6,301 matches
-
o tribună de propagandă pusă, pe rând, în serviciul Președinției, al Parlamentului sau Guvernului R.M., în funcție de cine are pentru moment o influență mai puternică. Analiști mai scrupuloși ai audiovizualului, din păcate aproape inexistenți la noi, ar putea să ne ofere diagrame foarte elocvente privind „prestările de servicii” pe care le-a făcut (le face) TVM celor trei „ramuri ale puterii” de la Chișinău. Tabloul e izbitor, mai ales în lunile ce preced alegerile de orice tip: prezidențiale, parlamentare sau locale, la acestea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
B (semnificat) și C (referent) sînt în acord cu analiza tradițională a semnificației (exprimată de pildă în maxima scolastică): vox semnificat rem mediantibus conceptibus (St. Ullmann, 1957: 71). Relația indirectă între A și C (mediată de concept) este indicată în diagramă printr-o linie punctată. Aceste elemente au fost controversate în istoria lingvisticii, unii cercetători au considerat semn lingvistic doar semnificantul (A). Alții au introdus solidaritatea A+B (Saussure). În sfîrșit, Peirce prin introducerea noțiunii de referent (C) a permis explicarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
orice semn implică un altul, este generat de alte semne și instituie un sistem virtual infinit de semne). Experiența didactică și cea științifică reprezintă exemple paradigmatice de situații semiotice de semioză infinită: termenii noi sau complecși sînt interpretați prin imagini, diagrame, definiții de accesibilizare și în ultimă instanță corespondenții intraductibili din limbi străine (latină, engleză). Logician și filosof profund, Peirce introduce nuanțări subtile la fiecare componentă a triunghiului semiotic. Astfel obiectul este subcategorizat în imediat (obiectul în semn) și dinamic (obiectul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
său în virtutea unei analogii, a faptului că proprietățile sale corespund într-un anume fel proprietăților obiectului. Cum va afirma Morris mai tîrziu (1946: 362), un semn este iconic în măsura în care posedă proprietățile denotatului său; astfel că o fotografie, o fotocopie, o diagramă, un tablou dar și un graf, o formulă logică sînt semne iconice; * indicele întreține o relație fizică (de contiguitate) cu obiectul. Este cazul giruetei care indică direcția vîntului, al fumului ce relevă existența focului, al febrei indice al bolii. Tot
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un existent hic et nunc, sub un anumit aspect. Argumentul este un semn complex, un hipersemn general despre un fenomen general (teoriile științifice). Numele semnului Exemplu Qualisemn iconic rematic O pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit pe stradă Legisemn
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
general (teoriile științifice). Numele semnului Exemplu Qualisemn iconic rematic O pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit pe stradă Legisemn simbolic rematic Un substantiv comun Legisemn simbolic dicent O propoziție vizînd un caz individual Legisemn simbolic argument Un silogism, o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
epocilor trecute, trebuie să admitem că lumea contemporană se situează în bună parte sub semnul imaginii (care domină diverse practici sociale cum ar fi publicitatea, propaganda, mass-media în general). În fața creșterii exponențiale a informației, transmiterea cunoștințelor recurge la codificarea iconică (diagramă, tablou, schemă, grafic etc.) capabilă să realizeze stocarea economică, sintetică, ușor lizibilă a datelor. Și cu aceasta ajungem la un aspect fundamental al teoriei iconismului și anume: gradul de convenție sau codificare a semnelor iconice. Este vorba de anumite grile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe planul de proiecție 8 desen tehnic în proiecție ortogonală reprezentare a obiectului prin una sau mai multe proiecții (vedere/vs/secțiune 7 schemă structurală reprezentare topologică (+ static) a elementelor ce compun un obiect (schemă anatomică, schema unui motor) 6 DIAGRAMA (sin-semn iconic) schemă funcțională reprezentare topologică (+ dinamic) a elementelor ce compun un obiect (schemă electrică, tehnologică) 5 hartă hartă geologică, cartodiagramă 4 histogramă reprezentare geometrică (prin dreptunghiuri proporționale) a variației unei mărimi 3 organigramă reprezentare a conexiunilor logice între subsistemele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru subiectul vorbitor, iar diacronia (legată de evoluție, schimbări semantice, glisări de sens) interesează în primul rînd pe cercetătorii fenomenelor limbii. Lingvistica structurală (generată de teoria saussuriană asupra limbii) va favoriza sincronia, relațiile atemporale, neglijînd geneza, evoluția și dispariția structurilor. DIAGRAMĂ Semn iconic intermediar din clasa imagine/ diagramă/metaforă (conform taxinomiei lui C.S. Peirce), la care relația de similaritate cu obiectul reprezentat nu mai este de natură substanțială (culoare, forme, proporții ca în cazul fotografiei sau desenului), ci de natură relațională
