1,298 matches
-
darului, „într-o formă pervertită, adică într-o formă care, în mod constant, produce un scurtcircuit între schimbul considerat generos și schimbul profitabil”. În corupție există relația darului într-o formă pervertită. În mod natural, relația darului, creată din darul dezinteresat care generează recunoaștere și conviețuire, nu are nimic în sine care ar putea fi predispus la corupție. De unde naște atunci corupția? În mod fundamental din faptul că logica darului, mai puternică în culturile tradiționale, dar și în socializarea primară, se
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
al cuvântului. Aceasta este o chestiune bine stabilită care trebuie subliniată. Un aspect limpede de avut în vedere este afirmația poetului potrivit căreia nu a avut nici o compensație, cu alte cuvinte ca să folosim și noi un ton glumeț a păcătuit "dezinteresat"84. Și această aserțiune este importantă, din punct de vedere juridic, pentru că poetul "precizează" că vina lui nu poate fi și nu trebuie căutată printre delictele care țin de "latura financiară": aici intră în primul rând crimen de repetundis, sau
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
adică de-abia după anul 14 d.H., când trecuseră de-acum nu mai puțin de șase ani. Prin urmare, scrisorile pe care Ovidiu i le adresează din Pont (IV, I; IV, IV; IV, V; IV, XV), nu par cu totul dezinteresate, dacă se ține cont de faptul că Sextus Pompeius chiar în acest răstimp e pe cale să devină consul. Nu e de exclus, așadar, că această perspectivă a lui Sextus Pompeius i-a împrospătat poetului memoria oarecum labilă privitoare la datoriile
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
philia erotike), grecii foloseau și noțiunea de eunoïa (bunăvoință și devotament), storge (tandrețe), pathos (dragostea ca dorință), charis (dragostea ca formă de recunoștință), mania (pasiunea erotică dezlănțuită)*. Pasiunea lui Conachi bate mai mult spre mania, deși nu exclude nuanța afecțiunii dezinteresate (agape). Prieteșugul este forma generală a iubirii, o soluție la deșertăciunea lumii: „Că toate trec Într-o clipală, Lăsînd pe om În starea cea goală, Numai prietenul cu unire Este o zare de fericire Ce are omul drept alinare La
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și la conștiința istorică, pe fondul unei psihologii comune ("naturale", "mecanice") și al unei atitudini afirmative față de viață și de valorile ei. În schimb, situațiile 3 și 4 corespund unei psihologii "diferențiate" conturate printr-o atitudine defensivă, contemplativă și complet dezinteresată, "moldovenismul" fiind asumat în felul unei predispoziții temperamentale generice, fără nicio legătură cu sufletul țăranului moldovean și al scriitorului sămănătorist (contemplativitatea e aici una de tip decadent-estetizant, ca în romanul proustian). Nuanțând, putem afirma că Lovinescu apreciază literatura sămănătorist-tradiționalistă (și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unicul sens al lumii" i se pare "spectacular", numai consecințele bolii (repaosul absolut), și nu boala însăși (simplu "mijloc") reprezintă "împlinirea" propensiunii sale contemplative, singura preocupare pe care o găsește acceptabilă fiind tot "de ordin estetic și speculativ, și deci dezinteresat". De fapt, "miasma tare a nihilismului", lipsa de apetență vitală (un determinant psiho-temperamental, deci) "cheamă" cu adevărat boala fizică, pentru a distruge "germenul voinței de putere firesc tinereții, pentru a-l trece prin cuptorul marilor renunțări și purificări, pentru a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să aflăm argumentele lui I.Vitner desfășurate În fața studenților, idei care luminează nu numai structura cursului aceluia ci și tendințe ferme În „opera științifică”, de reinterpretare a moștenirii literare: „Istoria pentru istorie, cercetarea fenomenului literar pornită dintr-o puternică și dezinteresată dragoste pentru literatură, s-au dovedit a fi flori de stil tipic burgheze, ascunzând intenția limpede de denaturare a istoriei literaturii noastre, de interpretare a ei dintr-un punct de vedere reacționar. Fără a intra Într-o amănunțită critică de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de protecție: suspendați deasupra parapetului, pe una dintre schele, Tashtego și Daggoo agitau necontenit deasupra capului său două sape bine ascuțite, cu care omorau toți rechinii ce le veneau la îndemînă. Ei făceau acest lucru, desigur, într-un mod foarte dezinteresat și plin de bunăvoință. îi doreau tot binele lui Queequeg, recunosc, dar în zelul și-n graba cu care-i săreau în ajutor, sapele acelea imprudente riscau uneori să taie mai degrabă un picior de om decît o coadă de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și ultimul, atâta tot. Cultura europeană