3,462 matches
-
și de alta, nu mai știu editura, care avea titlul Fericirea obligatorie. În ceea ce privește mahmureala, acest Manea nu Îmi pare deloc diferit de Tabucchi din Marginea orizontului, dar el are, cel puțin, motive să fie astfel. După câte am Înțeles, fusese deportat, se pare, În copilărie, ca evreu. Din această experiență Într-un lagăr trebuie să fi tras concluzia că viața nu e prea frumoasă, contrariul a ceea ce susțin anumite filme, și povestirile sale o dovedesc. După acest «aperitiv», i-a fost
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
curețe zăpada și molozul de pe străzi, profesioniștii forțați să execute sarcini înjositoare sub ochii vecinilor sau ai simplilor cetățeni au fost cu ușurință umiliți, căzând victime insultelor, intimidărilor, tâlhăriilor și abuzului fizic. Pericolul de a fi amendat, bătut și chiar deportat în Transnistria, precum și teama că guvernul Antonescu va lua măsuri radicale, ca acelea care au urmărit distrugerea evreilor din Basarabia și Bucovina în primele luni ale războiului împotriva Sovietelor, erau mereu prezente. Timp de zeci de ani, începând cu ultimele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Miniștri, din 1942, înăsprea pedepsele și propunea ca evreii care se abat de la muncă să fie deferiți Curții Marțiale sau trimiși în Transnistria (doc. nr. 66). Măsura a și fost aplicată. Astfel, în septembrie 1942, familia Soniei Palty a fost deportată în Transnistria pentru că tatăl ei ar fi absentat de la detașamentul de muncă din comuna Tudor Vladimirescu de lângă București. În octombrie 1942 Marele Stat Major a deportat în Transnistria, din 554 de evrei „infractori” cu familii (negăsiți la muncă), 306 „infractori
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Măsura a și fost aplicată. Astfel, în septembrie 1942, familia Soniei Palty a fost deportată în Transnistria pentru că tatăl ei ar fi absentat de la detașamentul de muncă din comuna Tudor Vladimirescu de lângă București. În octombrie 1942 Marele Stat Major a deportat în Transnistria, din 554 de evrei „infractori” cu familii (negăsiți la muncă), 306 „infractori” și 249 de membri de familie, iar peste 12.000 de evrei erau căutați pentru a fi deportați (doc. nr. 101). Dintr-un document al Marelui
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
București. În octombrie 1942 Marele Stat Major a deportat în Transnistria, din 554 de evrei „infractori” cu familii (negăsiți la muncă), 306 „infractori” și 249 de membri de familie, iar peste 12.000 de evrei erau căutați pentru a fi deportați (doc. nr. 101). Dintr-un document al Marelui Stat Major, din decembrie 1943, aflăm că 554 de evrei și familiile lor au fost deportați în Transnistria pentru că „s-au sustras de la munca obligatorie”, pedeapsă care a durat un an (doc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
249 de membri de familie, iar peste 12.000 de evrei erau căutați pentru a fi deportați (doc. nr. 101). Dintr-un document al Marelui Stat Major, din decembrie 1943, aflăm că 554 de evrei și familiile lor au fost deportați în Transnistria pentru că „s-au sustras de la munca obligatorie”, pedeapsă care a durat un an (doc. nr. 180). Prin urmare, este posibil ca cei 248 „infractori” negăsiți în octombrie 1942 să fi fost în cele din urmă deportați, dar nu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
privind situația precară a evreilor ce prestează muncă obligatorie în subordinea acestui batalion. 89. 27 august 1942. Telegrama Marelui Stat Major nr. 75.874 referitoare la bunurile și valorile ce le pot lua asupra lor evreii care urmează să fie deportați în Transnistria. 90. August 1942. Dare de seamă a Comandamentului Teritorial al Corpului 4 Armată asupra modului în care a decurs munca obligatorie în detașamente exterioare și locale în luna august 1942. 91. 2 septembrie 1942. Nota Marelui Stat Major
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
167 a Corpului 4 Armată, Stat Major, Biroul 9, referitoare la utilizarea prelungită a evreilor salahori la muncă obligatorie. 180. 7 decembrie 1943. Raportul nr. 432.623 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la repatrierea a 594 de evrei deportați în Transnistria pentru că s-au sustras de la muncă obligatorie. 181. 16 decembrie 1943. Ordinul nr. 330 al Batalionului 1016 Lucru referitor la măsurile ce trebuiesc impuse evreilor aflați la lucru pentru sporirea randamentului. 182. 17 decembrie 1943. Nota nr. 228
