3,227 matches
-
și istoriei în general, o mare valoare morală în condițiile epocii pe care a trăit-o. Istoria - spunea el - nu mai e o materie pe lângă celelalte, ci o „necesitate pentru conștiința umană” în condițiile înrobirii popoarelor. El avea o încredere desăvârșită în cauza dreaptă a popoarelor. Adresându-se, în 1913, studenților săi, el spunea următoarele: „Dacă cineva v-ar spune că în conflictele dintre state dreptatea învinge, ați zâmbi ironic. Cu toate acestea, n-ați avea dreptate să zâmbiți; ... în aparență
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
semnatarii se obligau să acorde sprijin colectiv Turciei în cazul unor noi pretenții egiptene, ceea ce presupunea că principiul închiderii strâmtorilor pentru vasele de război străine se aplica numai dacă Poarta se afla în stare de pace. Acest act a fost desăvârșit prin a doua conveniție de la Londra, din 1/13 iulie 1841, semnată și de Franța, elaborată de Palmerston și Brunov. Convenția consfințea anularea tratatului de la Unkiar Iskelessi și, deci, eșecul Rusiei, stipulând interzicerea vaselor de război în strâmtori, atâta timp cât Turcia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mă investeam mult, atît Communications cît și Arguments, jucam puțin rolul lui Jean Paulhan la NRF: luam articolele și le făceam anumite remarci autorilor. Nu doar pentru a-mi prezenta punctul de vedere, ci și pentru ca opera lor să se desăvîrșească, să-și dezvolte gîndirea, să evite prea multe repetiții. Deci, îmi asumam un rol, iar în acest număr despre eveniment, m-am investit foarte mult. I-am făcut deci cîteva remarci lui Thuillier în legătură cu articolul său pe tema determinismului. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pînă în 1819), în care lansează teoria conform căreia funcțiile cerebrale sînt situate în cortex, iar creierul este un ansamblu de organe individuale ce controlează caracteristicile morale, intelectuale și sexuale ale omului. Cei doi sperau astfel să dobîndească o cunoaștere desăvîrșită asupra naturii umane prin măsurarea craniului și creierului oamenilor. Blake era foarte probabil la curent cu aceste demersuri, avînd în vedere ca pe la 1819 el a și adnotat lucrarea lui Spurzheim "Observații asupra nebuniei". ¶ James Hogg publică Forest Minstrel. ¶ Mme
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
declanșată de căderea lui Lucifer; la Blake găsim o concepție asemănătoare 183) nici unul dintre cele șapte spirite nu biruie într-un loc, nu va exista în acel loc nici o mobilitate, ci doar beznă adîncă, cu toate că acolo cele șapte spirite sînt desăvîrșite 184. Tharmas spune: "sînt ca un atom,/ Un Nimic, lăsat în întuneric; și totuși sînt o identitate:/ Doresc și simt și plîng și gem".185 Tharmas are conștiința substanței ființiale infinite percepute că vacuitate. El trăiește într-un anume sens
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un efect de atracție spre cer a celor de jos, deci un efect răscumpărător 279. Spațiul contribuie astfel la operă de mîntuire, își dezvăluie sensul ca spațiu de răi, răscumpărat, aflat în infinită și perpetua stare de fericire. Tharmas este desăvîrșit: se află în stare de cataclism, căci spune: "în Veșnic chin Trăiesc"280. Lovinescu: "un om desăvîrșit e în stare permanentă de cataclism"281. Tharmas se află în "stare de identitate"282, de perpetua "fulgurațiune", căutînd neîncetat moartea, dar negăsind
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
porți a nivelului Generării (Universul fizic), în Vest. Înaintarea în planuri se face astfel în spirală de tip lanț AND (vezi faimoasa pictură Jacob's Ladder / Scară lui Iacov, ca. 1800). Urmează Raiul (Eden), sfera cea mai înaltă, care, astfel, desăvîrșește interconexiunea integrală a planurilor de creație, figurat de Blake în faimoasa pictură Scară lui Iacov prin imaginea Soarelui atotluminos. THE FOUR ZOAS Written and Revised 1795-1804 Dated 1797 [Title, first form] VALA OR The Death and Judgement of the Ancient
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În fiecare sîn se-ntinde-un Univers că áripi,/ Lăsate după voie jos în jur și numit Cortul cel Universal" (Jerusalem, 38 [34], 48-50). Este vorba aici de întîlnirea întregii creații în inima omului Iisus Hristos, adică intrarea în comuniunea desăvîrșită între Dumnezeu și omul îndumnezeit prin puterea răscumpărătoare a Mielului jertfit pe cruce. "Eu sînt Învierea și Viața" spune Iisus în poemul lui Blake (Jerusalem, 62, 18). Crucea celor patru Zoa (și a Golgonoozei), a celor patru Ființe Vii (Heruvimii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fiindcă aceasta, deși privilegiază echilibrul celor două elemente ale sale, nu este desăvârșită, ci tinde către desăvârșire, în această înaintare a sa pare a avea semnificație "primatul" rațiunii practice în fața rațiunii teoretice și ideea că "teoria cunoașterii nu poate fi desăvârșită fără recursul la practică"78. Scopul "ultim" al filosofiei critice kantiene este, cum bine se știe, punerea la