5,982 matches
-
întărirea legitimității statului chinez. În timp ce regimul ar risca să se confrunte cu cereri separatiste mult mai mari, probabil că presiunile pentru descentralizare nu vor dispărea decât dacă se identifică un cadru viabil pentru includerea lor. Prin recunoașterea unor tendințe de descentralizare, autoritățile chineze ar putea să reducă riscul dezmembrării oficiale a țării. În acest fel, "recuperarea Hong Kongului ... apare într-un moment în care ar putea să joace un rol excepțional în ameliorarea tranziției dureroase a Chinei" (Yahuda, 1996b, p. 14
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Germaniei în NATO și în UE au avut loc înainte de unificare. În Japonia, chestiunea împărțirii responsabilităților și presiunile pentru liberalizarea economică există de multe decenii. În cazul Chinei, procesul de liberalizare economică și socială, care a culminat cu presiunile pentru descentralizare, a început în 1976. Totutși, în toate cele trei cazuri, intervalul de timp dintre 1989 și 1991 s-a dovedit a fi o perioadă decisivă de tranziție. Pentru Germania, costurile unificării și poziția sa mai proeminentă în sistemul internațional european
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
10-20 20-30 30-50 50-80 80-100 100-150 > 150 Paris Parte din bugetul general ( %) 8 8 9 9,5 11 13,5 16 6 Sursa: Développement culturel, octombrie 2001, "Les dépenses culturelles des collectivités territoriales en 1996", pp. 17, 26 și 28. • Descentralizarea culturală Legile descentralizării (1982-1983) au dus la apariția mai multor niveluri administrative, corespunzând mai multor grade de definire a interesului general (regional, departamental, comunal), după proximitatea mai mică sau mai mare față de legitimitatea rezultată din sufragiul universal. În acest nou
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
50-80 80-100 100-150 > 150 Paris Parte din bugetul general ( %) 8 8 9 9,5 11 13,5 16 6 Sursa: Développement culturel, octombrie 2001, "Les dépenses culturelles des collectivités territoriales en 1996", pp. 17, 26 și 28. • Descentralizarea culturală Legile descentralizării (1982-1983) au dus la apariția mai multor niveluri administrative, corespunzând mai multor grade de definire a interesului general (regional, departamental, comunal), după proximitatea mai mică sau mai mare față de legitimitatea rezultată din sufragiul universal. În acest nou context, se disting
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Tot mai multe dintre ele dezvoltă linii bugetare autonome și se sprijină pe competențele specifice, altele decât cele strict asociative. Dezvoltarea culturală, spectacolul viu, muzica și dansul, arta contemporană și muzeografia sunt principalele lor câmpuri de acțiune. La început, legile descentralizării prevedeau limitarea lor la politica lecturii, a cărții, la gestionarea bibliotecilor departamentale de împrumut (bibliobuz și anexe), la serviciile de arhivă. Regiunile Proximitatea lor cu emanația regională a ministerului, DRAC, le obligă să multiplice operațiunile contractuale și să-și fixeze
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acestea din urmă, nu se întâlnesc niciodată în stare pură, ci formează îmbinări. Nu există capitalizare fără protecție și valorizare; conservare fără protejare; protejare fără valorizare. Acești trei timpi constituie o metaregulă de conduită a statului, care, ca urmare a descentralizării, se găsește reluată și împărtășită de colectivitățile locale în căutarea unei definiri a bunurilor și obiectelor care fac parte din propria identitate. "Capitalizarea" Modelul patrimonial al capitalizării Mult timp, în societățile tradiționale nu s-a vorbit decât despre moștenire (în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
289, 297. Dar, 175. Definire, 11, 30, 42, 52, 63, 79, 108, 128, 194, 205, 224, 254, 263, 292-295. Defiscalizare, 212. Delegare, 67, 212, 234, 294. Democratizare, 97, 110, 125, 154, 201, 210, 213, 263. Denunțare, 140, 286. Deontologie, 190-191. Descentralizare, 205, 208, 224. Descriere, 11, 25, 45, 59, 76-77, 113-114, 119-120, 140, 155, 245, 292, 300, 302, 304, 307, 311. Determinism, 36, 77, 280-282, 284, 303. Devianță, 264, 293-294. Dezinteresare, 171, 215, 220, 249. Dezvoltare culturală, 156, 205. Difuzare, 63
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Laurian. Comisiunea însărcinată cu elaborarea unui proiect asupra unui nou sistem de inspecțiune a terminat lucrarea sa. Ea propune 4 mari inspectorate, din câte 5 membri, la București, Craiova, Bârlad și Iași. Comitetele sunt organizate pe un sistem complect de descentralizare și au atribute ale puterii centrale. A admis gradațiunea progresivă în salarele profesorilor (quinqueniul) și separarea clasei I de a II. [26 septembrie 1876] ["ZIARUL "NEUE FREIE PRESSE" AFLĂ... "] Ziarul "Neue freie Presse" află din București că direcția drumurilor de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un etimologist cumcă prin citațiuni de natura acesteia eu nu fac decât verific oarecum prin fapte ceea ce domnia-lor susțin în principiu. Fapte de astea se repetează într-adevăr necontenit până cam pe la anul 58, însă era un timp acela de descentralizare atât politică cât și literară, cu toate acestea cei care erau unioniști în politică erau unioniști și-n pronunție, deși nu în principiile lor limbistice (vezi "Romînia literară". "Foiletonul Zimbrului" ș. a. ); ge în loc de j (pronunția moldovenească ) începe iar a se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
