4,073 matches
-
oamenii sunt ori complet buni, ori complet răi (Beck, 1979)196. După cum se va putea constata ulterior, prin această nouă definire a schemelor cognitive, autorul nu face altceva decât să introducă în structura lor aspecte ale gândirii dihotomice, caracteristice persoanelor depresive. Beck distinge două tipuri de conținuturi informaționale specifice schemelor cognitive: credințele (convingerile) și supozițiile disfuncționale. Credințele reprezintă structuri de bază de natură profundă, necondiționale și care sunt percepute de subiect ca fiind "adevăruri incontestabile" cu privire la sine însuși ("sunt un ratat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
terapia interpersonală. Terapia cognitiv-comportamentală Există două scopuri generale în această teorie. În primul rând își propune să schimbe schemele cognitive negative și lipsa de speranță descrise de modelele cognitive ale depresiei. În al doilea rând își propune să ajute oamenii depresivi să își rezolve problemele concrete din viață și să-și dezvolte abilități pentru a fi mai eficienți în activități. Terapia cognitiv-comportamentală este concepută a fi concisă și scurtă. Terapeutul și clientul vor stabili un set de scopuri pe care doresc
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să descopere gândurile negative automate pe care le are de obicei, și să înțeleagă legătura dintre aceste gânduri și depresia sa. Deseori, terapeutul îi va specifica clientului tema de casă, să își monitorizeze momentele în care se simte trist sau depresiv și să noteze pe hârtie gândurile care îi trec prin minte în acele momente. Adesea clienții declară că nu își conștientizau genul de gânduri care le treceau prin cap când anumite evenimente aveau loc. Al doilea pas în terapia cognitiv-comportamentală
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în acele momente. Adesea clienții declară că nu își conștientizau genul de gânduri care le treceau prin cap când anumite evenimente aveau loc. Al doilea pas în terapia cognitiv-comportamentală este de a ajuta clientul să își confrunte gândurile negative. Oamenii depresivii gândesc de cele mai multe ori că există un singur mod de a interpreta o situație și anume în mod negativ. Terapeuții vor folosi o serie de întrebări pentru a ajuta clientul să ia în considerare moduri alternative de gândire asupra unei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
încerca noi abordări la care clientul ar putea reacționa mai bine. Al treilea pas în terapia cognitiv-comportamentală este acela de a antrena clientul în noi abilități de care are nevoie pentru a se descurca mai bine în viață. Deseori oamenii depresivi sunt reținuți în a cere ajutorul oamenilor sau să ia atitudine pentru drepturile și nevoile lor. Timiditatea poate fi rezultatul gândirilor negative. De exemplu, o persoană care deseori gândește "nu pot cere ceea ce vreau deoarece cealaltă persoană s-ar putea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de bază a lui Freud conform căruia sentimentul de pierdere se află la baza depresiei și că oamenii deprimați își canalizează furia cauzată de pierdere, asupra lor, majoritatea terapeuților psihodinamici nu tratează depresia cu psihanaliza tradițională pe termen lung. Oamenii depresivi nu răspund bine la lipsa de structură a psihanalizei tradiționale. În anii '80 un nou tip de terapie bazată pe teoria psihanalitică, dar concepută a fi mult mai structurată și pe termen scurt, a fost introdusă în tratamentul depresiilor. Această
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pune accent pe problemele din relațiile interpersonale ale clientului, relații ce ar putea contribui la declanșarea depresie. (Klerman, Markovitz&Weissman, 1995)199. Terapia e focalizată asupra oamenilor deprimați, și urmărește sa conștientizeze tipurile de probleme interpersonale care contribuie la simptomatologia depresivă explorând atât relațiile curente cât și cele trecute. Apoi terapeutul ajută clienții să ia decizii referitoare la schimbările pe care vor să le facă în relațiile curente. Există patru tipuri de probleme pe care terapeutul interpersonal le va căuta la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
îi ajută să-și dezvolte un simț de stăpânire al noilor roluri. Al patrulea tip de problemă care apare la clienții din cadrul terapiei interpersonale implică deficiențe în abilitățile interpersonale. Aceste deficiențe în abilități pot fi surveni din faptul că oamenii depresivi au un suport social neadecvat. Terapeutul analizează cu clienții relațiile trecute, în special relațiile importante din copilărie, ajutând clienții să înțeleagă mai bine aceste relații și modul în care acestea afectează relațiile curente. Terapeutul poate de asemenea să îi învețe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în tratarea majorității cazurilor care suferă de depresie. Ca și o concluzie, în tratarea depresiei există o varietate de tratamente din care se poate alege. Terapia medicamentoasă, terapia cognitivă și terapia interpersonală par să aibă toate efecte majore asupra persoanelor depresive. Simptomele unei persoane depresive oglindite în cât de severă este depresia, cât de des reapare sau ce stres sau probleme personale sunt asociate cu aceasta pot influența terapeutul în a-și alege care este tipul de terapie optimă pentru individ