punct a unui nou proiect al metafizicii, în alte cuvinte, formularea condițiilor de posibilitate a metafizicii ca știință. Din perspectiva primei Critici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dar ea nu este încheiată pentru chipurile personalizării. Acest lucru ne îngăduie să înțelegem cultura și rostul ei. Evoluția este mutată, la C. Rădulescu-Motru, de la natură la cultură. Prima, natura, și-a servit finalitatea; energia-ca-natură a ajuns la forma sa desăvârșită prin personalitate. Dar evoluția continuă în planul noului orizont ontologic, cel al personalizării. Și, de altminteri, nici nu este posibilă această împlinire în natură fără perspectiva noului orizont. În Puterea sufletească, C. Rădulescu-Motru face următoarea afirmație: "Dar față de teoriile vechi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
două forme "revelația legii (Tatălui), revelația ispășirii (Fiului)" pe cea de-a treia: "revelația creației (Duhului)"204. Abia ajunsă aici, în faptul celei de-a treia revelații, lumea va intra în zona autenticului ei, temeiurile religioase ale culturii se vor desăvârși; în urmare, cultura însăși se va elibera de "comanda socială", devenind viață spirituală veritabilă. Posibilitatea acestei răsturnări vine prin creația eliberată de scopurile desăvârșirii personale și ale desăvârșirii valorilor acestei culturi, scopuri cu care ea este acum împovărată. Criza culturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu este valorizată nici raportat la Necondiționat: formarea caracterului a cărui notă definitorie este libertatea voinței. Exercițiul personalității energetice nu este în sensul adaptării, deși ea aduce un acord mai profund al omului cu mediul natural. Personalitatea energetică umanizează "energia", desăvârșind în lume ordinea de finalitate. În ea condiționatul natural și Necondiționatul (aflat, după cum am văzut, în forma libertății) coexistă într-o unitate în care confruntarea lor încetează, sprijinirea lor reciprocă devenind necesară. Dar personalitatea energetică, socotește C. Rădulescu-Motru, se înfăptuiește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tinde către conceptualizarea unei evoluții fără progres.) Idealul social este recunoscut, determinat și circumscris unui orizont de așteptări care îi dau viață. Toate forțele cosmice și istorice sunt concentrate în sensul personalității energetice, ca scop final ce nu poate fi desăvârșit, totuși, decât ca ideal. În deosebire de Kant, care concepe împlinirea morală și acordul fericirii cu moralitatea în perspectiva Binelui Suveran, rațional-posibil, care implică adaosul "postulatelor rațiunii practice", Rădulescu-Motru pune această desăvârșire în "persoana energetică", adică într-o configurație fenomenal-posibilă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a omului. Nu ne mai putem îndoi, dacă acceptăm fapta vocației, nici de negarea, prin ea, a omniprezenței naturii, mai degrabă a ordinii determinist-cauzale, nici de refacerea ordinii universale potrivit finalității. A treia prezentare a acestui concept din lucrarea omonimă desăvârșește modelul său semantic. În cadrul acestuia, înfățișarea sensurilor vocației este argumentată, iar unitatea semantică a conceptului este justificată total. Modelul vocației cuprinde următoarele elemente: geneză; structură; funcții; tipuri; relații cu alte concepte: profesie, creație, noroc, ideal, mesianism; educarea vocației; referiri la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
program educațional gândit de Rădulescu-Motru pentru a pune în funcție un "mecanism" de educație vocațională la noi. Despre acest veritabil program va mai fi vorba în această lucrare, fără a face din prezentarea sau interpretarea lui scop în sine. Vocația desăvârșește determinismul prin finalitate, pentru că ea îi cu-prinde, până la identitate, toate elementele structurale: operațiile formale și aplicațiile sale "materiale"; ea se constituie prin specificarea spațiului uman și prin reordonarea lumii potrivit unui principiu al acestui spațiu. Spre deosebire de formele istorice ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
caz "dincolo de Bine și de Rău""254. Condiția omului nobil (aristocratul) este diferită de cea a vocației personalist energetice. Oamenii de vocație nu formează o structură suprapusă, nici nu trăiesc după o morală paralelă cu cea a mulțimii, ci ei desăvârșesc un ideal al comunității căreia îi aparțin și onorează singura morală posibilă. Ei sunt purtătorii unor interese sociale, prin urmare, în munca lor nu țin seama de interesele personale. Tenacitatea, conștiinciozitatea, "sentimentul răspunderii față de viitorime" se adună în unitatea caracterului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