opusul ei, negarea victimelor; • măsurătorile violenței din mediul școlar; • violența obișnuită și consecințele ei; • cauzele și interpretarea acestei violențe; • posibilitățile de acțiune; • realitatea franceză a violenței în școală. Această realitate franceză nu se va afla în centrul cărții. Și prin descentralizare printr-o perspectivă internațională, învățăm să ne cunoaștem mai bine, după cum știu comparatiștii și după cum spunea deja Montaigne. Ceea ce înseamnă, totodată, că lectorul din afara Franței va putea privi acest capitol doar ca pe un exemplu printre altele, permițându-i să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mobilizarea tuturor actorilor etc.), sporește acuzațiile aduse profesorilor de către politicieni (schimbarea practicilor, profesionalizarea meseriei de dascăl), este folosită (lucrările și analizele ei) de politicieni și adaptată la categoriile politice de care depind cerințele administrative, contribuind astfel la legitimarea măsurilor în favoarea descentralizării și autonomiei școlilor". Această critică vizează direct o celebră echipă de cercetare în științele educației de la Universitatea Paris-VIII, ESCOL, și lucrările lui Bernard Charlot, unul dintre animatorii acestei echipe și președintele comitetului științific al apelului interministerial de oferte care a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
încercat să-i transmit dragostea mea pentru tot ceea ce înseamnă Franța Cuprins Lista tabelelor / 8 Lista hărților / 10 Prefață / 11 Introducere: Contextul internațional al guvernării subnaționale franceze / 17 Partea I. Aspecte generale privind situația franceză / 41 Capitolul 1. Centralizare și descentralizare în istoria Franței / 43 Capitolul 2. Les Trente Glorieuses (1945-1975) și urmările acesteia / 63 Capitolul 3. Programul de descentralizare: aspecte generale (1982-2006) / 83 Partea a II-a. Instituțiile guvernării subnaționale franceze / 101 Capitolul 4. Municipalitatea (commune): între democrația locală și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
11 Introducere: Contextul internațional al guvernării subnaționale franceze / 17 Partea I. Aspecte generale privind situația franceză / 41 Capitolul 1. Centralizare și descentralizare în istoria Franței / 43 Capitolul 2. Les Trente Glorieuses (1945-1975) și urmările acesteia / 63 Capitolul 3. Programul de descentralizare: aspecte generale (1982-2006) / 83 Partea a II-a. Instituțiile guvernării subnaționale franceze / 101 Capitolul 4. Municipalitatea (commune): între democrația locală și guvernarea efectivă / 103 Capitolul 5. Nivelul "mezo": regiune vs. departament / 131 Partea a III-a. Instituțiile la locul de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sociale și a consensului celor două mari tradiții politice, de stânga și de dreapta, asupra maturității statului francez unitar. Reflecția se va produce în cadrul societății franceze, trecând peste deosebirile de culoare politică, cu precădere referitor la pagubele pe care lipsa descentralizării și a regionalizării le pot provoca asupra modernizării gestiunii afacerilor publice și a prosperității cetățenilor francezi. În fine, și mai ales pentru cei ce sunt interesați în detaliu de politicile publice, autorul prezintă de o manieră explicită în capitolele sale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a regionalizării în Franța, acesta era exponentul de neclintit al guvernului central (atot)planificator. El controla regiunea atât din punct de vedere politic cât și, ceea ce e și mai important, bugetar, asa cum o facea și cu departamentul până la reformele descentralizării, începute în 1982. Oarecum asemănător cu ceea ce se întâmplă în prezent cu viața politică românească chiar dacă doar la noi putem vorbi mai degraba de etichete politice și nu de un conținut clar delimitat ideologic Franța anilor '80 cunoaște transformări ale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a socialiștilor, până la regionalismul moderat susținut de către prim-ministrul Pierre Mauroy. Aceste diviziuni ideologice din a două parte a anilor '70 au dus la acceptarea ideii de regionalizare sub forma unei restructurări mai ample a societății franceze prin autogestiune și descentralizare politică. Încă din 1975, Partidul Socialist Francez a admis ideea regiunilor administrative, dotate cu consilii regionale alese prin vot universal și cu structuri executive de guvernare. Destul de surprinzător, în cazul regiunilor cu specific etnic pronunțat, regionalizarea era încurajată în numele promovării
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fi firesc să existe și în România o reală dezbatere, în același timp academică, a societății civile și a mediului politic, cu privire la cea mai bună organizare și guvernare teritorială a țării. Ar fi mult mai productiv să fie promovată o descentralizare pozitivă, dezbătută cu calm și maturitate, voită și concepută de către comunitățile locale, prin intermediul actorilor relevanți: societate civilă, aleși locali și parlamentari. Ne rezumăm însă la un schimb inconșistent și cu efecte minore pe tema modernizării administrației, respectiv vizând eficientizarea actului
