14,718 matches
-
peste o mie de pagini ale admirabilei ediții. În sfîrșit, dar nu în ultimul rînd, se restituie aici opera unui scriitor uitat, perceput pe nedrept în umbra altui mare Stanca, Radu, și se corectează în chip decisiv un articol de dicționar, singurul de pînă acum, cel din Dicționar de literatură română contemporană al lui Marian Popa, excesiv de sărac, unde ni se relatează doar că Dominic Stanca e fiul unui medic, a practicat actoria, a scris povestiri, versuri și teatru, pastișînd "în
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
ediții. În sfîrșit, dar nu în ultimul rînd, se restituie aici opera unui scriitor uitat, perceput pe nedrept în umbra altui mare Stanca, Radu, și se corectează în chip decisiv un articol de dicționar, singurul de pînă acum, cel din Dicționar de literatură română contemporană al lui Marian Popa, excesiv de sărac, unde ni se relatează doar că Dominic Stanca e fiul unui medic, a practicat actoria, a scris povestiri, versuri și teatru, pastișînd "în linia lui Păstorel Teodoreanu", cum se spune
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
literatură română contemporană al lui Marian Popa, excesiv de sărac, unde ni se relatează doar că Dominic Stanca e fiul unui medic, a practicat actoria, a scris povestiri, versuri și teatru, pastișînd "în linia lui Păstorel Teodoreanu", cum se spune în dicționarul lui Marian Popa, apărut la sfîrșitul anilor '70; se mai vorbește acolo despre stil cronicăresc, erotism auster și - se zice - o aspirație către simbioza cosmicului, geologicului, arheologicului și mitologiei străromâne. Nu e puțin ceea ce află cititorul din acest articol de
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
lui Marian Popa, apărut la sfîrșitul anilor '70; se mai vorbește acolo despre stil cronicăresc, erotism auster și - se zice - o aspirație către simbioza cosmicului, geologicului, arheologicului și mitologiei străromâne. Nu e puțin ceea ce află cititorul din acest articol de dicționar; e ridicol, fără valoare, foarte departe de ceea ce este, în adevăr, opera literară a ficționarului și actorului Dominic Stanca. Lucrurile sînt nu se poate mai bine puse la punct de această masivă ediție critică. Coleg cu Nicolae Balotă "în fragedă
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
corespondență cu folcloriști din toate părțile țării care, la cerere, îi comunicau scriptic ceea ce le cerea), monografiile sale sînt cu atît mai prețioase și, de fapt, de neînlocuit. Dl Iordan Datcu, bun specialist, care a publicat, în 1979, un neprețuit Dicționar al folcloriștilor, relativ recent reeditat (după remanieri utile, sub denumirea Dicționarul etnologilor), s-a ocupat cu grijă devotată de opera lui Simeon Florea Marian. După ce i-a reeditat, cum spuneam, Sărbătorile la români, s-a dăruit ostenelii de a scoate
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
comunicau scriptic ceea ce le cerea), monografiile sale sînt cu atît mai prețioase și, de fapt, de neînlocuit. Dl Iordan Datcu, bun specialist, care a publicat, în 1979, un neprețuit Dicționar al folcloriștilor, relativ recent reeditat (după remanieri utile, sub denumirea Dicționarul etnologilor), s-a ocupat cu grijă devotată de opera lui Simeon Florea Marian. După ce i-a reeditat, cum spuneam, Sărbătorile la români, s-a dăruit ostenelii de a scoate la lumină și trilogia monografică despre cele trei acte fundamentale din
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
alături de sensurile mai vechi (de mișcare rapidă, eventual cu efecte de lovire sau distrugere), pe acela de trecere bruscă de la un canal de televiziune la altul (cf. The New Oxford Dictionary of English, 1998). În ediția a doua a DCR (Dicționar de cuvinte recente, 1997), doamna Florica Dimitrescu înregistrează prezența spectaculoasă în română a mai multor cuvinte din aceeași familie lexicală, ilustrate de citate recente din presă: alături de verbul a zapa, apar și substantivele zap, zapaj, zapare, zapping. Autoarea face trimiteri
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
literatura pentru copii dar și de ceea ce se numește, cu un termen care îi aparține, "sociopoietica". Aceasta i-a deschis apetitul pentru domenii mai puțin explorate precum dansul, de unde și volumele O sociopoietică a dansului și Parisul la bal. Cu Dicționarul politeții al cărui coordonator este, Alain Montandon a cucerit publicul francez și european și un loc în greu accesibilul Institut Universitar al Franței. În ultimii ani o nouă temă preocupă pe acest adevărat "maestru" într-ale dansului și politeții, ospitalitatea
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
