1,762 matches
-
De aceea este imposibil să constituim grupuri permanente, numai dacă luăm în calcul anumiți strămoși; în plus, motive legate de locuință, alegeri individuale sau evenimente particulare vin să restrângă posibilitățile. O polemică foarte veche durează și astăzi între partizanii unui determinism biologic (sociobiologi, psihologi evoluționiști) și partizanii unui determinism cultural. Mai recent, caracterul parțial al multor studii clasice asupra rudeniei în materie de gen (gender) a fost subliniat, deoarece aceste studii cercetează, în mod incontestabil, plecând de la un individ de referință
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
numai dacă luăm în calcul anumiți strămoși; în plus, motive legate de locuință, alegeri individuale sau evenimente particulare vin să restrângă posibilitățile. O polemică foarte veche durează și astăzi între partizanii unui determinism biologic (sociobiologi, psihologi evoluționiști) și partizanii unui determinism cultural. Mai recent, caracterul parțial al multor studii clasice asupra rudeniei în materie de gen (gender) a fost subliniat, deoarece aceste studii cercetează, în mod incontestabil, plecând de la un individ de referință masculin. Astăzi, majoritatea specialiștilor încearcă să depășească opoziția
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
adesea. Putem înțelege că, în calitate de oameni de știință, acești "cineaști din datorie" se arată neîncrezători față de artificiile cinema-ului profesionist, dar, până de curând, ei profesau un pozitivism destul de naiv. Ei căutau o neutralitate iluzorie, fără a ține seama de determinismele istorice și culturale care le condiționau privirea. Filmele erau propuse ca și cum ar reflecta fidel o realitate univocă; ca și cum "realul" ar putea fi restituit în mod perfect mimetic, independent de privirea îndreptată asupra lui. Lecția a venit de la cineaști ca Vertov
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
explicație se impune oricum; totuși, trebuie să fim precauți cu neofuncționalismul care constă în a interpreta totul ca pe un simptom al epocii. Explicația exclusivă a unei opere prin condițiile istorice și culturale de producere a sa riscă întotdeauna primejdia determinismului integral. Ar fi prea "puțin" să ne gândim că lucrările lui Bronislaw Malinowski, Alfred R. Radcliffe-Brown sau Margaret Mead se explică în întregime prin context și spun mai mult despre acești autori decât subiectele pe care ei le-au tratat
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
marii gânditori poartă hainele epocii lor, dar gândirea lor este pentru toate epocile. Bineînțeles, clasicii antropologiei au îmbătrânit și ne fac să retrăim, când îi citim, epoca scriiturii lor, dar, în același timp, ei spun ceva despre condiția umană, dincolo de determinismele locale și de situația care le face să existe. Lectura lor nu reprezintă un exercițiu ușor, pentru că progresele științifice nu sunt lineare și e nevoie de atenție pentru a nu se produce contrasensuri legate de trecerea timpului. Acest factor ne
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
1859. Nu putem înțelege caracterul uneori excesiv al curentului culturalist american fără a ține seama de angajamentul său împotriva rasismului care domina epoca. Acești autori voiau să demonstreze că diversitatea comportamentelor umane nu se explică prin biologie, ci printr-un determinism cultural. Acest curent, numit uneori "cultură și personalitate", reprezentat de Ruth Benedict, Margaret Mead, Ralph Linton și Abram Kardiner, a marcat al doilea sfert al secolului XX datorită unui demers comparativ și unei deschideri spre alte discipline, chiar dacă li se
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
preț și setea de putere, iarăși cu orice preț. Ne întrebăm însă dacă a fi nefaustic este într-adevăr un motiv de a fi foarte încântați de noi înșine. și, în orice caz, dacă avantajele spiritului faustic, inventat de penibilul determinism cultural al lui Spengler, nu depășesc cu mult dezavantajele lipsei sale. De altfel, cartea întreagă stă pe o contrazicere fundamentală: dacă modelul european este unul faustic, iar acest model este paradigma întregii lumi (eurocentrismul lui Constantin Noica este manifest și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un scop în sine"). Filosofia lui Nietzsche este simfonia creierului fugind între opusuri. El condamnă mila ca o slăbiciune a omului. 17 Karl Heinrich Marx (1818-1883), filosof, economist, sociolog, istoric, ale cărui lucrări Capitalul și Manifestul comunist au instituit conceptul determinismului economic (omul este factorul principal al relațiilor din societate). 18 Arthur Schopenhauer (1788-1860) filosof german, consideră că motorul vieții este dorința permanentă a omului de a obține satisfacții, fapt exprimat în cartea sa Lumea ca dorință și reprezentare. Dorința de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
