1,246 matches
-
aduse la Iași și reînhumate în catedrala "Adormirea Maicii Domnului". Preotul Dumitru Herghelegiu S-a născut la data de 4 septembrie 1915 în județul Iași, la Cotnari, unde a făcut și clasele primare. În anul 1928 a intrat la seminarul diecezan din Iași. A fost trimis la studii în străinătate în 1934, la colegiul internațional De Propaganda Fide; aici a avut mai mulți colegi din România, printre care: Anton Moraru, Petru Demșa, Andrei Gheguț și alții. A fost sfințit preot în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
celui de-al doilea deceniu al secolului XX (mai precis, pe 9 mai 1912) s-a născut Constantin Hausner. Clasele primare le-a urmat la o școală de stat, pentru ca mai apoi, în toamna anului 1923, să intre la seminarul diecezan din Iași751. Închiderea temporară a acestuia l-a făcut să-și continuie studiile liceale la seminarul diecezan din București, între anii 1927-1929. Cursurile universitare le-a început în străinătate: specializarea filosofie la Universitatea din Strasbourg (1929-1931), iar perfecționarea în teologie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Constantin Hausner. Clasele primare le-a urmat la o școală de stat, pentru ca mai apoi, în toamna anului 1923, să intre la seminarul diecezan din Iași751. Închiderea temporară a acestuia l-a făcut să-și continuie studiile liceale la seminarul diecezan din București, între anii 1927-1929. Cursurile universitare le-a început în străinătate: specializarea filosofie la Universitatea din Strasbourg (1929-1931), iar perfecționarea în teologie a dobândit-o la Academia Teologică din București (1931-1936). A fost sfințit preot în anul 1936, pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Gioseni (1945-1961), Nicolae Bălcescu și altele. A murit la data de 5 martie 2002. Preotul Petru Pal S-a născut în județul Neamț, satul Pildești, în anul 1872. După ce a urmat clasele primare în satul natal, a intrat la seminarul diecezan din Iași, fiind primul preot indigen ce a făcut studiile în țară752. Și-a continuat apoi formarea în străinătate, obținând doctoratul în mai multe domenii, precum: filosofie (la Roma, Academia "Sfântul Toma"), teologie (la Apolinaris) și litere (la Fribourg). Între
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parohia Valea Seacă, unde a activat până la sfârșitul lui 1942; în luna ianuarie a anului următor a murit. Preotul Iosif Ghiuzan Iosif Ghiuzan s-a născut în satul Adjudeni județul Neamț, la 15 ianuarie 1898. A studiat la seminarul catolic diecezan din Iași. Filosofia și teologia le-a făcut în străinătate, la Sarzana și Genova. A fost sfințit preot pe 20 decembrie 1924, după care s-a întors în țară. A ocupat apoi mai multe funcții importante, precum: vicar parohial la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu mai multe articole, iar din 1928 când s-a retras temporar monseniorul Anton Gabor a fost redactorul acestei publicații. A făcut parte din comitetul care a hotărât construirea localului Institutului "Presa Bună" și cumpărarea, în anul 1926, a tipografiei diecezane 754. S-a numărat printre semnatarii Actului de constituire al Institutului "Presa Bună" (27 februarie 1928), alături de Episcopul Mihai Robu și de preoții Dumitru Romila și Petru Pal. A făcut parte și din comitetul administrativ al Institutului, alături de preoții Gheorghe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
De Propaganda Fide" și ale Curiei Generale a OFMConv). A murit la 10 mai 1967, în capitala Italiei. Preotul Dumitru Sandu Matei Dumitru Sandu Matei s-a născut la 28 iulie 1913 la Sărata, județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului diecezan "Sf. Iosif" din Iași, fiind sfințit preot la 24 iulie 1939. Aici a activat ca vicar, iar după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a fost confesor în armata română pe frontul de est. La finele războiului era numit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai numeros sau mai puțin numeros în funcție de specificul revistei. Lumina creștinului a fost o gazetă care s-a adresat tuturor credincioșilor catolici din Moldova și nu numai; ea a fost difuzată la București și în Transilvania, deoarece era o revistă diecezană ce cuprindea tot felul de informații locale (din dieceza de Iași), naționale, dar și externe (din Italia, Brasilia, Japonia, Columbia)792. Publicațiile catolice se promovau reciproc, prin anunțuri care îndemnau cititorii să cumpere și celelalte reviste catolice. Fiind neoficial organul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unificarea publicațiilor și nici a comunității catolice din România. Concurența existentă în rândul publicațiilor catolice și al responsabililor acestora a fost una ce a avut la bază mai mult orgoliile personale și viziunea diferită a episcopilor uniți și a celor diecezani, pe de o parte și a celor români și cei de altă etnie, pe de altă parte. S-a evitat crearea unei competiții prin alegerea tematică diferită și prin adresarea către un public țintă specific. Nu a existat o rivalitate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"886. Arhiepiscopul a fost de acord cu această propunere, considerând că viitoarea unificare a celor două publicații era o problemă importantă, care ar fi dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de timp (3-4 ani) și fără un ecou la nivelul întregii comunități catolice. Inițiativele au continuat să fie neunitare, fiind organizate în centre dispersate (ne referim la ritul unit, la comunitățile catolice etnice maghiare, la ordinele misionare și la clerul diecezan român). Arhiepiscopul Cisar i-a transmis monseniorului Gabor și părerea sa în ceea ce privea ideea înființării la București a unei tipografii catolice și anume că nu era de acord cu acest proiect, deoarece considera că ar fi fost nerentabil și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din România a responsabililor și a celor implicați direct în fenomen (dar care s-a dovedit lipsită de unitate). Proiectul a fost intitulat Memoriu în cauza cotidianului român catolic la București și a fost adresat episcopului de Iași de către Comitetul diecezan al AGR lui din Oradea (întrunit la Congresul general al AGRU-lui, ținut la 21-22 noiembrie 1931 la Oradea). Memoriul a fost semnat de întregul comitet, în frunte cu episcopul de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, și trimis la 31 ianuarie 1932906