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care suferă de depresie. Ca și o concluzie, în tratarea depresiei există o varietate de tratamente din care se poate alege. Terapia medicamentoasă, terapia cognitivă și terapia interpersonală par să aibă toate efecte majore asupra persoanelor depresive. Simptomele unei persoane depresive oglindite în cât de severă este depresia, cât de des reapare sau ce stres sau probleme personale sunt asociate cu aceasta pot influența terapeutul în a-și alege care este tipul de terapie optimă pentru individ. În completare, convingerile oamenilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de estrogen și progesteron se schimbă dramatic. Studiile privind perioada premenstruală, au evidențiat, că majoritatea femeilor sunt afectate de depresie, anxietate și disconfort fizic în aceasta fază (Hoeksema, S. N. 1998)201. Unele femei, care prezintă vulnerabilitate la depresie, pot deveni depresive în timpul perioadei postnatale (în primele două luni după naștere). Frecvent, depresia postnatală este datorată stresului sever din viața lor, cum ar fi dificultăți financiare și maritale sau lipsa sprijinului social. Totodată, mamele adoptive și tații naturali prezintă un risc crescut
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
le predispune la abuz fizic și sexual și că aceste experiențe adesea duc la depresie. Supraviețuitoarele abuzului fizic sau sexual, prezintă cote ridicate de depresie, tulburări anxioase și abuz de substanțe. Astfel, una dintre diferențele datorită căreia femeile sunt mai depresive decât bărbații, este în strânsă corelație cu numărul mare de abuzuri asupra femeilor. Numeroase studii, realizate în America, sugerează că femeile căsătorite, având relații tradiționale, prezintă un risc crescut de dezvoltare a depresiei decât femeile necăsătorite, sau cele care refuză
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bărbați, prevalența pentru depresie crește începând cu vârsta de 50 de ani, în timp ce la femei atinge apogeul în jurul vârstei de 35 de ani, în special în cazul femeilor căsătorite. În adolescență este dificil să se realizeze diferența între o stare depresivă constituită și unele momente depresive care fac parte din procesul de maturizare, deoarece adolescentul trăiește o perioadă marcată de tensiune, conflicte, moment în care el își reorientează concepția despre viață; întâmpină dificultăți în a-și exprima trăirea emoțională perturbatoare, nefiindu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
începând cu vârsta de 50 de ani, în timp ce la femei atinge apogeul în jurul vârstei de 35 de ani, în special în cazul femeilor căsătorite. În adolescență este dificil să se realizeze diferența între o stare depresivă constituită și unele momente depresive care fac parte din procesul de maturizare, deoarece adolescentul trăiește o perioadă marcată de tensiune, conflicte, moment în care el își reorientează concepția despre viață; întâmpină dificultăți în a-și exprima trăirea emoțională perturbatoare, nefiindu-i ușor să se destăinuie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihiatric. O serie de semne concrete sugerează existența depresiei la adolescent: (1) retard școlar; (2) absenteism; (3) pierderea poftei de mâncare; (4) tulburări ale somnului; (5) alternanța anorexie/ bulimie, în special în cazul fetelor. Patru tablouri care corespund exprimării stărilor depresive la adolescenți: 1) Depresia de abandon insuficientul sprijin familial, manifestat prin carențe afective și tulburări ale primelor interacțiuni ale copilului cu mama sa; astfel adolescentul trăiește cu convingerea că este abandonat deoarece părinții nu s-au interesat de el. 2
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ceilalți și se îndoiește de capacitățile sale fizice; ajunge astfel să se închidă în sine, păstrând un ideal de grandoare pe care nu îl va putea atinge niciodată, ducând la accentuarea depresiei și a devalorizării propriei persoane. 3) Crizele anxios depresive sunt rezultatul unei nevroze infantile, în care predomină tulburările de organizare a personalității, și se manifestă prin fobii (frica de a fi trist, de a fi deprimat, de a avea idei suicidare); simptomul cel mai important este apariția unei anxietăți
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de tristețe: adolescentului îi este frică de efectele proastei dispoziții, tristeții și de gândurile care însoțesc aceste efecte; aceste situații de criză pot dura mai multe zile, o săptămână sau chiar două și dacă nu intervine nici un tratament, criza anxios depresivă poate să se transforme într-o stare depresivă autentică (Marcelli, 2003)203. 4) Psihoza maniaco-depresivă. Depresia la adolescenți, de cele mai multe ori, este asociată cu alte tulburări psihice: tulburări anxioase, tulburări de conduită și de personalitate dar și cu consumul de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