manifestă sinceritate când vorbesc despre ea, iar dintre cei interesați se remarcă o grupare ce vorbește cu pietate despre destin, în timp ce alții "flirtează" cu el sau sunt "îmbufnați". Realitatea destinului nu poate fi explorată decât prin raportare la alte concepte: determinism (destinul include determinismul, dar îl depășește), la fatalism (nu se poate concepe destinul fără nici o notă de predestinare, dar omul e și predeterminat și liber) și la libertate (se spune că un factor oarecare "a rupt" destinul unui om, s-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vorbesc despre ea, iar dintre cei interesați se remarcă o grupare ce vorbește cu pietate despre destin, în timp ce alții "flirtează" cu el sau sunt "îmbufnați". Realitatea destinului nu poate fi explorată decât prin raportare la alte concepte: determinism (destinul include determinismul, dar îl depășește), la fatalism (nu se poate concepe destinul fără nici o notă de predestinare, dar omul e și predeterminat și liber) și la libertate (se spune că un factor oarecare "a rupt" destinul unui om, s-a pus în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
W. Vander Zanden consideră că enunțurile fundamentale pe care se bazează cunoașterea științifică sunt: - lumea înconjurătoare există independent de observația noastră, nu este creată de simțurile noastre (principiul realismului);relațiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în termeni de cauză-efect (principiul determinismului); - lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observații obiective (principiul cognoscibilității). În afara acestor trei principii, în literatura de specialitate mai sunt menționate și principiile raționalității (ce poate fi subsumat principiului cognoscibilității) și regularității, potrivit cărora lumea externă poate fi cunoscută pe cale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
raționalității (ce poate fi subsumat principiului cognoscibilității) și regularității, potrivit cărora lumea externă poate fi cunoscută pe cale logică și, respectiv, fenomenele din lumea înconjurătoare se produc în mod logic. Considerăm că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului. Iar în ceea ce privește principiul determinismului, considerăm că, mai ales pentru cunoașterea sociologică, trebuie să înțelegem determinismul nu în sens strict laplacean (respingând existența fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist promovat de Patrick Suppes. Cel mai important dintre cele cinci
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
subsumat principiului cognoscibilității) și regularității, potrivit cărora lumea externă poate fi cunoscută pe cale logică și, respectiv, fenomenele din lumea înconjurătoare se produc în mod logic. Considerăm că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului. Iar în ceea ce privește principiul determinismului, considerăm că, mai ales pentru cunoașterea sociologică, trebuie să înțelegem determinismul nu în sens strict laplacean (respingând existența fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist promovat de Patrick Suppes. Cel mai important dintre cele cinci postulate este Principiul determinismului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cunoscută pe cale logică și, respectiv, fenomenele din lumea înconjurătoare se produc în mod logic. Considerăm că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului. Iar în ceea ce privește principiul determinismului, considerăm că, mai ales pentru cunoașterea sociologică, trebuie să înțelegem determinismul nu în sens strict laplacean (respingând existența fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist promovat de Patrick Suppes. Cel mai important dintre cele cinci postulate este Principiul determinismului, ale cărui reguli de bază sunt următoarele: - viitorul este determinat în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
determinismului, considerăm că, mai ales pentru cunoașterea sociologică, trebuie să înțelegem determinismul nu în sens strict laplacean (respingând existența fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist promovat de Patrick Suppes. Cel mai important dintre cele cinci postulate este Principiul determinismului, ale cărui reguli de bază sunt următoarele: - viitorul este determinat în trecut; - orice eveniment are o cauză determinată suficientă; - cunoașterea se întemeiază pe certitudine; - cunoașterea științifica poate fi adusă, în principiu, la nivel de cunoaștere completă; - cunoașterea și metoda științifica
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
trecut; - orice eveniment are o cauză determinată suficientă; - cunoașterea se întemeiază pe certitudine; - cunoașterea științifica poate fi adusă, în principiu, la nivel de cunoaștere completă; - cunoașterea și metoda științifica pot fi, în principiu, unificate. Este important de reținut faptul că, determinismul nu trebuie înțeles în sens laplacean (adică în sensul respingerii existenței fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist enunțat de Patrick Suppes, în 1990, în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
analitică, oricărei figuri sau mișcări, deci oricărui obiect fizic, îi corespunde o ecuație algebrică), de tip mecanicist, nu mai dă drept de cetate demersului poetic. Obiectualul este studiat într-o perspectivă unidimensională, guvernată de o cauzalitate univocă și indiscutabilă. Legea determinismului universal domină până și reprezentările despre intervențiile divinității în existența ființelor, privite ca parte a sistemului mecanicist, redundant și inexpresiv. La aceasta tradiție iconoclastă punctată decisiv de raționalism se adaugă în secolul XVIII empirismul factual, prin David Hume și Isaac
