3,056 matches
-
iubească. Piramidele deschid un ochi către cer prin care zboară păsări cu aripi caudate. ,, - Geometria vieții - Poezia Marianei Rogoz Stratulat, prin caracterul ei de exprimare, va fi o împlinire cu străluciri și în alte cărți pe care le va edita ! ..................................... ,, Destrămăm pânza tăcutelor iubiri pierzându-ne timpul fără rost, mâncându-ne unii pe alții... Murim într-o altă zi luând cu noi toate durerile lumii ! Referință Bibliografică: ,, Aproape Unul ,, / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1696, Anul V
,, APROAPE UNUL ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373800_a_375129]
-
te servesc cu inspirația... la tavă. Bănuiam că vălul de mister este o glumă literară, dar nu puteam să-i refuz pe acești valoroși mucaliți, creatori de poezii și romane interesante, într-o locație originală. Dar pânza surprizei s-a destrămat atunci când am fost condus la subsolul blocului unde locuia scriitorul Gh. Chirtoc. Coborând pe o scară îngustă, am intrat într-o încăpere modestă, dar curată, văruită, electrificată, în care, abia încăpea o măsuță și câteva rafturi și scaune. Pe măsuță
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
simțindu-mă. În trup, Eram cu mine însumi împreună... Când m-am trezit, alăturea un lup Se oglindea în Râul alb și-n lună). [3] O arhi-amintire Era o zi senină, ca și azi (Tu, chintesență-a zilelor senine !) Se destrămau păduri de sumbri brazi În urmă, pe cețoasele coline. Călătoream, de mult, către apus, Când drumul m-a adus într-o câmpie Greu adâncită-n umbra viorie A codrilor ce-o străjuiau de sus. Și te-am zărit. Departe, în
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
și patu-mi este desfăcut, desculță, nemurirea-mi cere să te iubesc, ca la început, dar totuși stau destul de sus în blocul meu fără etaje, în care eu am presupus c-am să mă spânzur prin garaje, și fumegă, când se destramă, un vis prin noaptea de lumină, iar gândul meu din nou te cheamă să ne iubim în cheag de tină, le scriu bunicilor o carte, afară plouă torențial și focul din pereți mă arde în timpul meu prea infernal. Referință Bibliografică
AM SCRIS BUNICILOR O CARTE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374021_a_375350]
-
întrerupe dorința omului în vârful pomului. Se face-ntuneric, pare un generic de telenovelă filmată pe-o velă. Această dorință era o voință simplă și normală, nu mare scofală. Dar așa se-ntâmplă, te lovește-n tâmplă și tot se destramă pe-o poză în ramă. Totu-i iluzie, e o concluzie înecată la mal pe o coamă de val. Referință Bibliografică: Poză în ramă / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2137, Anul VI, 06 noiembrie 2016. Drepturi de
POZĂ ÎN RAMĂ de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374050_a_375379]
-
unui acces de tuse neconvențională în preajma tufelor cu orizontul de așteptare răpus... (Toamnă) Periplul gnoseologiei artistice se încheie cu axioma axiomelor: fenomenele lumii materiale sunt nu doar impermanente, ci cvasi-iluzorii, blocul lor e casabil, fragmentat, totul, în lumea tangibilă, se destramă și piere: Lucrul care mă poftește prin toate ferestrele spiritului să-i dau de capăt investește în mine vitalitatea unei ploi mă înrobește atâta dragoste de neuroni îmi pune capul pe butuc își ia asupră-și trăsăturile efemere slăbiciunile iluziile
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
spiritului să-i dau de capăt investește în mine vitalitatea unei ploi mă înrobește atâta dragoste de neuroni îmi pune capul pe butuc își ia asupră-și trăsăturile efemere slăbiciunile iluziile nedigerate Astfel beau cu plăcerea oferită ochiului cum se destramă întregul niciodată întruchipat (Emoție) La limită, nu există dihotomii, nu există contrarii, ci doar Iluzia, Maya, impasibilă, dominatoare, de neocolit, vag disprețuitoare: ...este o lungă reciprocitate a adevărului cu vidul pentru compoziția neautentică din ecuația în recuperare cum o așez
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
MÂINI, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2048 din 09 august 2016. Alte mâini Lângă chipuri dragi, din vremuri petrecute, Și crescute în umbră, hărți de semne mute, Mâinile bătrâne în trecut mă cheamă; Amintiri se adună, apoi se destramă... Eu, în chipuri duse, tot mai cred și ascult ... Mâinile le mângâi cald și le sărut, Le opresc să-mi spună povestirea dulce, Clipa ce se naște în clipa ce se duce: Două mâini întinse în prispa de la casă, De
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