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un nu măr de 554 evrei. Sancțiunea era fără termen și numai în baza unor minuțioase cercetări întreprinse de Marele Stat Major. În cursul lunei Octomvrie 1943, Marele Stat Major este încunoștiințat de Centrala Evreilor din Ro mânia că evreii deportați în Transnistria au fost readuși în țară „în virtutea înaltei deciziuni a DOMNULUI MAREȘAL ION ANTONESCU, CONDUCĂTORUL STATULUI”. Marele Stat Major neavând nicio cunoștință nici de aprobarea DOMNULUI MAREȘAL și nici de reveni rea în țară a acelor evrei, a întrebat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
011, 18.17.1, fila 5. Document nr. 221 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. 515.466 din 24 aprilie 1944 NOTĂ 1) Ministerul Finanțelor, Direcțiunea Contribuțiunilor Directe solicită să se dispună dacă evreii care au fost deportați în Transnistria și reîntorși în țară, pot fi asimilați cu evreii care au fost întrebuințați în cadrul muncii obligatorii și care conform legii, în baza dovezilor eliberate de Cercurile Teritoriale sunt scutiți de plata taxelor militare. 2) Întrucât evreii deportați în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fost deportați în Transnistria și reîntorși în țară, pot fi asimilați cu evreii care au fost întrebuințați în cadrul muncii obligatorii și care conform legii, în baza dovezilor eliberate de Cercurile Teritoriale sunt scutiți de plata taxelor militare. 2) Întrucât evreii deportați în Transnistria au efectuat și ei muncă în diferite detașamente cu caracter tot obligatoriu, Biroul 10, propune ca și această categorie de evrei, să fie exonerată de plata taxelor militare. ȘEFUL BIROULUI 10 Lt. Colonel, I. Boldur-Lățescu Bt/ S. 21
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
studii tinerilor români aflați în Europa occidentală și au fost susținute, prin tipărirea de cărți sau prin organizarea de expoziții și concerte, manifestări reprezentative pentru viața culturală a exilului. Dintre cărțile editate sunt de menționat: Dimitrie Nimigeanu, Însemnările unui țăran deportat din Bucovina, Vintilă Horia, Jurnalul de copilărie, Mihai Niculescu, Povestea vorbelor, Alexandru Busuioceanu, Fructul de a trăi (versuri), Alexandru Ciorănescu, Don Carlos de Viana (dramă), antologia de versuri și proză Omul și pământul românesc, întocmită de Mihai Niculescu după un
FUNDAŢIA REGALA UNIVERSITARA „CAROL I”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287111_a_288440]
-
pentru revendicări economice. Întors la Deva, activează împotriva Dictatului de la Viena și este arestat în decembrie 1940, fiind condamnat în 1941 de Tribunalul Militar din Timișoara la patru ani de închisoare corecțională pentru activitate politică ilegală. În septembrie 1942 este deportat, ca evreu, în Transnistria, în lagărul de la Vapniarka. În 1943 e transferat în închisoarea de la Râbnița, unde supraviețuiește masacrării deținuților, survenită în noaptea de 18/19 martie 1944. Reușește să se întoarcă în țară pe jos, fără acte și fără
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
GANE, Horia (pseudonim al lui Herman Roșu-Gutman; 10.IV.1936, Scăieni, azi Boldești-Scăeni, j. Prahova-6.VII.2004, București), poet și prozator. Părinții, Samoil și Fani Gutman, muncitori, au fost deportați între 1941 și 1945 în lagărele din Transnistria. G. începe cu întârziere școala primară, absolvind în cele din urmă Școala Profesională Textilă. Lucrează doi ani ca muncitor calificat la Fabrica de Postav din Buhuși. Urmează apoi Facultatea Muncitorească din București
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
DAVID, Sandu (1923, Târgoviște - 30.VI.2003), poet. D., al cărui nume este David Sohn, urmează Gimnaziul și Liceul „Cultura”, apoi Colegiul pentru studenți evrei „M. Onescu” din București. Între 1942 și 1944 este deportat în Transnistria, la Vapniarka. De aici ajunge aventuros în Israel, unde se stabilește. Scrie în limba română și mai ales în ebraică. A fost președinte al Uniunii Asociațiilor de Scriitori din Israel (1980-1990), e considerat reprezentativ pentru lirica israeliană, fiind
DAVID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
a binelea în drepturi odată cu povestea destinelor din Strigoi fără țară (2001), romanul familiei de basarabeni în bejenie, romanul dezrădăcinării forțate. Demobilizat din armata română în 1940, eroul „fără țară” de aici este acuzat de ruși pentru propagandă românească, este deportat la Odessa, scapă de moarte dovedind că nu este evreu, trece Dunărea, stă refugiat la Galați, va fi din nou arestat de ruși, face nouă ani de lagăr din cei douăzeci și cinci de condamnare, după care își găsește soția recăsătorită, fiica
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
, Paul (2.X.1935, Mana-Orhei), prozator. Este fiul Mariei (n. Popescu) și al lui Eufimie Goma, învățători. Începe școala primară în satul natal (1942), într-o perioadă în care, după cedarea Basarabiei, tatăl său este arestat și deportat în Siberia (1941-1943). În 1944 întreaga familie se refugiază în România, reușind, în cele din urmă, să scape de repatrierea forțată în Basarabia. În 1946 G. intră în clasa I a Școlii Normale „Andrei Șaguna” din Sibiu, după care, din
