6,791 matches
-
cu aproximativ 10% în perioada considerată, de la 37,19% în anul 1992 până la 47,20% în anul 2002; în cazul produselor de complexitate ridicată au existat ușoare fluctuații în ambele sensuri, grupa păstrându-și o tendință de evoluție foarte ușor descrescătoare între 1992 și 2002. Pe parcursul întregii perioade analizate se observă că importul de produse industriale din UE este dominat de produsele care necesită o calificare înaltă a forței de muncă, în principal mașini, aparate, echipamente de transport și produse chimice
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
exprimă sub forma: R(t)=P(t>=T), care reprezintă probabilitatea ca timpul de funcționare fară defecțiuni t să depășească o durată stabilită T, stabilită de proiectant sau cerută de utilizatori. Funcția R (t) are următoarele caracteristici: este o funcție descrescătoare, deci În timp fiabilitatea scade; pentru t=0, R(t)=1 momentul punerii În funcțiune produsul treuie să fie corespunzător calitativ; pentru t →∞, R(t) →0, deci la durate de funcționare foarte mari fiabilitatea tinde spre 0. Funcția de nonfiabilitate
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
și le-a aplicat modele de notare diferite. Cei din primul grup au fost informați că numai unul dintre ei, care va avea prestația cea mai bună, va putea primi nota maximă, În vreme ce restul grupului va fi notat În ordine descrescătoare, În funcție de calitatea activității.Dacă primul grup a fost notat competitiv, al doilea a fost evaluat prin cooperare; toți studenții au primit aceeași notă, În funcție de calitatea rezultatelor grupului ca Întreg. Concluziile acestui experiment, dar și ale altor cercetări similare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
probe s-au dovedit a fi nr. 7, 2, 3, 12, care au fost rezolvate corect de majoritatea elevilor. Numărul punctelor totalizate de fiecare elev s-a raportat la numărul de puncte posibil și s-au ierarhizat elevii în ordine descrescătoare, stabilindu-se astfel rangul în cadrul colectivului clasei. Nivelul general de gândire al clasei a fost pus în evidență prin următorul tabel. Așa cum rezultă din acest tabel, 22 elevi din cei 27 ai clasei (81,50%) posedă o gândire abstractă normală
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
numărul de elemente subliniate corect raportat la numărul total de elemente ce trebuiau subliniate; b) coeficientul de calitate; c) timpul utilizat pentru efectuarea celor trei probe. TABEL Cuprinzând rezultatele individuale la cele trei probe de atenție. Ierarhizând elevii în ordine descrescătoare după coeficientul de calitate, calculat prin împărțirea numărului sublinierilor corecte la numărul sublinierilor posibile plus omisiunile, plus greșelile, am întocmit un tabel care exprimă nivelul general de atenție al clasei respective: Din tabelul de mai sus rezultă că 23 elevi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
conștientizarea rolului cunoașterii și tehnologiei în generarea creșterii economice (innovation-based growth). Noua teorie a creșterii o face pe aceasta dependentă direct de investiția în cunoaștere. Modelul neoclasic se baza pe acumularea de capital, caracterizată de așa-numita "lege a randamentelor descrescătoare". Investiția tehnologică, dimpotrivă, produce randamente crescătoare. Înalta tehnologie, imaterială, creează valoare adăugată mare, potențial infinită, neconstrînsă de limitările rarității materiale. Opunîndu-se teoriei echilibrului general a lui Walras, școala schumpeteriană neagă virtuțile autoreglatoare ale economiei de piață și apără teza ciclicității
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
3. Costul puterii Situația costurilor pare încă un argument în favoarea susținerii paradigmei economice. Investiția productivă are un randament crescător, deoarece piețele, protejate de un context de pace, îi oferă perspective de expansiune. Dimpotrivă, investiția în putere militară are un randament descrescător. Superioritatea militară se cîștigă prin perfecționarea tehnicii, a organizării și concepției, toate trei avînd costuri exponențiale și, deci, nesustenabile pe termen lung. Aceste costuri foarte ridicate nu pot fi acceptate decît cu titlul de necesități imperioase și numai în măsura în care nevoile
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
conduce în principiu la o alocare cvasioptimală a resurselor. Există însă și îndoieli în această privință. Este adevărat că atunci cînd cheltuielile publice sunt foarte ridicate, cheltuiala marginală, fie că e finanțată prin impozite, fie prin împrumuturi, are randamente puternic descrescătoare care vor sfîrși prin a sărăci țara respectivă, ceea ce e departe de a reprezenta, din punctul de vedere al interesului economic general ca și din cel al randamentului pe termen lung, o alocare optimală a resurselor. 4.7.2. Guvernele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de hipertonie (colon spastic, localizat mai ales la nivelul colonului descendent), se recomandă aplicarea unor procedee calmante, relaxatoare (efleuraj, presiuni alunecate, fricțiuni superficiale, lente, cu amplitudine mare, executate cu palma), la nivelul peretelui abdominal, executate în sens circular, în cercuri descrescătoare care converg spre colonul descendent (așa numita tehnică ”în pâlnie”), urmate de presiuni asociate cu vibrații, executate cu intensitate crescătoare. în afecțiuni hepato-biliare Așa numitul ”masajul hepatic” constă în trei acțiuni succesive: masajul ”portal”, care constă în aplicarea profundă a
