1,495 matches
-
pe viitor, sunt așteptate performanțe asemănătoare; • sprijină motivația intrinsecă (elevul crede că face eforturi pentru că îi place subiectul și/sau este interesat în perfecționarea acelui tip de capacități); • centrează atenția elevului pe comportamentul propriu, desfășurat în timpul realizării performanței; • întărește comportamentul dezirabil care a avut drept consecință atingerea performanței recompensate; Tot el a sistematizat și elementele care definesc recompensele ineficiente: • se oferă la întâmplare; • vizează reacții pozitive globale, nespecifice, din partea elevului, acesta discriminând cu dificultate elementele care l-au pus în situația
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Despre recompense acesta afirmă: • recompensele pot fi considerate drept o confirmare minunată a efortului și a talentului elevilor; • recompensele pot constitui stimulente foarte eficiente, dacă elevii au decis că merită să muncească pentru a le primi; • recompensele primite pentru comportamentele dezirabile sunt contraproductive, deoarece atunci când își recompensează elevii pentru comportamentul așteptat, profesorul trimite un semnal fals (societatea nu oferă astfel de recompense); • dacă va fi recompensat pentru comportamentul așteptat, elevul se va obișnui să întrebe: Dacă fac ceea ce îmi ceri, ce
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
poster care îi place pentru a fi afișat o perioadă de timp; • să aleagă filmul pe care îl vor vedea cu toții. La aceeași adresă pe internet sunt prezentate și câteva modalități de a încuraja comportamentul pe care profesorul îl consideră dezirabil; ele sunt adecvate învățământului primar. Astfel, se va insista pe: • Stabilirea regulilor clasei. Elaborarea regulilor clasei și a consecințelor respectării sau a nerespectării acestora ar trebui să se facă prin implicarea elevilor. Folosirea cardurilor colorate. Pe perete ar trebui să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
jetoane comentarii pozitive de genul: SUPER-EFORT, FOARTE BUN COLEG, CEL MAI ORDONAT etc. Jetoanele pot fi înmânate elevilor la sfârșitul fiecărei zile de școală, iar la acumularea unui anumit număr de jetoane elevul poate primi un premiu. • Folosirea hărții comportamentelor dezirabile. Profesorul va întocmi o listă cu acele comportamente pe care le așteaptă de la elevii săi; la finalul fiecărei zile de școală, profesorul va cere elevilor opinii legate de comportamentul fiecărui coleg în parte; cei care vor atinge baremul fixat vor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
obraznic s-a dovedit până la situația dată. Pentru o fire sociabilă, izolarea poate fi resimțită ca o pedeapsă severă. Limitarea unor privilegii este privită de elevi ca o pedeapsă suficient de aspră pentru a-i determina să adopte un comportament dezirabil. În acest sens, amintim: renunțarea pentru un timp determinat la anumite procedee didactice pe care elevii le-au îndrăgit (experiențe de laborator, utilizarea aparaturii audio-video, renunțarea la excursia proiectată sau amânarea ei etc.), interzicerea pauzelor și a timpului de joacă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
faptul că elevii care creează probleme au în genere prea puține privilegii, deci nu prea au ce să piardă prin suspendarea acestora. În mod evident, privarea de privilegii trebuie să fie însoțită de acordarea unor privilegii elevilor cu un comportament dezirabil; pentru a reprezenta o miză, privilegiile trebuie să fie dorite de elevi. • Scăderea notelor. Deși tentantă, această metodă trebuie evitată; notele elevilor trebuie să corespundă întotdeauna efortului lor intelectual, fără a fi afectate în vreun fel de comportamentul acestora. Scăderea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
va face tot ce depinde de el pentru a se eschiva. • Minimizarea repetării pedepsei în viitor. În acest scop se utilizează două etape: în primul rând, folosirea ca primă etapă a avertismentului, iar în al doilea rând încurajarea comportamentului considerat dezirabil, în dauna comportamentului nedorit. • Evitarea modelului agresiv. Presupune retragerea privilegiilor în locul aplicării unor stimuli neplăcuți și încurajarea comportamentului acceptabil prin încurajări și recompense; în acest mod, elevul nu va veni în contact cu un model agresiv de pedeapsă. • Aplicarea promptă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu reprezintă cel mai potrivit instrument din punct de vedere educațional, există cel puțin două împrejurări când utilizarea acestora este necesară. În primul rând, atunci când frecvența comportamentelor nedorite este atât de mare, încât nu se poate recurge la încurajarea comportamentului dezirabil alternativ; în al doilea rând, atunci când actele elevului sunt atât de violente, încât acesta îi poate răni pe alții sau se poate răni pe sine. Indiferent de situație, există câteva recomandări pentru profesorul care a hotărât că se impune pedepsirea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
