2,391 matches
-
evaluarea funcției cardiace și a bolilor vasculare coronare. Anastomozele intercoronare apar la nivelul următoarelor situsuri cardiace: la baza conului pulmonar, între ramul descendent anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară și posterioară. * Drenajul venos cardiac Venele coronare se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară și posterioară. * Drenajul venos cardiac Venele coronare se dispun superificial de arterele coronare. Vena cardiacă mare (a lui Galen) are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre șanțul atrioventricular nivel la care se inflectează spre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
grație unei deplasări rapide a greutății corpului spre piciorul drept și a unei rotații de umeri spre dreapta. Aceste mișcări asigură reintrarea atletului în faza activă de “agățare” a ciocanului (din punctul cel mai înalt) în vederea acționării energice pe curba descendentă ; * faza descendentă a traiectoriei (faza activă, de accelerație) se caracterizează prin: * transferul greutății corpului de pe piciorul drept pe pingeaua piciorului stâng; serie d opusă ciocanu * genunchiul piciorului stâng și șoldul din aceeași parte se întorc sensibil în direcția obiectului; * axa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
deplasări rapide a greutății corpului spre piciorul drept și a unei rotații de umeri spre dreapta. Aceste mișcări asigură reintrarea atletului în faza activă de “agățare” a ciocanului (din punctul cel mai înalt) în vederea acționării energice pe curba descendentă ; * faza descendentă a traiectoriei (faza activă, de accelerație) se caracterizează prin: * transferul greutății corpului de pe piciorul drept pe pingeaua piciorului stâng; serie d opusă ciocanu * genunchiul piciorului stâng și șoldul din aceeași parte se întorc sensibil în direcția obiectului; * axa umerilor se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
III.1.7. Centrul de greutate: Centrul de greutate al unui sistem rigid de puncte materiale este un punct C, unde se aplică greuatea sistemului ? . Întrucât, toate forțele ? ? sunt paralele, au aceiași direcție și sensul pe verticală descendent, constituie un sistem de forțe paralele, echivalent cu o forță unică, numită greutate notată cu ? și având punctul de aplicație C adică în centrul forțelor paralele. Deci, centru forțelor paralele C reprezintă centrul de greutate al sistemului, iar forța
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și fantezie în diversitatea modalităților de atac utilizate sau în variația unei multitudini de planuri dinamice, integrate aceluiași spațiu general, de altfel, extrem de redus (pp - p). Cel de-al doilea material tematic contrapunctează afirmația introductivă cu o linie melodică treptat descendentă re# do# si la# sol#, în care sunetul si poate fi interpretat ca notă de pasaj. În plan interpretativ, „personalizarea” acestei noi idei tematice necesită conceperea într-o sonoritate distinctă, menită să pună în valoare natura stratificată a texturii de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Această modalitate alternativă de expunere a celor două materiale tematice va fi aservită scopului pictural, universului poetic și emoțional revelat de viziunea conceptuală. Printr-un contrast de imagine, opacitatea și bogăția senzuală a țesăturii în acorduri se opune purității motivului descendent în arpegii, adăugând o nuanță de mister și viziunii conceptuale. Frecventele intervenții de ritenuto, precum circumstanța oferită de măsura 15, manifestă o funcție esențială în procesul delimitării articulațiilor sintactice ce aparțin nivelului micro-formal, asigurând astfel fluența tranziției dintre variatele episoade
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
circumstanța unui discurs conceput printr-o exemplară „economie” de mijloace. Măiestria compozițională constă în modalitatea de variație a celor 26 de reeditări ale afirmației tematice, conservată integral în aspectul său ritmico melodic (excepția o constituie transpoziția acesteia la cvarta mărită descendentă în măsurile 31 - 32 și la cvarta perfectă descendentă în măsurile 37 38). Astfel, în contextul unui discurs static, elementul dinamic se va recunoaște în explorarea insistentă a resurselor timbrale, datorată frecventelor schimbări de registru și culori sonore. De asemenea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mijloace. Măiestria compozițională constă în modalitatea de variație a celor 26 de reeditări ale afirmației tematice, conservată integral în aspectul său ritmico melodic (excepția o constituie transpoziția acesteia la cvarta mărită descendentă în măsurile 31 - 32 și la cvarta perfectă descendentă în măsurile 37 38). Astfel, în contextul unui discurs static, elementul dinamic se va recunoaște în explorarea insistentă a resurselor timbrale, datorată frecventelor schimbări de registru și culori sonore. De asemenea, episodul secund al lucrării operează o transformare subtilă de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
