Încetat să apară, afectându-l Îndeosebi pe țăranul român pe care Eminescu Îl deplânge cu atâta durere. Măsurile de ordin economic erau cele mai dezastruoase pentru că afectau direct starea și posibilitățile materiale ale populației. Pierderea proprietății și În egală măsură a mijloacelor de producție, Înstrăinarea avuției naționale, toate au condus la pauperizarea populației transformând
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
materiale. Pentru edificare asupra realităților acelor vremuri cititorul este invitat să lectureze fulminantul discurs rostit În parlamentul României În 1879 de marele nostru cugetător Vasile Conta și va avea o frescă cât se poate de realistă a ceea ce descria și deplângea Eminescu. În acest context cel mai eficace instrument În cunoașterea realităților unui timp dat este urmărirea statistică a mișcării demografice În structurile sociale, economice, administrative, culturale, profesionale, etnice, confesionale și politice. Cei investiți vremelnic cu conducerea și reprezentarea administrativă a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Bloom), o amplă discuție în mediile universitare americane în legătură cu canoanele tradiționale și cu abordările literaturii. Cu câțiva ani înaintea cărții lui Harold Bloom, The Western Canon: The Books and School of the Ages (1994), Allan Bloom scrisese un volum ce deplângea obtuzitatea orientărilor învățământului și a culturii în America acelor ani, probabil și a acestora, dacă ar mai fi în viață, The Closing of the American Mind (1987). Cartea lui Harold Bloom despre canonul occidental îl are pe Shakespeare ca punct
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
succes? A ales a doua opțiune, mai târziu mărturisind public (interviu BBC, 2003) că și-a bătut copiii de mici. Alte dovezi în același sens au fost anunțate în 2011, sub forma unor înregistrări în care Michael Jackson și-ar deplânge copilăria chinuită, dovezi invocate în procesul vizând moartea suspectă a cântărețului. Am putea deduce de aici că, nefericit pe când era copil, Jackson a vrut apoi să contribuie la fericirea anumitor copii în moduri mai mult sau mai puțin licite. Grupul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
indignat la vestea că Stephen King, celebrul autor de romane horror, a primit premiul pentru distinsa sa contribuție la evoluția literaturii din partea și mai distinsei National Book Foundation (vezi). Într-un articol din septembrie 2003 din The Boston Globe, Bloom deplânge "idiotizarea vieții culturale americane" ("the dumbing down of our cultural life"), ce pune pe același plan scriitori precum Roth, DeLillo, Pynchon, McCarthy și autori de penny dreadfuls (poveste de groază ieftină, de doi bani), King fiind printre ei. Stephen King
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
starea de aparent huzur și părelnică acalmie a păcătoșilor nepo‑ căiți ori a oamenilor secularizați, adică a celor ce Își petrec viața după bunul plac, fără nici o normă morală, ca și cum Dumnezeu nu ar exista, ci ar trebui mai degrabă a deplânge 40 Suferința și creșterea spirituală și a tângui starea acestora din urmă, și nicidecum a o ferici, căci aceștia călătoresc pe căile pierzării veșnice. Dacă sub‑ scriem cu toții că viața aceasta este doar o călătorie către viața veșnică și fericită
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Iar aceasta produce smulgerea celui bun din legătura cu cel rău, precum și atragerea lui mai mult spre Dumnezeu. Aceasta din urmă Îi produce Însă durere 41. În scrierile sale, Sfântul Ioan Hrisostom notează În dese rânduri următoarea paralelă : nimeni nu deplânge pe bol‑ navul ce se lasă vindecat, care se oferă priceperii doctorului lăsându‑se a se tăia sau a se cauteriza, ci‑i găsește vrednici de milă și de compătimire pe pacienții cu boli incurabile, care Își neglijează total afecțiunile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