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
se luptă pentru a-și adapta sistemele la realitățile politice contemporane, în special în domeniul democrației regionale și locale.2 Așa cum aceste țări au fost inspirate de Franța în adoptarea statului de tip "napoleonian", tot astfel și experiența franceză a descentralizării și regionalizării ar trebui să ajute aceste națiuni să adopte reforme similare în țările lor. Dar, înainte de a ne avânta în analiza experienței franceze a guvernului național, ar fi necesar să descriem amplul context internațional în care reformele din această
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
neoliberale. Din nefericire pentru propriul lor argument, autorii acestui studiu continuă să enumere o mulțime impresionantă de schimbări care reprezintă, de fapt, o transformare destul de radicală a statului bunăstării sociale pe care ei îl examinează: managerialism crescut; privatizare (marginalizată); (puțină) descentralizare; și încercări foarte reușite de a controla extinderea bugetară.30 Folosirea reținută a parantezelor care apar în documentul original maschează schimbările majore din politică și administrație pe care autorii nu doresc să le admită. Tipul de abordare adoptată de acești
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
număr de tendințe generale care afectează toate statele, chiar dacă fiecare stat abordează aceste probleme în moduri diferite și în concordanță cu propriile-i tradiții politice și naționale. În continuare vom rezuma câteva dintre cele mai importante tendințe. Formele variate ale descentralizării Există două aspecte ale acestei mișcări care sunt interrelaționate. În primul rând, restructurarea statului bunăstării sociale se referă, în mod esențial, la descentralizarea funcțiilor de stat și direcționarea acestora către nivelele subnaționale de guvernare (unele funcții sunt "atribuite" mai departe
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
tradiții politice și naționale. În continuare vom rezuma câteva dintre cele mai importante tendințe. Formele variate ale descentralizării Există două aspecte ale acestei mișcări care sunt interrelaționate. În primul rând, restructurarea statului bunăstării sociale se referă, în mod esențial, la descentralizarea funcțiilor de stat și direcționarea acestora către nivelele subnaționale de guvernare (unele funcții sunt "atribuite" mai departe și către Uniunea Europeană). Acest lucru presupune o fluctuație mai mare la nivel subnațional datorită varietății mari de situații socio-economice, demografice, politice care există
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Acest lucru presupune o fluctuație mai mare la nivel subnațional datorită varietății mari de situații socio-economice, demografice, politice care există la acest nivel. Prin urmare, se presupune și un anumit grad de politică și schimbare instituțională la acest nivel. Așadar, descentralizarea deschide schimbarea soluțiilor și a rezultatelor de la nivelul subnațional. În al doilea rând, în același timp, schimbarea (ca scop politic) poate fi atinsă numai dacă puterea și competențele sunt descentralizate. Descentralizarea îi împuternicește pe actorii subnaționali astfel încât să poată participa
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de politică și schimbare instituțională la acest nivel. Așadar, descentralizarea deschide schimbarea soluțiilor și a rezultatelor de la nivelul subnațional. În al doilea rând, în același timp, schimbarea (ca scop politic) poate fi atinsă numai dacă puterea și competențele sunt descentralizate. Descentralizarea îi împuternicește pe actorii subnaționali astfel încât să poată participa mai eficient în competiția pentru obținerea de resurse și să își dezvolte propriile bunuri. Dar însuși conceptul descentralizării poate avea mai multe sensuri în funcție de perioada în care are loc și de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ca scop politic) poate fi atinsă numai dacă puterea și competențele sunt descentralizate. Descentralizarea îi împuternicește pe actorii subnaționali astfel încât să poată participa mai eficient în competiția pentru obținerea de resurse și să își dezvolte propriile bunuri. Dar însuși conceptul descentralizării poate avea mai multe sensuri în funcție de perioada în care are loc și de circumstanțele concrete ale unui anumit stat. Astăzi există o tendință generală către descentralizarea politică în contrast cu încercările anterioare care implicau descentralizarea administrativă (cu-noscută în Franța drept déconcentration).39
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
competiția pentru obținerea de resurse și să își dezvolte propriile bunuri. Dar însuși conceptul descentralizării poate avea mai multe sensuri în funcție de perioada în care are loc și de circumstanțele concrete ale unui anumit stat. Astăzi există o tendință generală către descentralizarea politică în contrast cu încercările anterioare care implicau descentralizarea administrativă (cu-noscută în Franța drept déconcentration).39 Scopul descentralizării administrative anterioare a fost acela de a ușura greutățile excesive ale sistemului politic foarte centralizat al statului bunăstării sociale, dar a oferit puțin în ceea ce privește
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]