proastei dispoziții, tristeții și de gândurile care însoțesc aceste efecte; aceste situații de criză pot dura mai multe zile, o săptămână sau chiar două și dacă nu intervine nici un tratament, criza anxios depresivă poate să se transforme într-o stare depresivă autentică (Marcelli, 2003)203. 4) Psihoza maniaco-depresivă. Depresia la adolescenți, de cele mai multe ori, este asociată cu alte tulburări psihice: tulburări anxioase, tulburări de conduită și de personalitate dar și cu consumul de substanțe. Printre cauzele apariției depresiei la adolescenți putem
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în depresie Concluziile prezentate fac referire îndeosebi la afecțiunea numită tulburare unipolară. Depresia are două forme de bază: varianta unipolară implică apariția emoțiilor negative, a pierderii interesului pentru activitățile cotidiene. În forma bipolară, cunoscută adesea sub denumirea de tulburare maniacal depresivă, pacienții experimentează de asemenea episoade maniacale care implică euforie, grandomanie, indiferență care poate conduce spre comportamente impulsive foarte variate, ce pot fi regretate ulterior. Tulburarea bipolară apare la doar 1-2% din populație, fiind de obicei tratată cu medicamente care stabilizează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
șase-nouă luni. Despre cei care depășesc punctul în care este probabil ca episodul tratat să revină se spune că sunt însănătoșiți. Dar chiar și în aceste condiții, ar putea experimenta un episod nou. Oamenii care au în istoric un episod depresiv sunt de trei până la cinci ori mai predispuși la a avea un episod nou, comparativ cu persoanele care nu au trecut prin acesta. Un episod nou este considerat recurență (revenire, recădere). Pentru a fii protejați de aceasta, mulți pacienți sunt
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Chiar și cele mai eficiente tratamente din cealaltă categorie au rareori aceste beneficii pe termen lung. Terapia cognitivă este probabil cea mai bine întemeiată abordare a CBT și REBT. Aceste terapii îi invață pe pacienți să examineze validitatea credințelor lor depresive disfuncționale și să schimbe modul în care procesează informațiile legate de ei înșiși. Terapia behavioristă a pierdut teren în fața abordării cognitive, dar și ea a adus rezultate bune în studiile recente, fiind treptat readusă în uz (Frank, 1990)206. Psihoterapia
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
gândește la a-și pune capăt propriei existențe. Aceste idei pot fi raportate spontan de către persoană sau aceasta poate confirma existența lor atunci când este chestionată direct despre ele. 9.2. Deznădejdea ca factor mediator între depresie și suicid După cum știm, depresivul se consideră pe sine un ratat. Mai întâi el crede că a pierdut ceva de valoare substanțială, cum ar fi o evoluție personală, sau crede că a eșuat în a atinge un scop considerat important. Apoi, el se așteaptă ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fie deficitar în ceea ce privește satisfacțiile și realizările. Deci, el se percepe ca fiind inferior, inapt, ciudat, fără valoare și indezirabil social. Toate acestea contribuie la simptomele prezente în depresie, cum ar fi supărarea, pasivitatea, autoacuzarea, pierderea plăcerii și dorințe suicidare. Mulți depresivi au senzația că sunt copleșiți de problemele zilnice. Diferite responsabilități care au fost considerate provocări interesante în perioada nondepresivă acum par să fie greutăți insuportabile. Unii pot să se simtă atât de copleșiți de aceste "greutăți insuportabile" încât ajung să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
simtă atât de copleșiți de aceste "greutăți insuportabile" încât ajung să vadă suicidul ca fiind singura cale de a scăpa. Astfel, dorința de a muri și tentativele de suicid pot fi considerate o manifestare a dorinței puternice de a scăpa. Depresivul își vede viitorul ca fiind plin de suferință. El nu poate vizualiza nici o modalitate de îmbunătățire a situației, el nu crede că situația se va îmbunătăți. Pe baza acestor premise, suicidul pare a fi o consecință rațională. Ea promite doar
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cât mai deznădăjduită și dureroasă îi pare viața, cu atât mai mare va fi dorința sa de a-și pune capăt zilelor. Cu toate că depresia este strâns corelată cu ideația și comportamentul suicidar, relația dintre acestea este foarte complexă; nu toți depresivii se sinucid și nu toți cei care se sinucid sunt depresivi. Se consideră ca fiind importanți factorii care contribuie la apariția și menținerea depresiei. Mai mult, Beck și colab. (1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)212, consideră că deznădejdea sau expectanțele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]