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
bine sau de fericire... sau... să împiedice apariția unei pagube, a unei dureri, a unui rău, sau a unei nefericiri pentru cineva care se află în cauză"(1-6). Ulterior, economistul francez Jules Dupuit utiliza în mod explicit ideea de utilitate descrescătoare referitoare la un volum dat de bunuri, într-o analiză privind prețul optim. Pe de altă parte, psihologii germani Ernst Weber și Gustav Fechner au elaborat un set de legi psihologice fondate pe ipoteza că dorințele sufletești ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Creator" și abia mai apoi își va propune să facă din procesul de satisfacere a nevoilor baza unei noi teorii economice. Revenind la Gossen, să spunem că el a lansat două "legi" care-i vor purta numele:1) principiul utilității descrescătoare, bazat pe constatarea că, în general, intensitatea dorinței scade pe măsură ce este satisfăcută, pînă la punctul de saturație și 2) principiul maximizării gradului de satisfacere a nevoilor, după care, pentru a obține cea mai mare "plăcere" posibilă, individul nu trebuie, la
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
egale cu cererea totală de mărfuri și de monedă. Aceasta s-a numit legea lui Walras. Ca și Jevons, Walras consideră că utilitățile marginale sunt mărimi măsurabile și comparabile între ele. Autorul elvețian presupune că toate funcțiile utilității marginale sunt descrescătoare în ritm constant, fără să țină seama că acestea sunt influențate de deținerea prezentă sau viitoare a altor bunuri. El introduce toți cumpărătorii și toți vînzătorii într-un sistem complet al prețurilor de piață, ceea ce le permite să-și exprime
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a repartiției tripartite a venitului național a fost transformată într-o problemă de atribuire funcțională, în pofida criticilor adepților teoriei marshalliene a costurilor de producție (Edgeworth). De asemenea, unii adepți marginalismului, mai ales Jevons și Marshall adoptă legea ricardiană a randamentelor descrescătoare, alții o resping. Wisksteed, von Wieser și, mai, tîrziu, Schumpeter. La Bohm-Bawerk și Wicksell, ea devine doar o ipoteză. Oricum, această lege își pierde rangul anterior deținut în teoria repartiției. Putem doar analiza influența creșterii cheltuielilor asupra volumului producției. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în pofida autoinvocatului empirism și pregătesc, într-un fel sau altul, venirea lui Keynes. Princi palele principii marshaliene sunt: trebuie să obținem maximum de satisfacție cu cele mai mici eforturi; utilitatea totală scade pe măsură ce cantitatea de bunuri crește; aplicarea legii randamentelor descrescătoare, în special în agricultură. Acesta este credo-ul metodologic marshallian, pe scurt, și nu e neapărat unul utilitarist. Referindu-se la principiul marginalist, Schumpeter avea să afirme că acesta nu e nimic mai mult decît o cale posibilă spre analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ridice ratele dobînzilor. Iar inflația persistentă despre care vorbeam poate fi pusă în seama politicilor monetare și bugetare expansioniste, a cheltuielilor publice prea mari și a deficitelor bu-getare, de inspirație keynesistă. Keynes a subestimat capacitatea economiilor de a evita randamentele descrescătoare. El nu a văzut riscul de inflație pe termen lung. De altfel, nici nu l-a interesat, cunoscută fiindu-i exprimarea: "pe termen lung vom fi cu toții morți". Nici inflația nu l-a in-teresat. Deci pe Keynes l-a interesat
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
capitol este prezentată sinteză similară comentată a repartiției companiilor-noduri pe actualele opt regiuni de dezvoltare. Al treilea capitol al lucrării cuprinde prezentarea caracteristicilor fiecărui județ și ale celor opt regiuni de dezvoltare economică din perspectiva specializării pe criteriul activităților, ordonate descrescător după cifră de afaceri. Capitolul se încheie prin prezentarea unor concluzii referitoare la structura specializărilor la nivel de județ și regiune de dezvoltare. Credem că identificarea factorilor care influențează dezvoltarea în plan teritorial a companiilor-noduri va fi utilă decidenților care
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
pentru determinarea specializării județelor și regiunilor la nivel de activitate, a fost utilizată analiza pe decile. Ca urmare, toate companiile-noduri ale unei entități teritoriale au fost grupate pe cele 80 de activități selectate, și acestea au fost ierarhizate în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri a companiilor-noduri care le conțin. Specializarea unui județ sau regiuni este determinată de primă decilă, (numită și decila de putere), care cuprinde primele opt activități ierarhizate în ordine descrescătoare a cifrei de afaceri a companiilor-noduri pe
