1,368 matches
-
și asociații nonguvernamentale din țară și din străinătate. Mobilizarea creștinilor romano-catolici la procesul de dezvoltare globală a comunităților lor; Promovarea valorilor umane și spirituale pozitive; Susținerea unității în credință între toți credincioșii comunităților catolice de orice limbă și cultură din Dieceza de Iași, precum și promovarea spiritului ecumenic cu ceilalți frați creștini spre realizarea rugăciunii lui Cristos „ca toți să fie una”. Efectuarea de activități caritabile în folosul membrilor comunității și al celor aflați în dificultate; Antrenarea membrilor în acțiuni care au
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
spre regalitatea lui Cristos care îi face părtași pe Maria și pe creștini de aceeasi demnitate, cu referință la unitate, forma catedralei este o invitație la realizarea rugăciunii lui Isus: « Că toți să fie una », emblemă și dorința a păstorului Diecezei de Iași. Semnele și simbolurile introduc în istoria mântuirii...Cupola... reprezintă cerul, monograma lui Cristos și razele care coboară pe cei patru stâlpi, pe cei patru evangheliști...”. Pe revers (figură 27rv) este reprodusa, în bandă liniară marginala și cerc perlat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și asociații nonguvernamentale din țară și din străinătate. Mobilizarea creștinilor romano-catolici la procesul de dezvoltare globală a comunităților lor; Promovarea valorilor umane și spirituale pozitive; Susținerea unității în credința între toți credincioșii comunităților catolice de orice limbă și cultură din Dieceza de Iași, precum și promovarea spiritului ecumenic cu ceilalți frați creștini spre realizarea rugăciunii lui Cristos „că toți să fie una”. Efectuarea de activități caritabile în folosul membrilor comunității și al celor aflați în dificultate; Antrenarea membrilor în acțiuni care au
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Vitry, în 1220). Mai mult decât fondatorul, care adesea este ignorat, în centrul atenției se află grupul; aceasta se vede din scrisoarea lui Iacob din Vitry, din 1216, fiind confirmată și de alte izvoare non-franciscane. Frații minori au ajuns în Dieceza de Magdeburg înainte de moartea lui Francisc, însă cronicarul din Monte Sereno nu menționează numele fondatorului. Nici Burchard de Ursperg, care, de asemenea, aduce elogii la adresa noului grup religios, nu menționează numele lui Francisc. Acesta nu apare nici în cronica Sfântului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost atras de spiritualitatea misticei belgiene Maria d’Oignies, ce a inițiat mișcarea ascetică și reformistă a „beghinelor” în Țările de Jos, în nordul Franței și în Renania. Paroh de Argenteuil, a intrat ulterior printre canonicii regulari de la Oignies (Dieceza de Namur), unde a fost directorul spiritual al Mariei de Oignies, iar după moartea ei (în 1213), biograf și panegirist. A participat la lupta împotriva ereziilor catară și valdeză predicând „cruciada împotriva albigenzilor” (1208-1228) în Germania, Belgia și Franța. De
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Cristos, se adună împreună în mai multe locuri, trăiesc prin munca mâinilor lor, predică frecvent Cuvântul lui Dumnezeu și îl ascultă binevoitori, sunt desăvârșiți și tari în credință și eficienți prin fapte. Această „familie religioasă” este atât de răspândită în Dieceza de Milano, încât are mai bine de o sută cincizeci de congregații mănăstirești, de bărbați, pe de o parte, și de femei, de cealaltă parte, fără a include oamenii rămași la casele lor. 4. Apoi am ajuns într-un oraș
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Minorilor, care, renunțând la orice fel de proprietate, merg prin lume desculți precum apostolii. D) Burcard de Ursperg Două lucruri sunt cu adevărat însemnate în această mărturie, dacă se admite că Burcard, călugărul premonstratenz († 1230), priorul Abației din Ursperg, din Dieceza de Augsburg, se bazează pe un artificiu cronologic verificabil, și anume, întâlnirea sa la Roma cu Bernardo Prim, întemeietorul mișcării „Săracii din Lyon”. Acest fapt trebuie să fi avut loc în 1210, deoarece bula lui Inocențiu al III-lea despre
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aprobat Regula sa, a corectat-o și a confirmat-o. Apoi a poruncit să fie respectată fără excepții, pentru totdeauna, de el și de frații săi. C) Richer din Sens Richer, călugăr benedictin de la Abația Sfântul Petru din Sens, din Dieceza Toul, din nordul Franței, i-a cunoscut pe frații minori la Saint-Denis în 1223. Cronica scrisă de el înregistrează evenimente până în anul 1264 și prezintă și o scurtă biografie a Sfântului Francisc, provenită dintr-o tradiție orală incertă. Fragmentul franciscan
