6,621 matches
-
un prim exemplu de valorificare a celor patru tradiții precreștine menționate în Introducere, într‑un context cultural creștin. Cele patru tradiții nu ar fi creat niciodată un mit atât de solid, menit unei cariere aproape bimilenare, în afara unei situații existențiale determinante, catalizatorul care le unește într‑o configurație nouă și necesară. Altfel spus, tradițiile tiranului eshatologic, falsului profet, diavolului și confruntării dintre două principii primordiale (kaoskampf) nu s‑ar fi concretizat niciodată, prin Irineu, ca mit al Anticristului, dacă Biserica nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
dacă Biserica nu s‑ar fi confruntat de‑a lungul primei jumătăți a secolului al II‑lea cu o serie întreagă de obstacole traumatizante care i‑au marcat evoluția. În opinia noastră, trei dintre aceste evenimente au jucat un rol determinant în sistematizarea și în instituționalizarea mitului: 1) apariția ereziilor creștine și, progresiv, crearea unei „conștiințe ortodoxe”, prin formarea ideii de tradiție, a celei de canon normativ etc.; 2) agravarea conflictului dintre Stat/Imperiu și Biserica aflată în plin efort de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de lectură, identificând schema binară din Carmen... și în acrostihul citat mai devreme: „Suntem tentați să credem că versurile 7 și 11 relatează un episod autonom - introdus cu abilitate prin conjuncția autem - referitor la începutul activității Anticristului, al cărei element determinant îl constituie. Există, așadar, în Instructiones un singur Anticrist, așa cum indică și titlul, și acest Anticrist nu este Nero rediuiuus”. În consecință, versurile 7‑11 constituie o paranteză consacrată lui Nero, în calitate de precursor al „Latinului”, în timp ce restul poemului vorbește de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a II-a. „Canoanele Bisericii orientale - spunea Cantemir - sunt cele care dictează împlinirea celor cuvenite morților”. Bisericii îi revenea, într-adevăr, cuvântul hotărâtor în desfășurarea ritualului rezervat celor ce se despărțeau de viața pământească, discursul religios - cu secvențe specializate - era determinant, dar în același „ansamblu” funerar se făceau auzite și alte „tipuri de discurs” (cel folcloric cu deosebire). „Pseudo - M. Costin”, de pildă, nu s-a dat în lături de la efortul de a se informa pentru mici demonstrații de patologie, cum
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vei Înstrăina de cetate. De acest aspect este legată problema - extrem de complexă și cu valențe multiple În psihologia morală - exilului, pe care o vom trata În continuare. Exilul Intrarea omului În cetate marchează Începutul istoriei civilizației sale. Acest moment devine determinant atât pentru existența a individului, cât și a comunităților de indivizi de acum Înainte. Istoria nu va mai putea fi răsturnată sau Întoarsă. Odată intrat În Cetate, omul se schimbă și nu o mai poate părăsi. Ieșirea din cetate echivalează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de un interes deosebit - ne apare drept una din cele mai importante. În ce constă ea? La o întrebare atât de directă, nu putem răspunde decât tot într-un mod direct. Reducând în același timp discuția la ceea ce considerăm esențial, determinant. Meritul principal al lui Marin Preda e de a fi dat prozei noastre un volum de conștiință corespunzător. Cum trebuie să înțelegem termenul de conștiință în legătură cu ceea ce vrem să spunem? Nu în sens civic, moral sau artistic - sensuri față de care
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și le propune să le realizeze. De aceasta depinde succesul acțiunii de igienă mintală. În alegerea obiectivelor trebuie, indiferent de situație, să se aibă în vedere starea de sănătate mintală, individuală sau colectivă, și particularitățile acesteia în aria de acțiune determinantă. În sensul acesta se vor avea în vedere două grupe de obiective, și anume: 1) obiective generale, cu caracter absolut obligatoriu, prezentate în orice program de igienă mintală și reprezentate prin următoarele: menținerea și protejarea stării de sănătate mintală; prevenirea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de a muri, manifestate prin pulsiunea imperioasă de a-și suprima propria viață. Afecțiunile psihosomatice sunt un domeniu în care igiena mintală poate acționa cu succes. Ele au un caracter polimorf, o etiologie și mecanisme psihopatologice complexe. Având un rol determinant în alterarea stării de sănătate mintală, măsurile de psihoigienă le pot influența favorabil evoluția. 3. Aspectele particulare ale igienei mintale la bolnavii psihic a) Psihoigiena emotivilor și a psihastenicilor Principala indicație de psihoigienă este profilaxia, evitarea situațiilor capabile să pună
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
posedă. Pe drept cuvânt se spune că noi nu tratăm „boli ci bolnavi“, a căror proveniență este diversă, cu diferite grade de cultură, dar mai ales cu personalități proprii. De aceea îngrijirea unui bolnav presupune o cunoaștere profundă a patologiei determinante, pentru a se evita erorile medicale. În tradiția medicinii românești termenul de „nursă“ era până nu demult o raritate. Nursingul, sau mai explicit asistența medicală acordată de un cadru mediu, asistenta medicală, a căpătat în ultimii ani și la noi