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
DAMIAN, Liviu (13.III.1935, Corlăteni, j. Bălți - 20.VII.1986, Chișinău), poet, publicist și traducător. Este fiul Eufimiei și al lui Ștefan Damian, intelectuali. Tatăl, condamnat politic, a fost deportat nouă ani în Siberia. D. a absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1960). Angajat în redacția ziarului „Tânărul leninist”, ulterior este redactor-șef adjunct al revistei „Nistru”, redactor principal la Comitetul de Stat pentru Edituri, consultant literar și secretar al
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
urmează un gimnaziu ortodox (1930-1934) și devine absolvent, în 1938, al Liceului „Marele Voievod Mihai”. Începe, la Tours, în Franța, studii de medicină, dar revine în țară și se înscrie, în 1939, la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți. Deportați într-un lagăr de dincolo de Bug, părinții lui C. au fost exterminați de naziști în toamna anului 1942, lăsând o rană de nevindecat în conștiința poetului. Între 1942 și 1944, tânărul a fost internat în lagărul de muncă de la Tăbărăști
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
ardeleană. 1919-1929. Între 1930 și 1932 este bursier la Paris. Susține cronica literară la revista „Darul vremii” (1930), editată de Victor Papilian, și conduce revista „Gând românesc” (1933-1940). În 1940 vine la București, lucrează în diplomație, iar în 1944 e deportat în Germania, de unde revine în anul următor. Până la sfârșitul vieții face numeroase traduceri din scriitori maghiari (semnate cu pseudonimele Ion Urcan, Petre sau Petru Mureșanu, Andrei Aldea și Alexandru Aldea), ca și din Thomas Mann și Ana Seghers. A colaborat
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
1945-1964. A fost perioada naționalizării tuturor bunurilor, a locuințelor și bunurilor materiale private, a întreprinderilor industriale și a pământurilor și mijloacelor de exploatare a pământurilor. în aceeași perioadă a fost dezlănțuită prigoana împotriva păturii înstărite și educate a populației. Emigrați, deportați în zone nelocuite ale țării 1, închiși în închisori, uciși, membrii familiilor prospere, precum și ai celor care s-au împotrivit regimului ce se instala în România acelor ani au fost anihilați, retrăgându-li-se drepturile recunoscute populației largi. Aceste abuzuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
e!, trebuia să-și asume consecințele acestui gest, inclusiv moartea. Adică, și victima comuniștilor ar avea o parte de vină pentru situația sa. O singură întrebare: ce puteau face cei săltați și executați fără judecată? Ce puteau face etnicii germani deportați pe motive etnice la Donbas, căci și comunismul a deportat pe acest criteriu? Mărturiile cuprinse în acest volum sunt ale unor oameni în viața cărora violența regimului comunist a pătruns în tinerețe. Unii erau adolescenți, ființe care nu aveau vreo
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Adică, și victima comuniștilor ar avea o parte de vină pentru situația sa. O singură întrebare: ce puteau face cei săltați și executați fără judecată? Ce puteau face etnicii germani deportați pe motive etnice la Donbas, căci și comunismul a deportat pe acest criteriu? Mărturiile cuprinse în acest volum sunt ale unor oameni în viața cărora violența regimului comunist a pătruns în tinerețe. Unii erau adolescenți, ființe care nu aveau vreo culpă, nici măcar acea a apartenenței la vreo formațiune politică "dușmănoasă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pământ, că n-a moștenit el chiar 100 de hectare în cap de la bunicul meu. Mai avem ceva acte originale de la bunicul meu. Am căutat și în arhivele statului chiar și la Galați. Mai ales inventarele făcute atunci când ne-au deportat, pe acelea le-am căutat. C.I.: Din ce anume mai era alcătuită proprietatea familiei dumneavostră? R.R.: Aveam două case în curte, hambar, mașini și alte agregate agricole: cositoare, machină, cilindru de semănat, tăvăluguri, secerătoare. Erau trase de animale însă erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nenorociți. C. I.: Mai țineți minte numele comuniștilor din sat care stăteau atunci pe afară? Vă rog să-mi spuneți numele lor. R. R.: Îi știu. Erau unul Ștefan Rusu, care a și murit în perioada în care am fost deportați, altul Pantazi parcă îi spunea. Pe Pantazi l-am găsit când am revenit din deportare și se gudura pe lângă noi, încerca să ne "perie". Eu n-am vorbit deloc cu el. A vorbit fratele meu care era mai diplomat. Mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]