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
temporare iar celuilalt cele spirituale, și i-a trimis înaintea sa la Bolzano. Domnul episcop de Trento i-a ajutat și aici timp de mai multe zile pe frații care continuau să sosească și le-a îngăduit să predice în dieceza sa. După ce au plecat de la Bolzano, au ajuns la Bressanone unde au fost primiți cu bunăvoință de episcopul locului. De la Bressanone s-au îndreptat spre zonele muntoase și au ajuns la Sterzing (Vipiteno) după ora prânzului. Deoarece locuitorii nu mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Saxoniei, să predice în fața unei mulțimi de clerici. După ce a terminat predica, domnul episcop i-a recomandat pe fratele Ioan și frații Ordinului clerului și poporului său și le-a acordat dreptul de a predica și de a spovedi în dieceza sa. Datorită predicării și exemplului fraților, într-adevăr, mulți au fost convinși să facă pocăință și au intrat în Ordin. Unul dintre aceștia a fost Bernard, fiul contelui de Poppenburg, canonic al catedralei; un altul a fost Albert, învățător și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce nefericire să orbecăi în întunericul ignoranței. De asemenea, episcopul de Lincoln i-a cerut fratelui Ioan de Dya să-i trimită din țara sa șase sau șapte clerici potriviți pe care el să-i poată învesti cu funcții în dieceza sa, chiar dacă nu cunoșteau limba engleză, fiindcă ei ar fi predicat prin exemplul lor. Acest lucru demonstra faptul că episcopul nu-i refuzase pe clericii numiți de papă și pe nepoții cardinalilor deoarece nu știau limba engleză, ci fiindcă ei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
afirmat: «Dacă le iau, o să atârn (de o funie!). Între cuvintele „prendere” [a lua] și „pendere” [a atârna] nu este decât o singură literă diferență». Același părintele, fratele Pietro, a povestit că episcopul de Lincoln, atunci când s-a instalat în dieceza sa, nu avea cai. Pe când era absorbit de cărțile sale, majordomul său a venit să-l înștiințeze că doi călugări albi veniseră să-i prezinte doi cai de rasă foarte frumoși și a insistat ca el să-i primească, îndemnându
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
anume a fost asemenea lui Cristos, deoarece am scris deja despre acest lucru în alte locuri, nu mă opresc asupra acestui aspect aici (p. 281-282). Vizita la Verna 11. Schitul de la Verna se află în Toscana, în partea muntoasă a diecezei de Arezzo. Aici, Fericitul Francisc a avut viziunea serafimului care i-a imprimat stigmatele asemenea Domnului nostru Isus Cristos. Am trecut altă dată prin acel loc, pe când mă întorceam de la Assisi, unde fusesem în pelerinaj. Am observat că acolo sus
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu s-a ridicat atunci când guvernatorul a intrat și l-a salutat, așa cum am văzut cu ochii mei. Acest gest a fost considerat de toți o mare bădărănie... (p. 136). 22. Tatăl fratelui Elia era din Castel de’ Britti, din dieceza de Bologna, iar mama era din Assisi. Înainte de a deveni frate, se numea Bombarone; confecționa saltele și îi învăța pe copii să citească psalmii, iar asta se întâmpla la Assisi. După ce a intrat în Ordinul Fraților Minori, a luat numele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
alții din prima generație... (p. 145-147). Despotismul 26. A cincea vină a fratelui Elia a fost că nu a voit să viziteze niciodată personal Ordinul, ci locuia mereu la Assisi sau într-un anumit convent pe care-l construise în dieceza de Arezzo, frumos, spațios și comod, convent ce se numește și acum Chiliile din Cortona. A șasea vină a fost că îi supăra și disprețuia pe miniștrii provinciali, dacă aceștia nu reușeau să se achite de taxele și darurile impuse
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
IV-lea a acționat în mod lăudabil atunci când a acordat fraților minori optimul privilegiu de a putea predica în mod liber și de a asculta spovezile, în pofida faptului că în Regula lor se spune ca «frații să nu predice în diecezele niciunui episcop, fără permisiunea acestuia... (p. 595-596)». Stima lui Inocențiu al IV-lea la începutul pontificatului său 36. Papa Inocențiu al IV-lea era un om foarte deschis, așa cum se vede în declarația pe care a făcut-o despre Regula
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a îndeplinit o misiune diplomatică în Grecia, pe când era ministru general în funcție, a fost mai întâi numit cardinal, iar puțin după aceea a fost ales papă. Cel de-al unsprezecelea general a fost Bonagrazia, originar dintr-o suburbie din dieceza de Bologna, numită San Giovanni in Persiceto, și a ocupat acest oficiu pentru aproximativ doi ani. Cel de-al doisprezecelea a fost fratele Arlotto din Prato in Toscana, care a trăit pentru puțin timp în acest oficiu. Cel de-al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