singura morală posibilă. Ei sunt purtătorii unor interese sociale, prin urmare, în munca lor nu țin seama de interesele personale. Tenacitatea, conștiinciozitatea, "sentimentul răspunderii față de viitorime" se adună în unitatea caracterului fiecăruia. Găsindu-și în-cheierea într-un bine social, vocația desăvârșește morala, ilustrându-i exemplar valorile. Privilegiile sociale îl ocolesc, de regulă, pe omul de vocație; și, cu toate acestea, el lucrează în sensul binelui social. Totuși, asemenea aristocratului, vocația este însuși creatorul. Pentru că Nietzsche vorbește în Așa grăit-a Zathustra
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rosmira, care rupsese contractul cu Teatrul La Scală. Libretisul era atât de adânc înglodat în datorii încât până la urmă ultimul act al operei nu le-a mai trimis deloc. Verdi a decis să îi ceară lui Francesco Maria Piave să desăvârșească libretul. Docil că de obicei, Piave și-a făcut treaba. Textul finalizat a fost trimis lui Solera pentru aprobare. Solera i-a răspuns lui Verdi: ” Nu pot să ți spun cât de dezamăgit sunt să văd că o lucrare în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
va decide să completeze partitura operei Macbeth pentru premieră de la Florența și să reprezinte în premieră de la Londra opera I masnadieri. Verdi va părăsi Italia la sfășitul lui Mai 1847 luând cu el partitura operei I masnadierii pentru a fi desăvârșită la Londra. El va termina orchestrația înainte de a incepe repetițiile cu orchestră. Distribuția alcătuită pentru seară premierei din 22 Iulie 1847 era la cele mai înalte standarde internaționale. În particular, aflată la prima ei stagiune în Anglia, soprana de coloratura
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
prezumtiv inamic. Julius Zimberlan a fost genial. Asta n-o poate contesta nimeni. Cu atât mai puțin cele patru milioane de victime ale formidabilei sale arme. Dacă n-ar fi fost genial, Julius Zimberlan n-ar fi izbutit să-și desăvârșească opera, susțin admiratorii săi. Dacă n-ar fi fost genial, n-ar fi murit cele patru milioane de victime, zic pizmașii. Însă orice ar spune ei, Julius Zimberlan a fost genial. Spre mândria întregii lumi de bună credință. Comentariul maestrului
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
fi altfel într-o existență împăienjenită de uniformitate, în care indivizii, supuși presiunii unui context mortificant, își pierd treptat prospețimea și conturul interiorității. O dezlegare ar fi: evadarea. Numai să nu se producă prea tîrziu, cînd anormalitatea își va fi desăvîrșit lucrarea destructivă. Celula de bază, așa-zicînd, a teatrului lui Constantin Popa este apartamentul. Apartamentul de bloc, acest spațiu al depersonalizării. Unde să se statornicească monotonia dacă nu într-o asemenea locuință-șablon, în care te și miri cum de colocatarii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
substanță și consistență. Europa are nevoie de oameni bine centrați spiritual și religios. Prin delimitare și comparare, ne prezentăm propria ființă, ne proiectăm diferit Într-o unitate de conștiință și de evoluție. În al cincilea rând, prin educația religioasă ne desăvârșim ca persoane, Învățăm să ne proiectăm și să trăim Într-un mod autentic. Ea vine cu un set de valori neperisabile, absolute. Fără un „cadraj” transcendent, „coborâm” În temporalitate, ne disipăm, „ne ia vântul” și nu mai știm ce e
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
țiței, a acordat asistență tehnică cu specialiști și utilaje românești în domeniul petrolului și în sistemul de învățământ superior, tehnic și profesional, sănătate, cu sute și chiar mii de cadre didactice, iar un număr important de tineri algerieni și-au desăvârșit studiile universitare în România. Sunt doar câteva exemple pe care mi le-am amintit din perioada activității mele de interpret la nivel prezidențial și de diplomat în lumea arabă. Cu Sudanul și cu Algeria, relațiile politice și economice ale țării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
astfel cu echipele conduse de D. Gusti la realizarea a două filme: Drăguș (1931) și Probleme sociale (1932) și și-a sintetizat observațiile culese pe teren în studiul Problema gustului popular (1932). Din 1932 până în 1939, va căuta să-și desăvârșească instrucția la Berlin, Dresda, München, Paris, Londra ori Amsterdam, prin specializări în istoria artelor și muzeologie, în estetică și psihologie. Înainte de război colaborează la „Azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Lumină și culoare”, „Semnalul”, iar mai târziu la „Gazeta
ARGINTESCU-AMZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285439_a_286768]
-
protipendada ieșeană, însă cunoaște curând declinul. După ce Erifilia se stinge prematur, în 1879, tatăl lui A., angajat în câteva întreprinderi hazardate, dă faliment, ceea ce îi provoacă și moartea, în 1888. Cei patru copii vor avea totuși condiții pentru a-și desăvârși instrucția. Însă Mitif, cum e alintat cel de-al treilea, lipsit de afecțiunea maternă, cu complexe adânc înrădăcinate, refractar autoritarismului patern, dar acuzând și absența unei îndrumări, este un elev mediocru. În 1890, el abandonează, în pragul absolvirii, Gimnaziul „Alexandru
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]