a început să vină mai de mult. A venit necontenit, dar se pot preciza câteva momente. Primul moment e în veacul al XVI-lea. Acum Apusul începe să plătească, pentru întîia oară, și nu dezinteresat, din datorie. Sașii, dorind să convertească pe români la protestantism, le tipăresc cărți bisericești în românește. De data aceasta, românii primesc pasiv influența europeană. Așadar, în Transilvania, la periferia despre apus a românismului, acolo unde românismul s-a păstrat cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a regenerării naționale, mai cu drept 1 Și, în deosebire de alți "proletari intelectuali", aproape deloc interesul proletariatului intelectual. Eminescu abia apucă începuturile acestei clase, iar cât e vorba de propriile sale nemulțumiri de intelectual, el e prea nobil și dezinteresat ca să le deie vreo importanță în făurirea concepțiilor sale (Eminescu e antipodul lui Dan). cuvânt s-ar putea numi istoria nimicirii răzeșilor și breslașilor". Și adaugă imediat: "Nimicindu-se însă talpa țării, era neapărat ca și stâlpii să cadă. Au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cea mai înaltă, această denumire avea un sens duhovnicesc. Cu toate acestea, la Dionisie apare ca nume permanent, nu ca o simplă formulă de cancelarie sau de formală afirmare monahală. Pentru cercetătorii din zilele noastre este aproape de neînțeles cât de dezinteresat a fost Dionisie Smeritul privitor la popularitatea numelui și a obârșiei sale. Nu există nici o știre directă despre sine și despre patria din care provenea. El doar sugerează prin întâmplătoare aluzii generale, acestea având mai mult o natură spirituală. Dincolo de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
editorial: �Moldova lui ? tefan cel Mare s? a ridicat din nou�118. Apoi, brusc, prima păgîn? a �Neamului rom�nesc� era acoperit? de fotografia lui Woodrow Wilson, prezentat de Iorga drept �speran? a omenirii�. Continuă (poate un pic prea idealist), descriind motivele dezinteresate ale Americii, ajung�nd la concluzia c? rolul Statelor Unite va fi �arbitrarea ? i stabilirea unei p? ci eterne�, ? elurile pre? edintelui Wilson. Iorga a f? cut o analiz? istoric? naiv? a rolului jucat de America �n Cuba, Filipine ? i Mexic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
egoist al partidelor politice. Se punea problema: era oare Iorga un monarhist sau pur ? i simplu era palatist? R? spunsul lui a fost c? nu era nici una, nici altă, ci �regalist�! A explicat c? a �ncercat s? fie un slujitor dezinteresat al Coroanei pentru binele comun. Coroană era simbolul na? iunii. �ntr? un editorial intitulat Cum s? fii loial regelui, el scria: ��n fă? a Coroanei, respect urm? toarele principii: 1) Nu trebuie s?? l m? gule? ți pe rege; 2) Nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
g�ndit cu seriozitate la aceast? propunere. �?ara mea ar putea s? aib? �nc? nevoie de mine! �, spunea el. �C�nd va sosi momentul acesta, vreau s? fiu aproape că s?? mi slujesc ? ara! � Ne putem da seama de c�ț de dezinteresat �? i iubea el patria, pentru care era gata s? fac? orice sacrificiu. S?a spus c? nu po? i dec�ț s? fii crucificat pentru credin? a ta. Autorul c? r? îi de fă?? i?a �ntrebat pe doamna Liliana ? i pe al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ad? ug? m c? era totodat? un fiu, șo? ? i tat? iubitor. A fost un cet?? ean patriot exemplar, pun�nd bun? starea ?? rîi sale �naintea propriei sale bun? st? ri. �n ciuda dragostei lui pentru Rom�nia, o dragoste total dezinteresat? ? i aproape mistic? , gata de orice sacrificiu, S? m?n? torismul nu a dat nici un rezultat concret, �n ciuda marilor eforturi ale lui Iorga. Acesta nu a oferit nici o solu? ie practic? pentru Rom�nia secolului al XX-lea. Multe dintre ideile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
absența diverselor solicitări și presiuni profesionale sau sociale, desemnând un ansamblu de preocupări cărora individul poate să li se dedea de bună voie, fie pentru a se odihni, fie pentru a se recrea, pentru a-și dezvolta formarea și informarea dezinteresată pentru a participa la o activitate socială obștească sau pentru cultivarea liberă a capacităților sale creatoare. Acest aspect al timpului liber nu înseamnă însă libertate absolută și excluderea oricăror determinisme, ci doar eliberarea de obligațiile primare și libera alegere a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