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și a reprezentat un apel la unitatea presei catolice din țara noastră. Inițiativa a fost dezbătută în cadrul Congresului general al AGRU, fiind inițiat de clerul unit907. Congresul general al AGRU (întrunit la Oradea în 21-22 noiembrie 1931) a autorizat Comitetul diecezan aflat sub patronajul ÎPS Dr. Valeriu Traian Frențiu ca, împreună cu mai mulți membri cooptați din toate comitetele diecezane ale AGRU, să prezinte propuneri concrete cu privire la organizarea unui cotidian de amploare la București 908. Fiind convinși că reușita proiectului depindea în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
general al AGRU, fiind inițiat de clerul unit907. Congresul general al AGRU (întrunit la Oradea în 21-22 noiembrie 1931) a autorizat Comitetul diecezan aflat sub patronajul ÎPS Dr. Valeriu Traian Frențiu ca, împreună cu mai mulți membri cooptați din toate comitetele diecezane ale AGRU, să prezinte propuneri concrete cu privire la organizarea unui cotidian de amploare la București 908. Fiind convinși că reușita proiectului depindea în primul rând de susținerea și sprijinirea lui de către "Înaltul Cor Episcopesc al Bisericii Catolice române de ambele rituri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de rit latin aveau o viziune diferită cu privire la noile realități social-politice, iar în interiorul acestora mai existau uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce unică (aceste diferențe de exprimare nu se aplicau totuși esenței mesajului și dogmei creștine). Deși intenția înființării cotidianului a fost aceea de a crea în capitala țării (locul considerat cel mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Robu la data de 27 februarie 1928990. În același document s-au făcut câteva precizări menite să "evite orice confuzie și coliziune de drepturi în prezent și în viitor", privitoare la Institutul "Presa Bună": "Institutul Presa Bună este o întreprindere diecezană, sub direcțiunea și ocârmuirea Episcopiei, având scopul său și mijloacele sale proprii de activitate; Institutul Presa Bună este trecut la Tribunalul Iași pe numele episcopiei Catolice; Atât clădirea, cât și materialul tipografic al institutului sunt proprietatea Episcopiei, care însă le
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de cultură în Moldova în sec. al XIX-lea", în Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași (Serie Nouă), Teologie Romano-Catolică, Tom II, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007, pp. 5-20. Dumea, Marius-Claudiu, "Instituții catolice diecezane în perioada interbelică", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 141-152. Dumitrescu, Andrei, "Cultura în presa catolică din Moldova", în Buletin istoric, nr. 2, Iași, 2001, pp. 25-30. Gârleanu, Ioan, O sfântă a zilelor noastre-Tereza a Pruncului Isus, Editura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Buletin istoric, nr. 4, Iași, 2003, pp. 34-63. Moraru, Alois, Doboș, Dănuț, "Din istoria operelor sociale catolice din Moldova", în Buletin istoric, nr. 1, Iași, 2000, pp. 41-55. Moraru, Alois, Răchiteanu, Iosif, Păstorii diecezei de Iași și rectorii Seminarului diecezan, Sapienția, Iași, 2004. Neculăeș, Dumitru, Latinitatea Bisericii românești, Editura Serafica, Săboani, 1940. Netzhammer, Nikolaus, "Un păstor și o turmă: Raymund Netzhammer OSB, arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, 2003, pp. 205-224. Idem, "Autorul Raymund Netzhammer
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București (1905-1924)", în Pro Memoria, 2/2003, București, pp. 205-224. 529 Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, p. 121. 530 Alois Moraru, Iosif Răchiteanu, Pastorii Diecezei de Iași și rectorii Seminarului diecezan, Editura Sapienția, Iași, 2004, p. 29. 531 Ibidem. 532 Ibidem. 533 Ibidem. 534 Florin Müller, Dr. Anton Durcovici, ein Martyrer unserer Zeit, Satz und Druck: Salesianer Druckerei Opf. (Dorsdorf 1992), traducere M. Jäger, Viața episcopului de Iași Anton Durcovici martir
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1921, f. 4. 971 Idem, nr. 165, anul IV, 6 septembrie, 1924, f. 1. 972 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 25, fascicolo 97, f. 3. 973 I. Gabor, I. Simon, Necrolog. Misionari și preoți autohtoni: diecezani și Franciscan, clerici și frați călugări care au lucrat în Moldova pe teritoriul actual al diecezei de Iași (1600-2000), Iași, 2001, p. 54. 974 Institutul și Editura "Presa Bună" Iași. Note istorice Perspective (se va cita Institutul...), Iași, 1992, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reîntregite, iar în 1925 ajungând primul patriarh al României. Membru al Regenței (1927-1930), va fi, în 1938-1939, prim-ministru. Este înmormântat în Catedrala Patriarhală din București. A colaborat la „Tribuna”, „Transilvania”, „Foaia poporului român”, „Familia”, „Libertatea”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Românul”, „Foaia diecezană” ș.a. A semnat și Ilie (Elie) Dinurseni, Ilie (Elie) Cristea. În 1907 C. a sprijinit înființarea publicației săptămânale „Țara noastră”, ca organ al Astrei. Lucrarea Eminescu. Viața și opera asociază datele biografice cu analizele tematice, comparatiste, prozodice și stilistice. Îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]