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
evoluție, schimbări semantice, glisări de sens) interesează în primul rînd pe cercetătorii fenomenelor limbii. Lingvistica structurală (generată de teoria saussuriană asupra limbii) va favoriza sincronia, relațiile atemporale, neglijînd geneza, evoluția și dispariția structurilor. DIAGRAMĂ Semn iconic intermediar din clasa imagine/ diagramă/metaforă (conform taxinomiei lui C.S. Peirce), la care relația de similaritate cu obiectul reprezentat nu mai este de natură substanțială (culoare, forme, proporții ca în cazul fotografiei sau desenului), ci de natură relațională (harta, organigrama unei între-prinderi, un arbore genealogic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
alii) ea a fost definită ca demers interpretativ, de descoperire a sensurilor, diferit de demersul descriptiv al semioticii (de identificare a semnelor și legilor lor de combinare). ICONIC Semn aflat în raport de similaritate cu obiectul reprezentat (fotografia, desenul, harta, diagrama, metafora sînt semne iconice). IDEALTYPUS În sociologia lui Max Weber construcție a cercetătorului care accentuează unilateral unul sau mai multe puncte de vedere pentru a crea un "tablou" (model) omogen. Orice definire a unui gen discursiv, procedeu, semn etc. ține
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semne) și semiotica aplicată (unui text, tablou, mesaj publicitar etc.). SEMIOZĂ (și SEMIOSIS) Introdus de C.S. Peirce, termenul este rezervat relației dinamice între semn, interpretant și obiect, precum și ilimitării interpretării semnice (un semn poate fi completat de un altul: imagine, diagramă, metaforă, simbol lingvistic tradus în altă limbă etc.). SEMN Concept fundamental al semioticii, semnul este reprezentantul (substitutul, "modelul") obiectului pe care îl evocă. Semnul este ceva în locul a ceva, aliquid stat pro aliquo (harta pentru teritoriu, bastonul alb pentru a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
au vizitat, subliniind asemănările și diferențele cu propriul produs. C) Elevii discută cum și-ar putea Îmbunătăți produsul. Metoda: TURUL GALERIEI În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează Întâi la o problemă care se poate materializa Întrun produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându se la abordări variate. Produsele sunt expuse pe pereții clasei. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina și a discuta fiecare produs. Își iau notițe și pot face comentarii pe hârtiile
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE INVAȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OLĂRAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2180]
-
de roluri, scenarii rezolutive cu raportare la condiții și perspective. • Prin prevedere a proiectelor acționale în condiții variate de aplicare, reconsiderare, completare, corectare, prevenire, ameliorare, dezvoltare. • Prin utilizare ca instrumente: matrice de analiză criterială, hartă conceptuală sau situațională, arbore decizional, diagrame, inventar de consecințe, rețele cognitive cu rute de rezolvare, tabele comparative pe criterii, liste de alternative, modelări, analiza SWOT. Prin acțiuni de prevenire a insuccesului, a perturbării, a erorilor în rezolvare. Condiții în înțelegerea creativă Procedee, tehnici, instrumente • De respectare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
corectarea, dar arătând și continuitatea, sintagmei behavioriste Instructional Design prin Designing Constructivist Learning Environments CLEs (D.H. Jonassen, l999), cu importanța acordată mediului calitativ pedagogic, necesar afirmării rolului central al educaților, în construcția mentală. Într-o proiectare dezvoltată apoi ca o diagramă, se pot insera concentric modurile de rezolvare și îndrumare, sprijinire. 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă Proiectarea behavioristă, aplicată în designul instrucțional inițial, utilizează preponderent ca metodă analiza de sarcină (CTA Cognitive Task Analysis), cu determinarea pașilor ei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cooperare, • prevederea de sarcini, probleme de continuat extrașcolar, • prevederea de multiple perspective de concepere, ghidare, facilitare, îndrumare,moderare, • redactarea în formule flexibile a proiectului-produs, construct. Dar în timp, metoda s-a apropiat de abordarea constructivistă, rezultând instrumente: • sub forma unor diagrame sau hărți cognitive sau • metoda GOMS (Goals, Operators, Methods, Selection scopuri, operatori, metode, selecția rutelor) sau • metoda PARI (Precursor, Action, Results, Interpretation experiențe precursoare, acțiuni, rezultate, interpretări) sau • metoda DNA (Decompose, Network, Assessment descompunerea, identificarea și construirea rețelelor logice, verificarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
