9,518 matches
-
că nu sunt remunerați suficient În raport cu efortul depus (Gallet, 2010, pp. 139-140ă. În ceea ce privește opotunitățile, factorii care le generează și care conduc la comiterea fraudei pot fi sintetizați În șase mari categorii: deficiențe ale sistemului de control intern În ceea ce privește prevenirea și detectarea actelor frauduloase; inexistența unui sistem adecvat de evaluare a performanței angajaților; inexistența sau aplicarea ineficientă a unui cadru normativ care să pedepsească persoanele care comit frauda; accesul la o serie de informații confidențiale; vulnerabilitatea, ignoranța și incapacitatea firmelor sau a
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
constituit fundamentul unor standarde de audit care tratează această problematică. În acest sens factorii sintetizați În triunghiul fraudei propus de Cressey În 1953 au fost integrați pe rând În SAS 82, SAS 99 și ISA 240. 3.4. Prevenirea și detectarea fraudei financiare Se spune că este mult mai ușor și mai puțin costisitor să previi apariția unui fenomen nedorit, decât să te lupți mai apoi cu efectele dezastruoase și costisitoare pe care acesta le poate genera. Și În cazul fraudei
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
sub forma unor sesizări anonime, iar această practică trebuie luată În considerare și Încurajată la nivelul firmei (Singleton și Singleton, 2010, p. 136ă. Pe baza acestor sesizări se pot orienta viitoarele activități de control inopinat sau misiuni de audit intern. Detectarea fraudelor reprezintă un lucru dificil de realizat. Însă, pe baza intuiției, a scepticismului profesional și a experienței celui Însărcinat cu descoperirea lor, precum și prin folosirea unor metode specifice, În cele din urmă, actele frauduloase pot fi descoperite și probate. Metodele
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
un lucru dificil de realizat. Însă, pe baza intuiției, a scepticismului profesional și a experienței celui Însărcinat cu descoperirea lor, precum și prin folosirea unor metode specifice, În cele din urmă, actele frauduloase pot fi descoperite și probate. Metodele specifice de detectare trebuie să țină cont de specificul fraudei, atunci când există suspiciunea existenței unei raportări frauduloase sau a unei delapidări. Trebuie menționat faptul că de cele mai multe ori, la nivelul firmelor, existența fraudelor a fost asociată cu absența sau nefuncționalitatea sistemului de control
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
atunci când există suspiciunea existenței unei raportări frauduloase sau a unei delapidări. Trebuie menționat faptul că de cele mai multe ori, la nivelul firmelor, existența fraudelor a fost asociată cu absența sau nefuncționalitatea sistemului de control intern (Singleton și Singleton, 2010, p. 145ă. Detectarea fraudelor sub toate formele de manifestare vizează cunoașterea unor elemente-semnal care să conducă auditorul la obținerea celor mai bune răspunsuri privind prezența sau absența fraudelor financiare (Albrecht et al., 2009, p. 134ă. Aceste elemente-semnal poartă denumirea de red flags și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
confirmările trimise de bănci, frecvența cu care se utilizează rotunjirea sumelor unor conturi, creșterea neobișnuită a cheltuielilor privind bunurile vândute, valori nejustificate ale ratelor de structură și de lichiditate, apariția cheltuielilor extraordinare (Singleton et al., 2006, pp. 127-129ă. Mecanismele de detectare a fraudelor financiare trebuie să aibă În vedere o serie de indicii precum: punctele slabe prezente În cadrul programului de guvernanță corporativă adoptat de firmele auditate, lipsa unui comitet de audit sau ineficiența acestuia, desfășurarea inadecvată a controalelor interne, previziunile nerealiste
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
media sectorului de activitate din care face parte, existența unor tranzacții neobișnuite și, nu În ultimul rând, analiza cauzelor care au condus la eventuale dispute cu auditorii (Rezaee și Riley, 2010, pp. 78-97ă. În funcție de anumite scheme de fraudă, mecanismele de detectare se pot particulariza și anumite teste pot fi aprofundate pentru a obține elementele probante care vor indica prezența sau absența fraudei. În cazul unor misiuni de audit dedicate În exclusivitate detectării fraudei financiare, sub forma auditului de fraudă, Vona (2008
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
pp. 78-97ă. În funcție de anumite scheme de fraudă, mecanismele de detectare se pot particulariza și anumite teste pot fi aprofundate pentru a obține elementele probante care vor indica prezența sau absența fraudei. În cazul unor misiuni de audit dedicate În exclusivitate detectării fraudei financiare, sub forma auditului de fraudă, Vona (2008, pp. 21-36ă și Gallet (2010, pp. 101-118ă propun un Întreg demers, structurat În etape bine definite. Sintetizate sub forma unui program antifraudă, aceste etape au În vedere: reunirea echipei de proiect
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