scrutând cărarea celui așteptat, Gârboviți de viață, plans și de oftat! Citește mai mult Alte mâiniLângă chipuri dragi, din vremuri petrecute,Și crescute în umbră, hărți de semne mute,Mâinile bătrâne în trecut mă cheamă;Amintiri se adună, apoi se destramă...Eu, în chipuri duse, tot mai cred și ascult ... Mâinile le mângâi cald și le sărut, Le opresc să-mi spună povestirea dulce,Clipa ce se naște în clipa ce se duce:Două mâini întinse în prispa de la casă,De
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
să vie, azi, nu ne fie teamă, Răgazul ce ne-a fost dat să îl gustăm se cere, De mâine, nu se știe, de nu vom fi tăcere. Vino acum, iubite! iubirea mea te cheamă Când noptatica șoptire seara o destramă. Se lasă umbra nopții pe patul gol de tine, Doar luna mă alintă cu degetele-i fine. Vino acum! iubite, iubirea mea te cheamă, Tu nu-mi lăsa s-apună seninul fără seamă. Curând târziul ne-adoarme tâmplele pale Și
IUBIREA MEA TE CHEAMĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375515_a_376844]
-
gândul dezastrului care ar fi urmat după căsătorie,dându-mi fiori. Păruse ”marfă de calitate” într-un“ambalaj” ispititor, însă fără “certificat de garanție” și “manual de utilizare”, îndrăzneam să afirm, războindu-mă în continuare cu sentimentele și iluziile mele destrămate cu atâta ușurință de adevărul nemilos zugrăvit de viață în ultimele zile. Nu-mi mai doream nimic acum, schimbul de mesaje cu Ovidiu îmi lăsase un gust amar. Eram nefericită, trăisem deziluzia unei iubiri efemere, drama unei relații pasagere care
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
Nu fu luată în seamă. Își continuă cercetarea. Mare-i fu bucuria când descoperi o cărțulie cu niște coperți tari, de un verde vetust. N-avea inscripționat nici un titlu. E veche tare, își zise. A fost legată, să nu se destrame. Da! Da! Și, împinsă de curiozitate, o deschise. Descoperi coperta originală. Foaia de hârtie îngălbenită de timp purta un chenar de vignete migălos și estetic desenate. Titlul? "SIMBOLURI (explicarea lor)". Fără autor, însă. Atenția îi fu distrasă de gesturile precipitate
CEASUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371858_a_373187]
-
cum crăpătura se lărgi într-o cavă uriașă, cum miezul său de stâncă-de-foc plesnește și se stinge în aceeași clipită, stâmpărând fierbințeala c-un sfârâit în undele apei. Ciudat! Contopirea nu-l sperie! Palma care-i ținuse toată ființa se destrămă, dispăru, ba nu, se făcu apă-fier-tare! Curios și iar curios, dar nu-l încercă nici o părere de rău, nimic! Se cercetă strigându-se: Scorburăăăă! Un ghem de bulbuci se roti deasupra apei, semn de mare bucurie pentru el... Curse mai
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
și nici nu cere... Dorul meu de fapt e-o doară Ce-și înfrână și-și decimă Dorurile să n-o doară, Dar o dor când le suprimă... Dorul meu de fapt e-o doară Ce își smulge și-și destramă Aripa de dor ușoară Și destinul greu de dramă... Referință Bibliografică: O doară... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1042, Anul III, 07 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
O DOARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372340_a_373669]
-
Acasa > Poezie > Amprente > FEMEIA Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1618 din 06 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Iubită, adorată, soție, soră, mamă, Sau fiică, nepoțică - tu ești un univers Și-n lipsa ta, știi bine că totul se destramă E-un sentiment ce nu pot, să-l reproduc în vers. Ești jumătatea noastră la bine și la rău, Suntem indestructibili când suntem împreună, E unic sentimentul când sunt în jurul tău, Când ne plimbăm alene și ne ținem de mână
FEMEIA de NELU PREDA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372462_a_373791]
-
zăpada unui februarie din an îndepărtat, gândurile s-au prelins în cuvinte, oare, a câta oară ? de dragul tău, nu voi lăsa niciodată clipa să moară, ți-am fost drumul printre iluzii și unde m-ai așteptat. Chiar dacă timpul fără timp destramă multe amintiri, simțim și azi fiorii, mireasma iubirii, nu sunt amăgiri, la tine și tăcerea are glas, chiar dacă toate par târzii, cu sufletul te-ascult, iar visele nu ne-au rămas pustii. Clipa revine, chiar să te-ascunzi sub umbre
VOI SCRIE PE ZĂPADĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372502_a_373831]
-
Trăiseră o perioadă cu impresia că tinerelul nu avea să se lege de randament și de pierderi. Cel puțin, Ilie, contabilul-șef, era sigur că hârtiile erau un teritoriu pe care nu avea ce căuta un inginer agronom. Iluzia se destrămă în ziua în care Man îi chemase în biroul lui, luându-i la întrebări: - De ce s-a depășit planul de tăieri din această lună? - Erau câteva exemplare bolnave, tehnicianul a semnat actele, răspunsese curajos Marin, cel mai versat dintre măcelari