îl determină pe elev să nu-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale. Astfel: • pedeapsa mută responsabilitatea de pe elev pe profesor; • pedeapsa este prea adesea folosită în sala de clasă fără a fi nevoie: acei elevi ar acționa într-o modalitate dezirabilă și fără a fi pedepsiți; • pedeapsa presupune mai degrabă o dependență față de profesor; amenințarea cu pedepsa poate constrânge un elev să se poarte cum trebuie în sala de clasă, dar nu în afara acesteia; • înainte de a ajunge în învățământul secundar, elevii
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
vedere că asemenea profesori sunt priviți adesea de colegii lor ca niște adevărați judecători, elevii vor începe să aibă îndoieli cu privire la propria lor valoare; o asemenea stare este atât de neplăcută, încât se vor grăbi să revină la un comportament dezirabil, doar pentru a beneficia din nou de aprobarea profesorului și a scăpa de îndoieli. O pedeapsă mai aspră este considerată anunțarea părinților despre comportamentul copilului lor; efectul acestei pedepse este mai mare, deoarece, dacă va continua să se poarte inadecvat
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pedepse/recompense. Cea mai răspândită metodă (deci și cea mai eficientă) de a-i determina pe ceilalți să se comporte în sensul dorit constă în metoda pumnului acoperit de mănușa de catifea. Cu alte cuvinte, în termenii lui Skinner, comportamentul dezirabil va primi o întărire pozitivă (recompensă), fapt ce va crește probabilitatea apariției lui în viitor, după cum comportamentul considerat indezirabil va primi o întărire negativă (pedeapsă), fapt ce va determina scăderea probabilității apariției lui în viitor. Deși lucrurile sunt mai complexe
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de a acționa asupra elevilor, și nu două modalități de a lucra cu ei183. Atât pedepsele cât și recompensele, afirmă Alfie Kohn, sunt eficiente doar în ceea ce privește un singur lucru, obținerea acordului temporar al elevului cu ceea ce profesorul consideră ca fiind dezirabil. Din păcate, nici pedepsele, nici recompensele, ca instrumente de acțiune asupra elevului, nu-l pot determina pe acesta să-și asume angajamente în raport cu ceea ce va face. Mai mult, cercetări semnificative în domeniul psihologiei sociale demonstrează că a recompensa o persoană
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
lor, fie în planul recompenselor, fie în planul pedepselor; dar nu este deloc obligatoriu ca o acțiune întărită prin recompense să aibă și consecințe benefice pentru oameni, animale sau natură în genere. Și totuși, recompensa o transformă într-o acțiune dezirabilă, îndreptățită; așa se pot legitima lăcomia, malversațiunile, egoismul etc. • Dubletul pedepse/recompense validează o concepție inacceptabilă despre oameni, în conformitate cu care "fiecare are un preț"; integritatea interioară este disprețuită sau ignorată pentru o integritate exterioară, de imagine conferită de recompensele primite
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
egoismul etc. • Dubletul pedepse/recompense validează o concepție inacceptabilă despre oameni, în conformitate cu care "fiecare are un preț"; integritatea interioară este disprețuită sau ignorată pentru o integritate exterioară, de imagine conferită de recompensele primite. Întreaga cultură occidentală încurajează aparența unui comportament dezirabil (susținută și întărită cu recompense) și mai puțin integritatea interioară, care, în consecință, nu are nevoie de recunoaștere exterioară. • Recompensele se pot transforma în pedepse, distrugând "bucuria de a trăi"; goana după recompense și încercarea de a evita pedepsele par
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
drept rezultat recompensele, mesajul astfel transmis este acela că binele în sine nu merită făcut, că singurul bine care contează este acela care dobândește recunoaștere publică prin intermediul recompensei. Recompensele se transformă astfel în mită oferită la schimb cu comportamentele considerate dezirabile. Se poate chiar merge până acolo încât elevilor să li se solicite o acțiune ignobilă în sine în schimbul unei recompense (mite) substanțiale, ceea ce ar avea drept efect transformarea (mai bine zis pervertirea) ignobilului în dezirabil, de vreme ce recompensa a fost primită
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
la schimb cu comportamentele considerate dezirabile. Se poate chiar merge până acolo încât elevilor să li se solicite o acțiune ignobilă în sine în schimbul unei recompense (mite) substanțiale, ceea ce ar avea drept efect transformarea (mai bine zis pervertirea) ignobilului în dezirabil, de vreme ce recompensa a fost primită. În concluzie, recursul la dubletul pedepse/recompense are două efecte negative: a) rămânem controlabili de către aceia care dețin puterea (adică pot administra pedepsele și recompensele); b) nu mai facem ceea ce ne-ar plăcea să facem