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
și acestea au fost ierarhizate în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri a companiilor-noduri care le conțin. Specializarea unui județ sau regiuni este determinată de primă decilă, (numită și decila de putere), care cuprinde primele opt activități ierarhizate în ordine descrescătoare a cifrei de afaceri a companiilor-noduri pe care le conține. Conceptul este justificat de faptul că toate decilele ale județelor și regiunilor analizate acoperă mai mult de 50% din totalul cifrei de afaceri a companiilor-noduri la nivel de județ sau
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
ponderea companiilor-noduri din total, % 8,54; cifră de afaceri a companiilor-noduri, mil. euro 193279,769; rata profitabilității generale Rb/CĂ, % 2,79; volumul profitului brut, mil. euro 5394,883. În tabelul 2 se prezintă sinteză celor 42 de județe, ordonate descrescător, după valoarea densității companiilor-noduri DCN. Un indicator important al evaluării „puterii” la nivel microeconomic îl constituie densitatea companiilor-noduri la 1.000 de locuitori. După cum era de așteptat, valoarea maximă este în județul București, iar cea minimă, în județul Botoșani. Multiplul
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
șase județe aveau profitabilitatea generală relativ defavorabilă, o influență semnificativă având în aceste cazuri rezultate negative obținute de Arcelor Mittal Galați, Rompetrol Rafinare Constantă, Compania Națională a Huilei Hunedoara și Oltchim Râmnicu Vâlcea. În tabelul 7 sunt prezentate în ordine descrescătoare ratele profitabilității generale ale ansamblului companiilor-noduri ale fiecărei regiuni de dezvoltare. O regiune, Centru, are profitabilitatea generală favorabilă, șase regiuni au profitabilitate generală relativ favorabilă și o regiune, Sud-Est, are profitabilitatea generală relativ defavorabilă. Atât în cazul județelor, cât și
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
economică. Ne vom referi la cele mai reprezentative: modelele elaborate de Keynes, Harrod, Domar și Solow, prin prisma impactului pe care îl au investițiile asupra creșterii economice. În economie se pot realiza două tipuri de investiții: unele cu randamente marginale descrescătoare (ca în modelul neoclasic), la niveluri scăzute ale venitului, iar altele cu randamente marginale constante (ca în modelul creșterii endogene), la niveluri mai mari de venit. 1.7.2. Modele neoclasice de creștere economică În abordarea neoclasică, singurul factor determinant
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
deschide calea cercetărilor eficienței investițiilor prin prisma produsului intern brut real și a celui potențial. Modelul lui Solow Conform lui Solow (1956), existența unor economii care au caracteristici asemănătoare în termeni de preferințe și de tehnologii, a unor randamente marginale descrescătoare, precum și a unei flexibilități perfecte a factorilor de producție generează o reducere în timp a decalajului de venituri dintre țări (regiuni). Forța de muncă și capitalul se vor deplasa în direcții opuse - regiunile cu un raport capital/forță de muncă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
perioada 2008-2011 o tendință de reducere a ponderii în total exporturi românești de la 83,4% la 61,9%, iar la importuri, de la 83,2% la 43,6%, tendința de descreștere fiind însă și mai mare. Factorii explicativi ai acestor tendințe descrescătoare se referă la diminuarea comerțului exterior în anii de criză, dar și la un început timid al economiei românești de a înlocui importurile cu producția autohtonă. Soarta balanței comerciale și a comerțului exterior este în mâinile investițiilor străine directe. În
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
6. Dependența de traiectorie, istoricitate și legea profitului crescător B.W. Arthur observă că teoria economică clasică este bazată pe ipoteza implicită conform căreia economia este dominată de bucle feedback negative, ceea ce conduce la dominanța unei concepții a legii profitului descrescător, care, la rândul ei, conduce la convingerea că în economie este posibilă obținerea unui echilibru economic stabil. Aceasta deoarece buclele feedback negative au un efect stabilizator și implică un singur punct de echilibru în care economia va reveni după orice
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
franceză CES-D) și cu ajutorul unui interviu semi-standardizat, utilizând criteriile diagnostice ale DSM-III-R: 32 de adolescenți (18 băieți, 14 fete) prezentau un episod depresiv major (prevalență 4,4%). Criteriile diagnostice cele mai descriminatorii pentru identificarea adolescenților deprimați au fost, în ordine descrescătoare: starea depresivă, diminuarea interesului sau a plăcerii, agitația sau lentoarea psihomotorie, diminuarea capacității de concentrare, ideile recurente în legătură cu moartea. Apar unele variabile asociate semnificativ (comorbiditate): dificultăți școlare, probleme de sănătate multiple și variate în legătură cu greutatea și alimentația, dificultăți de somn
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]