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
atâtor oameni elocvenți și dornici de a convinge, știu că totul e fals. Pe acest plan, cel puțin, nu există fericire dacă nu pot ști. Un om onest nu poate decât să râdă de rațiunea universală, practică sau morală, de determinism, de toate acele categorii care explică totul. Ele n-au nici o legătură cu spiritul. Ele neagă adevărul lui profund, acela de a fi înlănțuit. În acest univers indescifrabil și limitat, destinul omului îș i capătă astfel sensul. O puzderie de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
manifestarea estetică a omului. Jocul este o manifestare, în primul rând, liberă: de aceea orice joc ce vine din ordin sau obligație, nu mai este joc. Libertatea jocului trebuie înțeleasă în sensul larg, ea este cea care lasă neatinsă problema determinismului. Copiii, animalele se joacă pentru a li se crea plăcere, în aceasta rezidă libertatea lor. Omul adult poate evita jocul, el nefiind impus de o nevoie fizică sau una morală - jocul nu este sarcină. În cadrul ontologiei, jocul este văzut în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Combinații de sulfamide: Sulfametoxazol + Trimetoprim = Cotrimoxazol Sulfodiazina + Pirimetamina= Fansidar Sulfodiazina + Sulfona = Dapsona. 3.2 Reacții secundare ale antibioticelor Reacțiile adverse cauzate de antibiotice pot apare prin două mecanisme: dependente de doză (toxice) și neprevăzute, care sunt influențate de un anumit determinism genetic pentru reacția individuală față de anumite medicamente. Principalele tipuri de reacții adverse apărute după tratamentul antibiotic sunt: Intoleranța locală digestivă (dureri abdominale, vărsături, diaree) sau la locul administrării parenterale (flebite, noduli subcutanați, flegmoane) Toxicitatea hepatică, renală, otică, neurologică, hematologică Sensibilizarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
capitalismul contribuie la propria lui ruinare și servește proiectul comunist colectivizându-i pe oameni, dar și uneltele de muncă, și furnizând mijloacele pentru edificarea unei societăți a abundenței. Anticapitalismul marxismului* se înscrie așadar pe terenul praxisului - organizarea proletariatului - și a determinismului economic. Revoluția trebuie să apară în punctul de ruptură al sistemului capitalist pentru a realiza exproprierea expropriatorilor” și a încheia faza „preistoriei societății umane”. Cu Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului, Lenin accentuează, în 1916, tezele marxiste asupra acțiunilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care se încheie ziua de muncă constau în repetarea la nesfârșit a unor slogane. Limba de lemn are câteva trăsături specifice. înainte de toate, ea trebuie să figureze evoluția ineluctabilă a societății spre comunism; ea va abunda așadar în formule semnificând determinismul și istoria în mersul ei. Astfel, „Capitalismul nu poate rezolva, pentru un om, niciuna din problemele ajunse la maturitate. Apare din ce în ce mai limpede că soluțiile acestor probleme rezidă numai și numai în calea spre socialism”; sau: „Nu există nicio forță în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sub „falsele stindarde”ale diverselor mișcări progresiste - muncitorești sau burgheze -, în scopul educării militanților și a orientării lor, la momentul oportun, spre acțiunea radicală, dacă nu chiar războiul civil*. Această confuzie întreținută de Marx între violența mântuitoare, compromisul ideologic și determinismul istoric explică existența unei puternice dualități între marxiștii revoluționari și marxiștii reformiști din zorii secolului XX. La moartea sa, în 1883, Marx nu mai crede cu adevărat în soluția radicală și le lasă urmașilor grija redefinirii condițiilor și a mijloacelor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sau Proudhon, istoria este declarată obiect al unui științe exacte, supusă unor legi ale transformării născute din nevoia oamenilor de a produce viața prin muncă și schimb. însă comunismul născut din schisma bolșevică va dori să demonstreze prin fapte că determinismul economic - păstrat de socialiștii favorabili jocului democratic - nu poate fi disociat de un activism proletar, singurul garant al distrugerii totale a sistemului capitalist și al începerii construirii comunismului. Socialismul ca tranziție către comunism în logica lui Marx, comunismul este o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
permite vizualizarea genei/genelor anormale. Se confirmă astfel că în sindroamele malformative [Russu, 1985], efectuarea cariotipului este necesară, dar nu întotdeauna pentru malformațiile unice, ce afectează un organ (malformații congenitale de cord, anomalii ale membrelor ș.a.) și care au un determinism cert multifactorial, iar examenul citogenetic este inutil. Metodele de cercetare genetică în teratologie Efectul teratogen al multor medicamente (indiferent de origine) este mult discutat și disputat (polipragmazie). Este evident că factorii de coordonare și integrare a organismului viu, îndeosebi factorii
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]