compară diferite rute în astfel de proiectări, în trecerea de la empiric la științific, tehnologic, sintetizează principalii pași, printr-o îmbinare a manierei behavioriste și cognitiviste, constată că rezultă modele de hărți conceptuale ale proiectării unei unități de învățare sau de diagrame ca imagini globale, structurate ale etapelor construcției și ale prezentării ei (apud, Joița, 2005, pp. 262-267). Or, o asemenea schiță, structurare, în cognitivism și constructivism, poate deveni tocmai o hartă conceptuală a proiectării, ca instrument prim, din care pot fi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situației date. ► Competențe verificate în rezolvarea de probleme, din situații reale complexe variate după: • tipul problemei (luarea de decizii, sisteme de analiză, proiectarea, găsirea de soluții), • contextul problemei, • procesele rezolvării problemei (analiza, structurarea, reprezentarea, rezolvarea efectivă), • nivelul înțelegerii problemei (text, diagrame, formule, judecăți, diverse surse, demonstrarea înțelegerii conceptelor, utilizarea informațiilor în noi cunoașteri), • caracteristicile problemei (identificarea de variabile, interrelații, decizia relevanței lor, construirea ipotezelor, evaluarea critică a contextului, organizarea procesului), • reprezentarea problemei (construirea de tabele, scheme), • rezolvarea problemei (luarea deciziei, sistemul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice, la Algirdas Julien Greimas în careul semiotic sau la Claude Bremond în diagramele arborilor decizionali. Aceste instrumente vizuale sunt refuzate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice, la Algirdas Julien Greimas în careul semiotic sau la Claude Bremond în diagramele arborilor decizionali. Aceste instrumente vizuale sunt refuzate de naratologia post-clasică pentru tendința lor de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă. Ryan crede însă că diagramele nu sunt simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Ea consideră că importanța lor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
la Algirdas Julien Greimas în careul semiotic sau la Claude Bremond în diagramele arborilor decizionali. Aceste instrumente vizuale sunt refuzate de naratologia post-clasică pentru tendința lor de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă. Ryan crede însă că diagramele nu sunt simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Ea consideră că importanța lor trebuie reconsiderată într-o lume în care computerul oferă instrumente grafice și duplicative și accelerează tendința culturii de a-și investi conținutul, mai degrabă în imagini decât în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
cititorului atunci când textul este privit din perspectivă atemporală și totalizatoare. Acest gen de conexiune este ilustrat prin referirea la harta formelor spațiale construită de Franco Moretti care analizează relațiile dintre personajele romanului Educația sentimentală de Gustave Flaubert. Moretti construiește o diagramă a relațiilor sociale în care personajele sunt asociate în grupuri diferite și suprapuse în funcție de cine pe cine invită la masă. Personajele plasate la intersecția mai multor grupuri sunt cele mai adaptabile sub aspect social pentru că frecventează mai multe cercuri ale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
cercuri ale societății. Personajul Frederic Moreau de pildă, are acces la toate aceste grupuri, în afară de acela din care face parte doamna Arnoux. Romanul reia, în diferite secvențe narative, tentativele nereușite ale personajului de a pătrunde în acest teritoriu interzis dar diagrama lui Moretti nu le surprinde. Ryan consideră că un cartograf literar poate construi și reprezentări grafice ale desfășurării acțiunii textelor literare prin elaborarea unui model al subiectului și transpunerea lui în informație vizuală. Un subiect este însă o rețea complexă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
acțiunii textelor literare prin elaborarea unui model al subiectului și transpunerea lui în informație vizuală. Un subiect este însă o rețea complexă de trăsături logico-semantice și formale pe care modelarea îl poate reprezenta numai parțial. Naratologii propun diferite tipuri de diagrame pentru că nu poate fi elaborat un model complet și definitiv al subiectului unei narațiuni ci numai modele mai mult sau mai puțin eficiente care reprezintă aspecte specifice ale structurii narative. Când selectează însă informația pe care intenționează s-o modeleze
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Borges, dificultatea de a construi o hartă geografică de amploarea dimensională a teritoriului proiectat în plan narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă a unui volum din acest roman autobiografic. Axa orizontală figurează povestea care trebuie spusă/racont/told adică viața naratorului în ordine cronologică, în timp ce axa
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]