preocupă pe acest adevărat "maestru" într-ale dansului și politeții, ospitalitatea. Colocvii, zile de studii, volume și un proiect de cercetare pe cît de interesant, pe atît de ambițios - antrenînd 30-40 de cercetători pentru o perioadă de 2-3 ani - un Dicționar al ospitalității, lucrare care nu are precedent în spațiul cultural european. Vor fi definite și ilustrate aici noțiuni elementare precum găzduirea, hanul, banchetul, caritatea, darul, oaspetele, gazda, ospățul, pelerinajul, pelerinul, călătorul, pragul, străinul, vagabondul, vor fi prezentate și analizate marile
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
siguranță, din Școala Ardeleană. Avea mandat de la Corifei să le continue opera, să tragă și el în jugul "operelor de căpătîi", al operelor care atestă un neam, ținîndu-i de fundament/.../. Era fatal să lucreze, în cele din urmă, la un "dicționar". Era în destinul său. Căci verva lui - cotidiană și scripturală - nu se baza doar pe rigoare, ci chiar pe mucenicie. Tot mai mult desenul său biografic seamănă cu al lui Șincai. Cu aceleași fervori și cu aceleași decepții. Și unul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
A fost mult mai mult: un fel de coincidență destinală. Opera i-a omorît pe amîndoi. "Zidul neisprăvit", această metaforă a destinului și vocațiilor românești, s-a dovedit mai tare decît încăpățînarea și fervoarea lor. DSR are deja faima unui dicționar ucigaș. Poate că și-o și merită. El e, probabil, aproape de capăt. După cum tot aproape de capăt trebuie să fie și celălalt dicționar - DESR (Dicționarul Esențial al Literaturii Române) - operă de sinteză și de export. E greu de spus acum ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
și vocațiilor românești, s-a dovedit mai tare decît încăpățînarea și fervoarea lor. DSR are deja faima unui dicționar ucigaș. Poate că și-o și merită. El e, probabil, aproape de capăt. După cum tot aproape de capăt trebuie să fie și celălalt dicționar - DESR (Dicționarul Esențial al Literaturii Române) - operă de sinteză și de export. E greu de spus acum ce se va întîmpla cu ele. Nici unei edituri nu-i va fi ușor să le poată scoate. Poate că soluția cea mai bună
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
românești, s-a dovedit mai tare decît încăpățînarea și fervoarea lor. DSR are deja faima unui dicționar ucigaș. Poate că și-o și merită. El e, probabil, aproape de capăt. După cum tot aproape de capăt trebuie să fie și celălalt dicționar - DESR (Dicționarul Esențial al Literaturii Române) - operă de sinteză și de export. E greu de spus acum ce se va întîmpla cu ele. Nici unei edituri nu-i va fi ușor să le poată scoate. Poate că soluția cea mai bună ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
Literaturii Române) - operă de sinteză și de export. E greu de spus acum ce se va întîmpla cu ele. Nici unei edituri nu-i va fi ușor să le poată scoate. Poate că soluția cea mai bună ar fi ca aceste dicționare să fie însușite ca proiecte ale Ministerului Culturii și scoase, cu finanțarea cuvenită, la licitație. Nu din sentimentalism, nu din obligație morală față de cei care au murit lucrînd la ele, ci dintr-o minimă pulsație patriotică. Căci altminteri s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
scoase, cu finanțarea cuvenită, la licitație. Nu din sentimentalism, nu din obligație morală față de cei care au murit lucrînd la ele, ci dintr-o minimă pulsație patriotică. Căci altminteri s-ar putea ca "adio, domnule Profesor", să însemne și "adio dicționare"!" * Cînd un scriitor român are succes și de critică și de public, dar mai ales - caz rarisim - cînd e tradus în mai multe țări și nu trece neobservat acolo, cronici la cărțile lui apărînd în publicații faimoase, cu circulație largă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
căpătat în urma lecturii atente, meticuloase a acestei cărți? La urma urmei, eu sunt un enoriaș de la distanță, cu o anme putere de receptare, în folosul sporirii unui lexic de profil și al comunicării către apropiați. Ca orice fișă, nu de dicționar, ci de orientare lucrativă și imediată, fiecare componentă a cărții urmează o structură standard. Cititorul este astfel pus în gardă și trebuie să urmeze socratic etapele înțelegerii despre și despre. Normal, științific, comentariul autorului s-a bazat pe o bibliografie
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
secțiunilor de antologie critică dedicate celor șase scriitori. Autorul a selectat opinii despre ei din volume de critică, de interviuri, de istorie literară și chiar din unele reviste apărute pe parcursul ultimelor trei decenii, cărora li se adaugă referințele scoase din Dicționarul scriitorilor români (ed. F.C.R., 1995). Avem astfel în carte o minipanoramă a discursului critic românesc de azi, de la Eugenia Tudor Anton, Dumitru Micu, Eugen Simion, N. Steinhardt la Romul Munteanu, I. Negoițescu, C. Regman, Monica Lovinescu, S. Damian, Alex. Ștefănescu