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
didactică urmărește capacitatea de a pune în relație informații anterioare cu cele noi; evaluarea în raport cu noile achiziții; mobilizarea unitară a cunoștințelor spre crearea nevoii de cercetare și a altora; încorporarea reprezentărilor între cele oferite de viața socială, științifică și culturală. Determinantă rămâne caracteristica formativă a comunicării didactice, profesorul exercitându-și influența simultan asupra conținuturilor și a elevului. În acest context se evidențiază raportul dintre limbajele verbal, paraverbal și nonverbal utilizate de profesori în corelație cu obiectivele didactice și cu partenerii elevi
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
din Cluj, unde leagă o prietenie durabilă cu Horia Stanca, e studentul preferat al lui D. D. Roșca, care va dedica lucrarea Mitul utilului (1933) lui Ț. și lui Grigore Popa. Raționalismul și naționalismul superior proprii magistrului au o influență determinantă asupra tânărului, care se orientează de pe acum către filosofia culturii, chiar dacă, deocamdată, nu se află în posesia unor repere foarte clare. Alt model este profesorul Liviu Rusu, de la care - cum îi va mărturisi într-o scrisoare din 1972 - a învățat
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
în mediul profesional și în viața socială în general. În general, toată lumea apreciază efectele benefice ale unei participări foarte active a părinților la activitățile școlare. Numeroase cercetări la nivel de învățământ primar și chiar secundar au pus în evidență aspectul determinant al calității interacțiunii dintre familie și școală asupra educației copiilor. Această recunoaștere a importanței părinților în favorizarea succesului școlar al tinerilor a determinat autoritățile educative să susțină necesitatea întăririi legăturilor dintre părinți și școală. De altfel, în contextul actual, aceste
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
de deținere a controlului și de capacitate de manipulare a părinților. Un alt aspect care poate avea de suferit de pe urma unei separări sau a altor probleme familiale este comunicarea. De cele mai multe ori, comunicarea între părinți și copii are un rol determinant în evoluția ulterioară către stabilitate și armonie a relațiilor intrafamiliale. Comunicând, se stabilesc punți între generații prin intermediul cărora se vor putea atinge compromisuri în probleme viitoare. Subiectele tabu, cele care sunt mai greu de atins într-o conversație din cauza anumitor
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
materializarea opțiunii ezitantă și fără entuziasm. În societatea contemporană se apreciază tot mai mult efectele benefice ale participării active a părinților în viața școlii. Numeroase cercetări la nivel internațional și mai puține la nivel național, au pus în evidență aspectul determinant al calității interacțiunii dintre familie și școală asupra educației copiilor. Recunoașterea importanței părinților în favorizarea succesului școlar al copiilor a impulsionat autoritățile educative să susțină necesitatea întăririi legăturilor dintre părinți și școală și să le promoveze și la nivel de
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]
-
identifice cu ea, de aceea rolul mamei este dificil și de mare răspundere, deoarece ea trebuie să se ridice la înălțimea modelului educativ. Redăm sintetic în tabelul alăturat relația dintre câțiva factori de personalitate ai mamei și atitudini și comportamente determinante în educația familială. Rolul patern este mai degrabă secundar decât specific și reciproc; rolul mamei este foarte cuprinzător. Asumarea de către bărbat a unor sarcini educative este dependentă de gradul de ocupare profesională a mamei. Soțul își ajută soția ori de câte ori aceasta
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
pot avea exigențe de a evalua rezultatele activității școlare. În general, toată lumea apreciază efectele benefice ale unei participări foarte active a părinților la activitățile școlare. Numeroase cercetări la nivel de învățământ primar și chiar secundar au pus în evidență aspectul determinant al calității interacțiunii dintre familie și școală asupra educației copiilor. Această recunoaștere a importanței părinților în favorizarea succesului școlar al tinerilor a determinat autoritățile educative să susțină necesitatea întăririi legăturilor dintre părinți și școală. De altfel, în contextul actual, aceste
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
atitudinea nepărtinitoare pe care trebuie să o afișăm. Așadar e o sarcină a școlii să identifice situațiile problemă din familiile copiilor, să dirijeze pe cât este posibil strategiile educative în favoarea elevului și să conștientizeze că relația de colaborare școala familie este determinantă în educarea copiilor. Educația în familie devine astfel un proces de pregătire pentru viață, prin întâmpinarea și rezolvarea problemelor de viață. În concluzie, trebuie spus că cei doi factori educativi, familia și școala, trebuie să aibă același scop - formarea personalității