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu este (nu ar fi) atât de simplu. În acest sens, de exemplu, ar trebui să ne concentrăm în primul rând pe ceea ce realmente dorim să fim sau să facem, și nu pe ceea ce societatea recompensează sau pe imaginea considerată dezirabilă din punct de vedere social. Apoi, ar trebui făcută distincția dintre salariul (îndreptățit) primit pentru munca depusă și recompensele care țin de arsenalul controlului social, după cum nu trebuie confundată pedeapsa (îndreptățită) cu restrângerea inacceptabilă a unor drepturi și libertăți. Capitolul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pe temă și nu pe profesor, asprime, studierea atentă a elevilor cu prestigiu ridicat în cadrul grupului. Aceste caracteristici au făcut obiectul mai multor cercetări din partea lui W. Gnagey 194: • Claritatea. Admonestarea trebuie să distingă clar între comportamentul deviant și comportamentul dezirabil. Astfel, George, taci din gură și termină exercițiile este de preferat lui Încetați cu vorbăria în spatele clasei, deoarece mesajul este clar și vizează recentrarea elevului pe temă. • Intransigența. Admonestarea este mai fermă, are mai multă greutate și este influențată semnificativ
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
va permite un diagnostic preliminar; • stabilirea regulilor care vor structura viața cotidiană a clasei și care nu vor fi negociabile cu elevii, de exemplu: întârzierile, eliminările de la ore, sancțiunile pentru neefectuarea temelor pentru acasă etc.; • fixarea standardele care configurează comportamentul dezirabil, ca și așteptările legate de rolul fiecărui elev în clasă; • stabilirea aranjamentului mobilierului în sala de clasă și, mai ales, aranjamentul băncilor elevilor; este adevărat că în învățământul românesc această problemă nu există, deoarece sălile de clasă sunt dotate în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
actul acestei cercetări, așa cum acest rezultat este cristalizat în propozițiile științei sub forma unui lucru, adică a unei realități care ni se opune, care ne mărginește și ne constrânge, așa cum fac toate lucrurile (res)"61. Conform acestei teorii, apreciabil și dezirabil în general este doar produsul finit al efortului investigator, nu și întregul aparat tehnic care însoțește etapele pregătitoare sau execuția propriu-zisă, acesta din urmă fiind destinat exclusiv ochiului critic al specialiștilor care-i pot împărtăși în oglindire auto-referențială calitatea. Privirea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tuturor. Implicarea subiecților educației în propria formare trebuie înțeleasă nu numai ca interiorizare a unor norme și cerințe, ci mai ales - ca angajare conștientă și afectivă exprimată prin dorința de autoperfecționare de dezvoltare prin contractul activ cu modele de acțiune dezirabile social. Participarea se manifestă prin acțiuni de cooperare, prin dialoguri și fuziune moral-afectivă, creează solidaritate în spațiu, dezvoltă dorința de a deveni partener, de a se racorda la valori, de a inova. In procesul instructiv-educativ, încurajarea comportamentului participativ înseamnă « pasul
Coronița prieteniei by Mototone Elena, Şcoala cu clasele I-VIII Peretu, Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93013]
-
Eurasia și Asia de Est. Cum își va mai înțelege România sensul identitar când va realiza că este casă pentru multe minorități noi? Va fi ea capabilă să se mai descrie ca "stat național"? Este acest stat național un scop dezirabil? 8-9. După dvs., ce efecte a avut procesul de extindere a UE asupra României și a Europei de Est? Care credeți că a fost impactul lărgirii către est a UE asupra Europei? Extinderea estică a UE a întărit guvernarea democratică
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
serviciilor sociale. Conform marketingului societal, conceptul de marketing pur ignoră posibilele conflicte dintre dorințele cu bătaie-scurtă ale consumatorului și bunăstarea pe termen lung a acestuia."8 În cadrul instituțiilor sociale produsul "vândut" este reprezentat de o idee, de un comportament social dezirabil și aderarea la acesta. Instituția socială are ca obiectiv stabilirea nevoilor și intereselor segmentului căruia se adresează, îmbunătățind prosperitatea consumatorului cât și a societății în ansamblu. Pentru a atrage consumatorii, organizațiile non-profit trebuie să îi determine pe aceștia să fie
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
nevoilor și intereselor segmentului căruia se adresează, îmbunătățind prosperitatea consumatorului cât și a societății în ansamblu. Pentru a atrage consumatorii, organizațiile non-profit trebuie să îi determine pe aceștia să fie solidari cu ideile și programele promovate de instituție. Promovarea comportamentului dezirabil și plasarea se realizează prin relații directe cu publicul mult mai mult decât prin publicitate (metodă care necesită și suport financiar ce nu este întotdeauna accesibil organizațiilor non-profit). Responsabilii de marketingul unei instituții sociale trebuie să țină cont de responsabilitatea
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
Valorile profesionale la elevii cu deficiență de auz Prof. Daniela Leahu Prof. Ana Rotaru Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Cu totul general putem spune că „valorile se referă la stări sau moduri de acțiune considerate a fi dezirabile. Ele au un rol esențial în orientarea acțiunilor umane, în stabilirea obiectivelor și scopurilor de atins, a strategiilor, metodelor și căilor de acțiune.” R. Eisler definește astfel valoarea: „ceva este valoare, în măsura în care apare într-un anumit grad ca ceva dorit
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]