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
familiar-argotic, cu tonul său sceptic și persiflant, a dezvoltat o întreagă serie de expresii care ridiculizează și reduc la absurd tentativele de acțiune, negînd eficiența diverselor eforturi umane. sînt în genere bine cunoscute, chiar dacă n-au fost totdeauna înregistrate de dicționare; multe dintre ele au părut probabil prea puțin fixate pentru a fi acceptate de dicționarele generale - și prea uzuale pentru a mai atrage atenția glosarelor argotice. Atestările jurnalistice contemporane le confirmă însă circulația și le ilustrează capacitatea de adaptare la
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
ridiculizează și reduc la absurd tentativele de acțiune, negînd eficiența diverselor eforturi umane. sînt în genere bine cunoscute, chiar dacă n-au fost totdeauna înregistrate de dicționare; multe dintre ele au părut probabil prea puțin fixate pentru a fi acceptate de dicționarele generale - și prea uzuale pentru a mai atrage atenția glosarelor argotice. Atestările jurnalistice contemporane le confirmă însă circulația și le ilustrează capacitatea de adaptare la context, prin variații și substituții. Pentru a descrie situația unor amenințări și a unor represalii
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
Ce-or să-mi mai ia? Caii de la bicicletă?" (Paul Goma, Soldatul cîinelui, București, Humanitas 1991, p. 142); Ce poți să-i faci? îi iei boii de la bicicletă, c-așa vrea legea" ("Expres" 34, 1991). Expresia e înregistrată în recentul Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române de Anca Volceanov și George Volceanov (București, Livpress, 1998), cu o definiție nu tocmai inspirată - "a nu putea pedepsi pe cineva care merită sancționat pentru faptele sale"; de fapt, formula nu presupune
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
Al. Săndulescu Profesorul Gh. Bulgăr s-a ocupat încă din anii '70 și chiar de mai înainte, dacă e să ne referim la colaborarea sa la Dicționarul limbii poetice eminesciene (1968), în special de aspectele filologice și stilistice ale operei marelui poet, precum în volumele în evoluția limbii române (1971), De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene (1974), Eminescu - coordonate istorice și stilistice ale operei (1980
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
conotațiilor. Prelund o idee a lui Sextil Pușcariu, Gh. Bulgăr mai observă că anumite poezii (Somnoroase păsărele, Mai am un singur dor) folosesc numai cuvinte de origine latină, acestea reprezentând peste 85 la sută din lexicul eminescian, cum o probează Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu. Poetul se dovedea așa de profund cunoscător al subtilităților limbii române, încât era consultat de filologi reputați, ca de pildă Al. Lambrior, Moses Gaster, H. Tiktin. Pe urmele lui Perpessicius, Gh. Bulgăr stăruie îndelung în
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
e folosit și adverbial, "condensând în el un nucleu semantic mai încărcat" (Luceafărul) și substantivat, evocând "un spațiu necuprins, un abis, un loc nepătruns" (Călin). Sunt numai câteva din remarcile autorului, care depășesc sensibil nivelul strict lingvistic. Glosând pe marginea Dicționarului Eminescu deja amintit, în afara istoricului, a relatării discuțiilor și chiar controverselor dintre Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, de asemenea colaboratori, sub coordonarea lui Tudor Vianu, comentatorul regretă că după dispariția acestuia din urmă "s-au eliminat elemente importante ale limbajului
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
furnizează cerșetorii Europei! Din această Românie nu mai pot veni, să zicem, un intelectual sofisticat, un pictor extraordinar, un poet genial, un milionar adevărat - pentru că ar fi priviți ca niște girafe, și pentru că această Românie trebuie să corespundă, neapărat, unui "dicționar al ideilor primite". Ceea ce supără e ștergerea nuanțelor, identificarea României cu o imagine restrictivă, unilaterală, exclusivă și neadevărată! (e de prisos să mai spun că și într-un film franțuzesc de anul trecut exista personajul cerșetoarei care vorbea românește; doar
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
în alte limbi, cuvintele fiind preluate împreună cu sensurile lor figurate - ci și prin straturile influențelor culturale pe care le reflectă. Cuvîntul pocher, de pildă, are o etimologie multiplă, dar pare să fi pătruns mai întîi în română - așa cum arată și Dicționarul academic (DLR) - printr-un intermediar neogrecesc. împrumuturi pasagere mai vechi - din turcă, greacă, rusă (limbi care reflectă căile de intrare în lumea românească a unora din jocuri) au ieșit între timp din uz, păstrîndu-se în memoria culturală grație unor atestări
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]