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
vede nimenea Îngerii lângă tine se vor afla.. Înclin fața la oricare femeie Toate”s boboci de orhideie Toate sunt flori fermecătoare De le menți ca de sărbătoare! Sărut-mâna ta, dragă mamă Imagine învăluită-n maramă Noblețea-ți nu se destramă Înscrisu-ți nume-n cărți de seamă. Sărut-mâna la orice Femeie Oricare-i Frumoasă-n stele Pe pâmânt cu destin Frumos Oricare are, e lucru neîndoios! Femeia mister Misterioase mai sunt femeile, după cum ”marii înțelepți își dau verdictul, dar mai
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
sanctuar - Adună timpuri multe, anii trecătorii Întipăriți prin generații de memorii. Se-ntoarnă gânduri către vremi îndepărtate În vechi hrisoave, cu migală adunate, Spre rucărenii de demult, nemuritorii Spre cărturarii și oierii, domnitorii. Se abat oștiri, se strâng și neguri, se destramă, Și-n timp de luptă, timp de pace toți dau vamă, Coboară-n veac și urcă trepte mărturii Zidiri de suflet luminoase ctitorii Distins oficiază Pontiful cărturar În vorbă înțeleaptă, vibrații de cleștar Și timpul trece-n ropotirile de ape
SANCTUAR DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371182_a_372511]
-
destul, De toamnă, cititorul e sătul. Pe-aia cu trenu'a zis-o Toparceanu (Se tot scurta poemul meu, sarmanu'). Mai taie-aici, e dincolo prea plin, Iar la sfârșit să-l ajustăm puțin; E prea-nșirat și stă să se destrame (Sărman poem "crescut" de-atâtea mame). L-am tot sucit și luat cu binișorul Că nu mai știm nici cine-i autorul. Acum, e minunat... firar să fie, Dar nu mai e poem, e-o biată poezie. Dar cel puțin
POEM ŞI POEZIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371187_a_372516]
-
Din inimă, El de mi-ar lua al îndoielii spin, S-ar lumina atunci, privirea mea îndurerată. Ca aievea la Tine să ajung, pe Nume să Te chem, Iar Tu să mă îmbraci în haine noi și albe, fără de ocară, Destramă, Doamne, aripile mele de blestem Și fă-mi în noaptea asta, până la cer o scară. Referință Bibliografică: Betel / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 5, Anul I, 05 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina Diamanta
BETEL de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344868_a_346197]
-
roșu străjuit de toate florile pământului. Doar pentru ea și numai pentru ea... Un vis, pe care poate mulți dintre noi îl avem, dar de o altă nuanță, pe un alt plan. Și suferim enorm de mult atunci când visul se destramă ușor și nu ne mai rămâne decât cenușa visului pierdut... Și visul Adelaidei s-a prăbușit odată cu dispariația ei fulgeratoare care ne-a șocat pe toți acei care am avut fericirea, chiar dacă doar pentru o clipă, să o cunoaștem... Accidentul
S-A STINS O RAZA DE SOARE SI IN CASTELLON de KASANDRA KALMANN [Corola-blog/BlogPost/344974_a_346303]
-
din această geometrie a sufletului mânia necontrafăcută vizavi de banalul pe care trebuie să-l înfrunte, lumea de mucava căreia trebuie să-i reziste. Împotrivirea se citește în fapt, ca o delicată spaimă : ...sunt actorul de catifea-/ incoloră atingere mă destramă./ scena mă sperie, mă îndreaptă./ putrezește într-un colț bucuria de a fi.( Stare 7) În final aș vrea să citez integral un poem care mi se pare unul dintre cele mai reușite pentru sensibilitatea care-i tutelează sintagmele: nu
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
care-i mângâiase capul lui bolnav atunci când îl duruse, ea, cea cântată în Venere și Madonă... Fără să-și desprindă mâna din mâna ei pe care i-o ținea strâns ca nu cumva să dispară ca o arătare, să se destrame în cele patru vânturi, i se recomandă: -Mihai Eminescu! Două nume legate de un destin tragic în viață și-n moarte, două ființe care se căutaseră cu înfrigurare și se găsiseră în aceste împrejurări fericite. -Scuzați-mi nepolitețea, doamnă, dar nu
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
îl vede trist și roș,/ Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși,/ Cum planeții toți îngheață și s-asvârl rebeli în spațiu,/ Ei din frânele luminii și ai soarelui scăpați." În acele momente, datorită gravitației solare prea mici, se destramă sistemul, iar planetele „s-avârl rebeli în spațiu". Apoi este descris stadiu cunoscut sub numele de Big Bang, când catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit, „Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au perit;/ Timpul mort ș-întinde trupul și
IN LUMINA LUMII de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347874_a_349203]