așa cum am fost informat, unii dintre voi, ca și cum ar avea îndoieli în privința acestui Ordin, deși nu au aflat în ei motiv de suspiciune, așa cum am auzit de la alții, în care putem avea deplină încredere, nu le permit să rămână în diecezele lor. Doar pentru simplul fapt că le-am dăruit scrisorile noastre [de acreditare], nu ar trebui să se gândească nimic rău despre ei. De aceea, vrem să vă fie cunoscut vouă tuturor că noi considerăm Ordinul lor printre cele aprobate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aprobate și-i recunoaștem pe frații acestui ordin ca fiind catolici și devotați [Bisericii Romane]. Am considerat necesar, așadar, să vă atenționăm și să vă îndemnăm, aducându-vă la cunoștință prin intermediul scrisorilor apostolice ceea ce vă poruncim: ca să-i primiți în diecezele voastre ca pe niște oameni într-adevăr credincioși și religioși, și să-i considerați ca fiind recomandați într-un mod cu totul special, din reverență față de Domnul și față de noi. Dată la Viterbo, la 19 mai 1220, în cel de-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îndrăzni să acționeze împotriva dispozițiilor menționate anterior sau a uneia dintre ele, în afară de păcatul neascultării și al sentinței de excomunicare, în care va cădea ipso facto, va risca pericolul degradării și, în afară de aceasta, va fi constrâns cu fermitate de către episcopul diecezei, prin intermediul cenzurii ecleziastice, la respectarea tuturor normelor prescrise, fără posibilitate de apel și fără a se putea prevala împotriva lor de niciun indult sau privilegiu apostolic. Dată la Napoli, la 22 noiembrie [1254], în cel de-al doisprezecelea an al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
un abuz grav, dacă în funcțiunile religioase liturgia apare ca secundară și în serviciul muzicii; muzica este doar o parte din liturgie, în serviciul căreia ea se află”. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare diferite mijloace: - „... Episcopii să instituie în diecezele lor o comisie specială alcătuită din persoane cu adevărat competente în materie de muzică sacră, căreia să-i fie încredințat rolul de a supraveghea melodiile care se execută în bisericile lor”; - O serioasă formare liturgică-muzicală: „În seminariile clericilor și în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
profundă. Un proiect ca acesta nu se poate realiza fără ajutor și îndrumare consistentă. În primul rând, aș dori să mulțumesc conducerii Crichton College în sprijinirea viziunii mele pentru Symposium for Church and Academy. De asemenea, aș vrea să mulțumesc Diecezei episcopaliene din West Tennesse, Wilberforce Education Foundation, Trinity Baptist Church (Cordova, Tennessee) și Crichton College pentru suportul financiar pe care l-au prevăzut pentru seria de conferințe la care au participat Tom și Craig. Aș vrea să mulțumesc editorului nostru
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
a secolului al XX-lea / 90 I.3.3. Franța / 94 I.3.3.1. Evoluția presei din Franța la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea / 95 Capitolul II. Presa catolică din diecezele de București și Iași în prima jumătate a secolului al XX-lea / 103 II.1. Biserica Catolică în România / 103 II.2. Presa catolică din România. Prezentare generală / 112 II.3. Presa catolică din diecezele de București și Iași / 123
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Capitolul II. Presa catolică din diecezele de București și Iași în prima jumătate a secolului al XX-lea / 103 II.1. Biserica Catolică în România / 103 II.2. Presa catolică din România. Prezentare generală / 112 II.3. Presa catolică din diecezele de București și Iași / 123 II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București / 123 II.3.1.1. Publicațiile în limba română / 123 II.3.1.2. Publicațiile în limba germană / 136 II.3.1.3. Redactori și colaboratori
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București / 123 II.3.1.1. Publicațiile în limba română / 123 II.3.1.2. Publicațiile în limba germană / 136 II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din arhidieceza București / 146 II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași / 159 II.3.2.1. Revistele diecezane / 159 II.3.2.2. Revistele franciscane / 176 II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași / 191 II.3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]