calea necredincioșilor este cu izbândă, de ce este bine pentru toți cei ce calcă legea și fac nedreptăți ? I‑ai sădit și au prins rădăcini, cresc și fac roade bune. Tu ești aproape de buzele lor, dar de inima lor ești departeă. Deplângând prăbușirea lor, Domnul le trimite prin profet medici și doctoríi pentru vindecare, Îi conduce cu grijă, Îi cheamă Într‑un fel să plângă cu El și spune : «Fără de veste Babilonul a căzut, s‑a dărâmat. Plângeți pe ruinele lui, aduceți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
reprezinte, ci să fie”. Căci Voronca își asumă poezia ca pe un destin, îi trăiește, cu o rară intensitate a participării, toate aventurile, se implică până la identificare în experiențele menite să o transforme, salută exaltat orice posibilitate de înnoire, îi deplânge patetic eșecurile. Nimic din ce o privește nu vrea să-i rămână străin, nu poate să-i rămână străin, - iar momentul istoric, decisiv pentru evoluția ei ulterioară, care e unul de radicală punere în chestiune a valorilor artistice, de reconsiderare
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cea dintre „cultura celor mulți și cultura celor puțini, dintre cultura turmei și cultura celor singuri, dintre cei ce disprețuiesc și cei ce apreciază o valoare necunoscută mai înainte”. Militantul avangardist român confirmă aproape punct cu punct o atare distincție, deplângând, bunăoară, „căderea ș...ț de pe o platformă suspendată în azurul libertății, sub cămașa de forță a formulelor utilitare, a înțelegerii unanime”. Și continuând: „Pierzania începe cu simptomul conștiinței nu a valorii în sine, ci a valorii raportate la numărul și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Eliade sau Constantin Noica. Nu i-a citit, fiindcă, din auzite, a aflat că sunt anacronici, dat fiind că tradiția trebuie eliminată, pentru ca omul nou, postmodern, să-și poată urma calea nestingherit spre secolul al XXI-lea. Tamara Carauș îi deplânge pe unioniștii de la Chișinău ca lipsiți de "realism", fiindcă ignoră atât statalitatea Republicii Moldova, dar mai ales fiindcă mai cred într-un specific românesc, din perspectivă ontologică. Din filosofia postmodernistă, a învățat că nu există arhetipuri, cum se amăgeau Eliade și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
perspectiva transmodernismului și înțeleasă cu propriile concepte și categorii". Pe de altă parte, fundamentaliștii islamici dovedesc, în mod paradoxal, că sunt nu mai puțin dușmani ai tradiției decât adversarii lor postmoderniști, căci constrâng tradiția la ideologie exclusivistă, sufocând-o. Sardar deplânge faptul că țările islamice sunt guvernate, în majoritatea lor, fie de ultramoderniști, fie de ultratradiționaliști, "nici unii, nici alții neavând înțelegere pentru transmodernism". În aceste țări sunt și mulți oameni deschiși către Occident, dar acesta încă ezită să treacă la o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
critica feminismului amintește de cea a lui Nietzsche. Exemplul fumatului este de un mare bun simț: "femeile au început să fumeze, în timp ce adevăratul feminism ar fi trebuit să-i îndemne pe bărbați să se lase de fumat"270. Și: "Gnosticii deplâng pseudo-feminismul femeilor excitate care, prin extremismul lor brutal, rivalizează cu bărbații"271. Respiritualizând lumea, gnosticii îi redau transparența, căci gnoza tinde să fie "filozofia Luminii conștiente"272. Dar deși noul iluminism nu are cu nimic de a face cu acela
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
erau acceptate. Etică familiei sublinia importanța liniei masculine. Nu există credință în viața de dup] moarte, iar „nemurirea” constă în perpetuarea identit]ții prin urmași de sex masculin. Desigur c] sedeq era ignorat de c]tre unii oameni. Proteste profetice deplâng violarea drepturilor celor s]răci, ale v]duvelor și orfanilor de c]tre cei bogați și puternici. În secolul al VIII-lea î.Hr., Miheia a cerut poporului: „Faceți dreptate, iubiți bun]tatea și fiți umili în fața Dumnezeului vostru” (6.8