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
și conduita morală. Chiar dacă obiectivele educației morale au rămas în esență aceleași (conștiința morală și conduita morală), conținutul lor este radical și substanțial diferit, pentru că valorile care guvernează formarea lor sunt cu totul altele. a) Conștiința morală constituie factorul psihic determinant al conduitei morale. Un prim element în procesul de formare al conștiinței morale îl formează imaginile (exemplele), care i se oferă educatului. Cele mai la îndemână „imagini” sunt ale familiei, apoi ale educatoarei, învățătorului și mai târziu ale profesorilor. Conduita
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
se manifestă intermediată de plăcerea estetică, aptă să producă o „liniște senină”, căci frumosul nu are o finalitate exterioară lui. Deși se poate uni cu binele și adevărul, frumosul nu se confundă cu ele, dar are și el un rol determinant în educația omului. Frumosul înseamnă armonie și, de aceea, e condamnată poezia modernă postromantică, pe care teoreticianul nu o înțelege. A acordat, în studiile sale, o mare însemnătate raportului dintre artă și știință, relevându-se ca un adversar al celor
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
Manifestă Problema socială, considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: voința de acționa. Centralitate O stare a problemei sociale manifeste care este considerată a avea prioritate pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii determinanți ai dinamicii problemelor sociale După cum s-a văzut, o problemă socială se poate plasa pe diferite niveluri: potențială, latentă, manifestă, centrală. Problema socială cunoaște o continuă dinamică: ea poate avansa pe scara de la potențialitate la centralitate, dar poate și coborî
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemă pentru aceasta; b) determinarea magnitudinii problemei - pentru aceasta sunt utilizați indicatori care oferă o magine a problemei-stare: indicatori ai stării de sănătate, ai economiei, ai delincvenței, ai poluării, ai nivelul mortalității infantile, ai gradului de satisfacție/insatisfacție; c) factorii determinanți ai dinamicii problemei sociale - este importantă identificarea factorilor, a condițiilor și a situațiilor care generează constituirea și dinamica respectivei probleme. După cum se observă, o asemenea analiză are în vedere fenomene și procese detectabile cu mijloace obiective la un palier obiectiv
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
factori. Cu toate acestea, studiile efectuate nu au putut demonstra că unul dintre factori poate determina de sine stătător suportul pentru un regim al bunăstării sau pentru un anumit tip de program. Cei ce susțin că interesul personal reprezintă factorul determinant în suportul pentru un anumit tip de politică a bunăstării au pornit, în analiza pe care au făcut-o, de la teoria alegerii raționale, conform căreia oamenii sunt actori raționali ce calculează avantajele și dezavantajele, costurile și beneficiile atunci când iau o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în reformarea sistemului prin introducerea asigurărilor. Voi vorbi mai jos despre serviciile de sănătate publice din România după 1990 și cerințele de reformare a acestora din perspectiva contribuției lor la dezvoltarea socială. Sărăcirea populației și ineficiența serviciilor de sănătate - factori determinanți ai unei stări de sănătate precare a populației din România Introducere Nivelul scăzut de dezvoltare economică din România în perioada tranziției a fost primul factor care a determinat (pentru grupurile ce trăiesc în sărăcie) apariția sau perpetuarea de dinainte de 1989
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ai dezvoltării acestuia, formele de evaluare utilizate în grădiniță sunt : a) Evaluarea inițială - constă în aprecierea nivelului general al dezvoltării copilului la intrarea în grădiniță sau în momentul integrării lui în diferite categorii de vârstă ale preșcolarității . Constituie o premisă determinantă în proiectarea demersului didactic și o condiție a reușitei acesteia. Obiectivele evaluării inițiale sunt orientate spre cunoașterea capacităților generale de învățare ale copiilor, a nivelului de cunoștințe, deprinderi, abilități necesare desfășurării programului de instruire care urmează. Evaluarea se desfășoară oral
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
sunt 5 cursuri: Someșul (418 km), Ialomița (414 km), Jiul (349 km), Argeșul (340 km), Timișul (cu aceeași lungime). Restul cursurilor de apă au lungimi sub 300 km. După cum se va vedea, lungimea, respectiv mărimea unui curs de apă este determinantă pentru perenitatea numelui său. S-a constatat atât în spațiul nostru de viață, dar și în analizele efectuate în alte părți ale lumii că un curs important de apă nu-și schimbă niciodată numele, cel mult se traduce în limba
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]