auditor în sensul decodificării semnificațiilor conținute de imaginile conceptuale. În contrast cu aspectul discursului anterior, țesătura sonoră a secțiunii centrale indică o pregnantă tendință de omogenizare, rezultată din continuitatea în cadrul aceluiași nivel dinamic; astfel, se remarcă juxtapunerea unor formule ritmico-melodice distincte (arpegii descendente, acorduri appoggiate) expuse într-un plan dinamic monocrom, în care un rol esențial în producerea variației îl îndeplinește conceperea diferențiată a atacurilor (tenuto, legato, portato). În plan interpretativ, discursul primului episod al secțiunii mediane (măsurile 30 - 45) necesită sublinierea liniei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
variației îl îndeplinește conceperea diferențiată a atacurilor (tenuto, legato, portato). În plan interpretativ, discursul primului episod al secțiunii mediane (măsurile 30 - 45) necesită sublinierea liniei melodice superioare descrisă de traseul acordic, în pofida discontinuității produse de frecventele inserții ale motivului arpegiilor descendente. Profilul ritmico-melodic al unui nou motiv tematic (măsura 64) supus secvențării, precum și avansării progresive la nivelul registrelor claviaturii conduce la o amplificare dinamică și tensională semnificativă. Aceasta își află finalizarea odată cu atingerea primului punct culminant al structurii formale, marcat de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce înfioară pentru o clipă mătasea pânzelor sau poate cea a voalurilor. Acest traseu asigură dinamizarea discursului în raport cu celelalte două voci inferioare; în plan median se derulează ideea tematică principală într-o atmosferă lirică și calmă, care derivă din traseul descendent și ritmul uniform al . Caracterul fluent al acesteia se plasează într-o relație de opoziție cu aspectul discontinuu al „motivului-decor”; planul inferior se identifică cu ostinato ul sonor al pedalei de , a cărei evoluție monotonă și insistentă se impune ca
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Tema preludiului reprezintă cea din urmă apariție în contextul discursului expozitiv (măsura 7), o intervenție îndelung premeditată, cu o atitudine inițial ezitantă ce difuzează apoi o atmosferă sumbră, „conștientă” de iminența declinului. Acest conținut noțional decurge din traseul său constant descendent al aceleiași avansări prin tonuri, prevalând ca dinamică în raport cu celelalte „prezențe”. Aspectul fluent al frazei de largă respirație afișează în mod inedit dimensiuni neobișnuit de extinse pentru limbajul debussyist. Acest fapt ar trebui să genereze la nivel interpretativ o atenție
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pedalizări ample, dictate de valorile de durată ale sunetelor planului inferior, fapt care va produce un efect contrastant în raport cu ariditatea sonoră a discursului introductiv. Cea de-a doua apariție a motivului tematic dobândește o culoare tensională inedită prin alunecarea cromatică descendentă a sunetului inițial ( devine ), adăugând în expresivitate prin augmentarea implicită a primului interval melodic (cvarta perfectă devine mărită) și transformând, în același timp, scara pentatonică introductivă într-o configurație anhemitonică. Secțiunea secundă a structurii macro-formale se delimitează prin opțiunea pentru
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
II-a coborâtă () a tonalității de bază, amplificând tensiunea prin nerezolvarea acestuia și abandonarea sa într-o senzație de suspendare. Ulterior, acestuia i se va juxtapune intervalul de cvintă mărită (fa#), pentru a-și afla apoi detensionarea la cvarta perfectă descendentă (do#). Dar, deși acest ultim sunet reprezintă terța acordului de la major, aportul pedalei de rezonanță îl va mixa într-un efect comun cu acordul de anterior, rezultând astfel o armonie de cluster ca metaforă a momentului de relaxare sau de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
major, aportul pedalei de rezonanță îl va mixa într-un efect comun cu acordul de anterior, rezultând astfel o armonie de cluster ca metaforă a momentului de relaxare sau de fuziune a simțurilor. De altfel, frecventa reiterare a cvartei perfecte descendente, pe parcursul întregului preludiu, conduce la investirea acesteia cu semnificații profunde la nivelul viziunii conceptuale. Cel de-al doilea material tematic al preludiului poartă aluzia „valsului melancolic” al lui Baudelaire datorită animării tempo-ului, precum și cantabilității vocii superioare asupra căreia Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care induc o profundă concentrare a simțurilor auditorului. Dezvoltarea va constitui o prelungă dezbatere a celor două materiale tematice, explorând cu insistență potențialul expresiv al primelor două măsuri introductive. Acestea vor fi adesea întrerupte de inserția inedită a unei ornamentații descendente, declamată la un nivel dinamic opus discursului general (mf). Caracterul liber al afirmației rubato, precum și aspectul vocalmelodic al traseului descris indică o posibilă afinitate cu natura muzicii de cabaret, recunoscând în expresia arpegiului languros o aluzie la fredonările improvizatorice ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