etape au În vedere: reunirea echipei de proiect, stabilirea unei politici antifraudă, identificarea și evaluarea riscurilor (țintele care pot fi supuse fraudelor, eventualele amenințări, propunerea de scenarii privind apariția fraudelor, testarea scenariilor și evaluarea scenariiloră, integrarea dispozitivelor de prevenire și detectare, dezvoltarea unui proces de supraveghere prin verificarea continuă a modului În care funcționează programul, retestarea periodică a scenariilor, analiza disfuncționalităților programului, iar punctul terminus al misiunii urmărește obținerea unui diagnostic privind prezența riscului de fraudă (Vona, 2008, pp. 21-36; Gallet
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
mediului de afaceri nu este Încă suficient de mult tratată și nici instituționalizată. Dacă În statele cu tradiție În lupta Împotriva fraudei corporative (de exemplu, SUAĂ există recunoașterea unor profesii liberale (fraud auditors sau fraud examinersă Însărcinate exclusiv cu prevenirea, detectarea și lupta Împotriva fraudelor corporative, realitățile de la nivelul României sunt departe Încă de acest deziderat. Există totuși și se aplică acte normative prin care se stabilesc atribuții disipate ale diverselor organisme de stat precum Garda Financiară sau Agenția Națională de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
1991 și prin OUG nr. 75/ 1999 se dispune ca agenții economici care aplică IAS/IFRS În raportarea financiară și care sunt supuși auditului financiar trebuie să dezvolte compartimente distincte de audit intern În cadrul structurilor lor. Astfel, responsabilitatea prevenirii și detectării fraudelor corporative este transferată auditorilor interni (Ghiță et al., 2009, p. 757ă. Implementarea auditului intern, cel puțin la nivelul firmelor supuse auditului financiar, a cunoscut la Început o serie de neajunsuri, În ceea ce privește absența unei metodologii de lucru precise, a unor
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
În cadrul misiunii de audit intern, auditorul poate să investigheze cazurile de fraudă și să recomande o serie de instrumente suplimentare de control pentru prevenirea unor astfel de acte, să examineze instrumentele de control de prevenire a fraudei și procedeele de detectare puse În practică (Ghiță et al., 2009, p. 757ă. În același timp, auditorul poate să ofere o serie de recomandări privind Îmbunătățirea acestor procese, să consilieze juridic comitetul de audit al firmei, În cazul În care se declanșează urmărirea penală
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
auditorul poate să ofere o serie de recomandări privind Îmbunătățirea acestor procese, să consilieze juridic comitetul de audit al firmei, În cazul În care se declanșează urmărirea penală Împotriva celor responsabili cu frauda, și să dețină cunoștințe de specialitate pentru detectarea indicatorilor de fraudă și investigarea actelor frauduloase (Ghiță et al., 2009, p. 757ă. Legătura dintre auditul intern și frauda financiară este susținută și de Dobroțeanu și Dobroțeanu (2007, p. 95ă, integrând acest act criminal În arhitectura riscurilor care pot avea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
individual (Brezeanu et al., 2008, p. 24ă. Se pare că În normele metodologice aplicate de auditorii financiari din România, precum și În actele legislative ce reglementează această profesie liberală lipsesc sau au fost omise În mod voit acele specificații privind obligativitatea detectării fraudelor. Se poate trage concluzia că, deși se dorește o armonizare a normelor românești cu cele internaționale (ISAĂ, practica de specialitate relevă insuficiența dezvoltării domeniului luptei antifraudă la nivel corporativ În cazul României. În ciuda acestui fapt, cel puțin la nivelul
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
factorii determinanți ai fraudei, reprezentați sub forma triunghiului lui Cressey, la interacțiunile dintre aceștia (scala Albrechtă sau perspectiva Hollinger-Clark. În același timp, pentru eradicarea lor, practica de contabilitate și de audit a pus bazele unor mecanisme eficiente de prevenire și detectare. Însă, pentru realizarea acestor deziderate a fost nevoie de adoptarea unor acte normative care să susțină profesia și auditul financiar În lupta Împotriva fraudei. Se poate observa Însă, că la nivelul firmei un program eficient de luptă antifraudă este susținut
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
eficient de luptă antifraudă este susținut În primul rând de o cultură organizațională care sancționează astfel de acte, de o serie de politici și proceduri de prevenire, precum și de utilizarea unor indicatori care să poată semnala apariția fraudelor. În cadrul firmei, detectarea fraudei financiare nu este un lucru ușor de realizat, fiind determinat de o serie de factori care țin atât de profesionalismul celui care este Însărcinat cu depistarea lor, dar și de specificul firmei asupra căreia s-au săvârșit fraudele. Detectarea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
detectarea fraudei financiare nu este un lucru ușor de realizat, fiind determinat de o serie de factori care țin atât de profesionalismul celui care este Însărcinat cu depistarea lor, dar și de specificul firmei asupra căreia s-au săvârșit fraudele. Detectarea fraudelor se poate realiza pe baza Însușirii și Înțelegerii de auditor a unor elemente-semnal care oferă indicii cu privire la existența acestora. Ca răspuns la marile fraude financiare, profesia contabilă și de audit a dezvoltat o serie de programe specifice de luptă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