absența diverselor solicitări și presiuni profesionale sau sociale, desemnând un ansamblu de preocupări cărora individul poate să li se dedea de bună voie, fie pentru a se odihni, fie pentru a se recrea, pentru a-și dezvolta formarea și informarea dezinteresată pentru a participa la o activitate socială obștească sau pentru cultivarea liberă a capacităților sale creatoare. Acest aspect al timpului liber nu înseamnă însă libertate absolută și excluderea oricăror determinisme, ci doar eliberarea de obligațiile primare și libera alegere a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și grijă. Pentru că trăim amândoi cu conștiința morții. Pentru că ați văzut ceva frumos în mine. Pentru că am cunoscut două femei minunate care spun ceva frumos despre cum sunteți, o soție și o soră. Pentru că am învățat împreună despre dragoste. Cea dezinteresată, care se naște între oameni. Știu sigur că dacă am vrut să vă învăț și eu ceva (conștient) a fost că meritați să fiți iubit și prețuit, cu sinceritate și inocență și pentru totdeauna. Pentru că iubirea este mai presus decât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-mi rec]p]ta suveranitatea de drept?”), judec]țile sale nu au fost satisf]c]toare pentru toat] lumea. Conflictul adânc între tradiții este rezolvat printr-o sintez] de ascetism și datorie, sub forma conceptului nishkama karma - altfel spus, acțiune dezinteresat]. Acest lucru implic] faptul c] o persoan] își îndeplinește partea să de îndatoriri, dar ignorând consecințele sau roadele lor. Acțiunea reprezint] o necesitate universal], iar individul are „dreptul” (adhikara) doar de a înf]ptui o acțiune și nu de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în sine subjug], ci ideea c] o persoan] este cauza, agentul și cel care savureaz] actul; ignorând modul de gândire al cauzalit]ții liniare, nici o acțiune nu poate fi atașat] eului, care este liber din principiu. Aceast] etic] a acțiunii dezinteresate poate fi asem]nat] oarecum cu etică lui Kant, „datorie de dragul datoriei”, sau cu acțiunea prin respectarea Legii (deci Imperativul Categoric), dar formularea explicit rațional] și generalizat] a lui Kant este absent] în acest caz. Motivația reg]sit] în Gita
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]) imperfect], decat datoria altuia îndeplinit] foarte bine (3.35). În ceea ce privește conținutul specific al datoriei și criteriul dup] care i se judec] validitatea, textul r]mane neclar. Cu toate acestea, promisiunea eliber]rii rezid] în acțiunea urm]riț] în mod dezinteresat, fiind sugerat] o „etic] crud] a muncii” (karmayoga) și lep]darea de egoism, ceea ce ar putea justifica realizarea ritualului prescris (sacrificiu, austeritate și d]ruire) (18.5), precum și uciderea (18.8). Dar Gita nu omite rolul semnificativ deținut de facultatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu yoga hindus], cultura eului și „salvarea” personal] devin prioritare. În mod paradoxal, acest sfârșit nu poate fi atins f]r] anihilarea tuturor intereselor personale, a tuturor dorințelor și inclinațiilor egocentriste. Principiul conștiinței, în aceast] situație, este, în același timp, dezinteresat și inactiv. Este de la sine înțeles c] întreaga etic] Jaina este perceput] în raport cu etică monastic]. Din perspectiva jainismului, viața etic] devine aproape sinonim] cu respectarea unei liste de jur]minte și austerit]ți, precum și abținerea de la toate activit]țile inutile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
violenței decât s] o aplice altora; iar compasiunea sau „iubirea”, dup] cum o numește Gandhi, precum și umanitatea și umilință des]vârșit], trebuie s] susțin] acțiunea. Toate acestea, consider] el, pot fi generalizate pentru a forma un principiu al acțiunii non-violente dezinteresate. Acest principiu se aplic], mai apoi, în contextul acțiunilor sociale și politice, în cazul unei mișc]ri de r]sculare a maselor, în lupte lipsite de violent] pentru libertate și drepturi civile, situații în care s-au cunoscut rezultate remarcabile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale ale acțiunii umane: primul aspect privind formarea caracterului constituie modelul constructiv de acțiune, în timp ce al doilea aspect, bazat pe recompense și pedepse, reprezint] modelul juridic (critic) de acțiune. O alt] abordare a acestor dou] modele este aceea c] manieră dezinteresat] de formare a caracterului poate fi orientat] spre nirvana, deoarece, în esență să, ea reprezint] o încercare de înl]turare a l]comiei, a urii și a minciunii, iar aceast] încercare de acumulare a meritelor vizeaz] o viat] mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]splat] indiferent dac], întocmai ca in pildă despre lucr]torii tocmiți la vie, lucrezi toat] ziua sau numai începând cu ceasul al unsprezecelea (Maț. 20,1). Aceast] înv]ț]tur] proclam] lep]darea de sine, care atrage un altruism dezinteresat sau gratuitatea. Iisus este foarte sever în ceea ce privește altruismul interesat (Lc. 18,9). În pildă despre P]storul cel bun și oile Sale, oile nu sunt conștiente de bun]tatea lor sau de r]splat]. R]splata de care vorbea Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]