doar la o folosire economică a acesteia. Tema propriu-zisă a serenadei apare însoțită de indicația expressif et un peu suppliant, ce îndeamnă la o interpretare sensibilă și puțin „rugătoare”. De altfel, același caracter „tânguitor” este deopotrivă difuzat prin frecvența semitonurilor descendente din contextul configurației sale melodice, aspect ce amintește de bocetul și atmosfera lirică a cantei jondo, stilul vocal străvechi aflat la originea flamenco-ului. Contrastul de atmosferă operat prin intervenția acestui material tematic este determinat în mare măsură și de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Moderat, nervos și cu umor, cu o recomandare metronomică de ) va contrabalansa tendința de rubato, difuzată de imaginea lirică a episodului ulterior, în care motivul cromatic în acorduri de cvintă mărită, proiectat într-un atac legato, cu un sens predominant descendent - metaforă a unui sentiment de „înșelătoare” întristare, și marcat cu En cédant (Cedând) și moqueur (zeflemist), se suprapune unor rezonanțe purtând sugestia pizzicato-ului de contrabas. Analizând versiunile interpretative ale Menestrelilor, Richard Langham Smith amintea despre o interpretare de referință
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Vest. Aici, tensiunile sonore sunt armonizate în tăcere într-o atmosferă confuză și apăsătoare, o stare de amorțire a simțurilor, departe de acea plăcută abandonare a Sunetelor și parfumurilor lui Baudelaire. Deloc întâmplătoare este alegerea unei figuri motivice cu sens descendent, care să asigure fundalul sonor al apatiei, permanent dominate de obsesia „căderii”. Tempo-ul Modéré - extrêmement égal et léger ar trebui să se încadreze între limitele indicației metronomice de , în scopul realizării unei interpretări adecvate caracterului muzicii, în spiritul imaginilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
precum și statismul unei pedale sonore nou apărute în planul superior imprimă o stare de expectativă, al cărei aspect neutru și eterogen prevestește apariția unui moment important al viziunii conceptuale. În această atmosferă de aparentă stagnare, elementul dinamic îl constituie apogiaturile descendente ale aceluiași interval „obsesiv” de secundă mică, prezent de această dată într-o nouă ipostază ce valorifică jocul de registre. De altfel, apariția acestui episod va fi demarcată în mod suplimentar de subtilități ale limbajului ce atrag atenția prin noutate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
scriitură simetrică specifică limbajului debussyst, care se evidențiază, de această dată, în multiple aspecte ale discursului: paralelismul acordurilor minore cu cvartă perfectă adăugată (cu unica excepție a acordului de re# micșorat); evoluția paralelă a acordurilor celor două planuri superioare; secvențarea descendentă prin același interval de cvartă perfectă (unitate intervalică decupată din linia melodică a temei - măsura 3); sensul evoluției, precum și linia sinuoasă a secvențării constituie metafora sonoră a fluctuațiilor și mișcărilor circulare ale frunzelor în cădere; pedala armonică a sunetului la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să se distingă cu claritate (măsurile 48 - 49), ca leit-motiv al „căderii”. În această circumstanță este indicată utilizarea pedalei tonale (cea de-a treia pedală a pianelor moderne) după rezonarea acordului de , menținându-l astfel în exclusivitate pe parcursul motivului cromatic descendent ce își va conserva în acest fel transparența sonoră. Finalul surprinzător al tonului major (do# major) necesită evitarea mixării sunetelor fa# și mi# ale măsurii 51. Distincția acustică a acestora se va realiza prin întârzierea celui de-al doilea sunet
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
motivul tematic expus anterior, prezența staccato-ului semnalând apariția „acompaniamentului” instrumental. Această versiune simulează rezonanța stinsă a unui ecou, sugerat prin multiplele modificări ce apar la nivelul evoluției sonore: secvențarea celulei melodico-ritmice extrase din contextul motivului tematic, păstrând aspectul cromatic descendent; plasarea elementului motivic la vocea mediană a discursului, generând astfel o învăluire a conturului și o diminuare a pregnanței; prezența în planul superior a sunetului cu rol de pedală armonică; avansarea celor două planuri superioare spre registrul grav; indicația dinamică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unor clișee ale temei reeditată în octave, interval ce are o contribuție suplimentară în crearea efectului sonor de rarefiere; țesătura sonoră desfășurată pe spațiul a trei portative; dinamica extrem de redusă (p, più p, pp) - simbol al imaterialului; secvențările arpegiate (predominant descendente) ale aceleiași configurații de structură pentatonică (3m + 2M + 2M + 2M + 3m), interpretate cu un atac moale și un sunet abia rezonant, difuzând impresia diafană a imponderabilului sau redând gesturile pline de senzualitate ale dansatoarelor (figurațiile arpegiate sugerează tehnica de chitară
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]