misiunea auditorului este una deosebit de dificilă sau imposibilă În anumite situații. Pe baza identificării oportunităților care pot apărea În comiterea fraudei, cunoașterii principalelor scheme de fraudă și a indicatorilor-semnal asociați, experienței, intuiției, raționamentului și scepticismului profesional, auditorul poate ajunge la detectarea fraudelor (ACFE, 2011, p. 1.223ă. În funcție de tipologia fraudei, ISA 240 prezintă factorii de risc aferenți raportării financiare frauduloase (RFFĂ sau furtului de active (FAĂ, sintetizați În tabelele A.4.1 și A.4.2 din Anexe. Nu În ultimul
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
2011, p. 1.223ă. În funcție de tipologia fraudei, ISA 240 prezintă factorii de risc aferenți raportării financiare frauduloase (RFFĂ sau furtului de active (FAĂ, sintetizați În tabelele A.4.1 și A.4.2 din Anexe. Nu În ultimul rând, pentru detectarea fraudelor financiare și evaluarea riscului de fraudă, pe baza principalelor scheme și indicatori-semnal, auditorii trebuie să țină cont și de anumiți factori de ordin social, cultural, psihologic sau religios care pot aduce un plus informațional În identificarea elementelor motivaționale și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
care salariatul să poată obține prin sistemul de remunerare comisioane nemeritate, Încasarea frauduloasă a unor compensații sau asigurări pentru accidente trucate sau care nu au avut loc (Vona, 2008, pp. 153-56; Singleton și Singleton, 2010, p. 88ă. Pentru prevenirea și detectarea actelor frauduloase care pot să apară prin utilizarea unor astfel de scheme, auditorul trebuie să analizeze o serie de indicatori care țin de variația neobișnuită a masei salariale pe departamente, apariția unor salariați suspecți și care prezintă o serie de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
executivă și de unele informații cu caracter confidențial, managerii reușesc să treacă peste sistemul de control intern al firmei prin scheme de fraudă care conduc la distorsionarea și manipularea informațiilor prezentate În situațiile financiare. O măsură eficientă de prevenire și detectare a unor astfel de fraude constă În pregătirea de firmă a situațiilor interimare, trimestriale sau semestriale, spre a fi auditate și publicate spre informarea tuturor stakeholder-ilor (Huang, 2009, pp. 584-590ă. Prin măiestria sau „arta” cu care sunt realizate, schemele de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
false Înregistrate de firmă prin contabilizarea unor venituri fictive, recunoașterea improprie, În timp, a veniturilor sau cheltuielilor, evaluarea necorespunzătoare Riscul de fraudă În auditul financiar 122 a activelor, ascunderea unor datorii sau cheltuieli ori prin omisiunea unor informații esențiale investitorilor. Detectarea acestor fraude presupune cunoașterea În profunzime a tuturor subtilităților care țin de contabilizarea tranzacțiilor economico-financiare, a prevederilor Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Notabile sunt și fraudele săvârșite În cadrul unor grupuri de firme, deținute În diferite procente de anumiți investitori. În
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
cooking the books, ACFE, John Wiley & Sons, New Jersey Zack, G.M. (2009ă, Fair value accounting fraud: new global risks and detection techniques, John Wiley & Sons, New Jersey Capitolul 5 Analiza economico-financiară - metodă de cercetare pentru evaluarea riscului de fraudă și detectarea fraudei În auditul financiar Sumarul capitolului 5.1. Introducere 5.2. Probele de audit privind riscul de fraudă financiară 5.3. Proceduri analitice pentru obținerea probelor de audit 5.4. Indicatori utilizați pentru semnalarea riscului de fraudă 5.5. Rate
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
urmăresc folosirea indicatorilor economico-financiari pentru o analiză a riscului de fraudă, la nivelul firmei se pot menționa următoarele: analiza situațiilor financiare pe orizontală și pe verticală, analiza ratelor aferente activității de exploatare și analiza ratelor cu scop special obținute pentru detectarea anumitor tipuri de fraudă (Corbett și Clayton, 2006, p. 368; Zack, 2009, p. 219; ACFE, 2011, p. 1.327ă. Analiza pe orizontală (cronologicăă reprezintă una dintre cele mai utilizate proceduri analitice În cadrul misiunii de audit financiar, prin care se urmărește
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și analiza principalilor indicatori economico-financiari, identificarea riscurilor asociate activității și misiunii de audit. Odată acceptat mandatul, auditorul poate aplica procedurile de audit ulterioare sub forma teste ale controalelor pentru a verifica existența și funcționalitatea sistemului de control intern În prevenirea, detectarea și corectarea denaturărilor semnificative (IFAC, 2009, p. 417ă. În același timp auditorul trebuie să testeze dacă firma respectă principiul continuității activității În pregătirea situațiilor financiare În conformitate cu IFRS (Hayes et al., 2005, pp. 329-330; Elliott et al., 2006, pp. 435-448; Bhimani
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]