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avertizeaz] în mod repetat s] nu accept]m o propunere autoritar]; el nu doar ne d] dreptul, dar ne și invit] s] aplic]m același criteriu atât în ceea ce îl privește, cât și fâț] de restul persoanelor. Putem observa și deplânge faptul c] el și succesorii s]i au r]mas, în unele aspecte, prizonieri ai culturii lor. Dar, în același timp, ei ne-au oferit singurul mijloc prin care putem s] ne ad]postim de presupunerile pe care ni le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mas, în unele aspecte, prizonieri ai culturii lor. Dar, în același timp, ei ne-au oferit singurul mijloc prin care putem s] ne ad]postim de presupunerile pe care ni le impune societatea sau de ideologiile temporar la mod]. Putem deplânge faptul c] ei au consumat atâta energie în explorarea fundamentelor subiectului încât nu au mai avut forță s] se ocupe de problemele importante care constituie subiectul - ca și cum un matematician ar deveni atât de obsedat de problema naturii adev]rului matematic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
, ÎNTÂMPLATĂ LA ANUL 1777, OCTOMBRIE 1. Povestire în versuri compusă în ultimul sfert al veacului al XVIII-lea, textul deplânge uciderea, prin înșelăciune, de către turci a voievodului moldovean Grigore al III-lea Ghica, pentru opoziția sa față de anexarea Bucovinei, făcută „cadou” Habsburgilor în 1775 de Stambul. Este, în chip semnificativ, o temă generală a literaturii române din acel timp, pentru că
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
condițiile mizere din armată, erorile justiției, exploatarea țărănimii. El își propune să dezmintă ideea propășirii (economice, culturale etc.) sub domnia regelui Carol I, la adresa căruia alcătuiește adevărate diatribe, cu vervă și cruzime de pamfletar. Admirator al lui C.A. Rosetti, deplânge declinul și pervertirea idealurilor pașoptiste și sancționează ceea ce el, la fel ca alții, numește jalnica parodiere a instituțiilor politice apusene. Un cronicar monden, preocupat de vânători și baluri, se înfățișează însă V. în „L’Indépendance roumaine”. Tonul, surprinzător, e mult
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
pentru o „istorie a literaturii române”, scriind, de asemenea, despre „arta cuvântului la Eminescu”. Mai pot fi menționate eseul lui Horia Rădulescu intitulat Țăranul român văzut de scriitori, un portret consacrat lui Paul Valéry de Florin Niculescu, un articol ce deplânge moartea lui G. Ibrăileanu și câteva însemnări despre actualitatea culturală. Ultimul număr este dedicat lui Mihai Eminescu. Ideologic, prin articole precum Scrisoare către Căpitan, apărut sub semnătura lui Gh. Capagea Rosetti, revista se înscrie în seria tipăriturilor apropiate politicii de
VIEAŢA SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290554_a_291883]
-
problema aromânilor din Peninsula Balcanică, pe care-i socoate „frați părăsiți prin Pind și Thessalia, de mult despărțiți de noi”, care primeau viza de tipar, chiar dacă se referea la o comunitate aflată În afara granițelor țării, sau documentele În care Kogălniceanu deplângea decăderea economică a Iașilor după unirea din 1859, făcând trimiteri la mișcările separatiste din Iași ce au avut loc după abdicarea lui Cuza. Aici lucrurile erau mai complicate deoarece, În lumina concluziilor istoriografiei contemporane, nu era tocmai o idee bună
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
dorim, că respectivele evoluții au reprezentat o „eroare”, că voința de anihilare a autonomiei politice a Transilvaniei a fost regretabilă. Românii ar putea fi nemulțumiți deoarece modelul lor identitar a sărăcit, prin nivelarea diferențelor reale existente Între provincii, maghiarii pot deplânge faptul că politica severă dusă de regimul dualist a provocat reacția naționalităților și a perpetuat, astfel, conflictele naționale. Mă Întreb Însă dacă era posibilă o altă evoluție În contextul epocilor În discuție? Iar răspunsul nu poate fi decât unul negativ
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]