2,996 matches
-
sunt inventariate și scrise pe tablă, sau pe folie de retroproiector. Orice neconcordanțe de păreri sunt discutate încercând să existe un acord minimal cu privire la ceea ce se reține (se notează). Având în vedere conținutul textului, profesorul pune anumite întrebări pentru a direcționa gândirea elevilor, pentru a releva unele aspecte la care ei nu s-au gândit, pentru a le stârni curiozitatea și a-i implica în citirea / studierea atentă a textului. Elevii sunt invitați să citească textul cu atenție. În timpul lecturării textului
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
fiscală de succes: i) la timp ajutorul fiscal trebuie utilizat la momentul potrivit, nici prea devreme, nici prea târziu, luându-se În considerare timpul necesar pentru implementarea măsurilor fiscale cum ar fi reducerea taxelor sau creșterea cheltuielilor guvernamentale; ii) bine direcționat toți banii din ajutorul fiscal vor contribui la maxim la creșterea economică pe termen scurt; iii) temporar măsurile fiscale vor fi pe termen scurt și nu vor afecta deficitul bugetar pe termen lung. Referindu-se la aceste aspecte, Taylor (2008
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Un dezavantaj al programului ar fi faptul că este greu de gestionat de către stat, problemă care va deveni evidentă În momentul În care vor apărea primii rău platnici. Un alt dezavantaj este prețul mediu pe care Îl abordează programul, deoarece direcționează achizițiile spre locuințe vechi și astfel nu Încurajează construcția de unități noi, deși o parte din bani se reîntorc În piață sub forma unor avansuri pentru case noi, dar nu e sufiecient pentru a relansa piața. De asemenea, băncile selectează
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
confirma aspectele importante. Aproape în toate cazurile cel întrebat va fi măgulit și probabil impresionat de dorința noastră de a înțelege pe deplin sensul comunicării pe care a făcut-o. Feedback-ul este o comunicare care ne ajută să ne direcționăm munca și comportamentul, permițându-ne să verificăm dacă ne-am atins scopul propus. El ne spune când dispozițiile și instrucțiunile noastre nu sunt înțelese, ne arată că argumentelor avansate le lipsesc relevanța necesară sau evidențiază când comportamentul nonverbal contrazice ceea ce
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
se va opri dacă adversarul continuă, de teamă să nu-și piardă piața de desfacere. Astfel banii se cheltuiesc, iar costurile suplimentare vor trece la consumatori. Nici consumatorii nu obțin nici un beneficiu informațional, pentru că produsul este familiar, stabilizat, iar informația direcționată de către publicitate crește doar distincțiile artificiale bazate pe imagini. Chiar când publicitatea reduce costurile de piață, producătorii pot de fapt să ridice prețurile atunci când distincțiile artificiale produse de publicitate conving consumatorul să plătească mai mult. Astfel, o piață de masă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
nevoia de comunicare este o necesitate pentru a declanșa acțiunea, primul pas este acela de a analiza obiectivul ei. Toate comunicările scrise sau orale din organizații se află sub incidența unui sau a combinației dintre trei obiective generale: 1. a direcționa: ce este de făcut; 2. a informa (sau a întreba): cum trebuie făcut; 3. a convinge: de ce trebuie făcut. De aceea, câteva momente de gândire asupra scopului general vor fi necesare și ne pregătesc pentru identificarea obiectivului specific. Iar dacă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a întreba: Ce doresc să facă auditoriul în urma comunicării mele? Răspunsul la această întrebare trebuie să fie obiectivul specific al comunicării. Nu trecem mai departe până când nu facem acest lucru. Odată ce l-am realizat, avem un obiectiv concret, care va direcționa și clarifica eforturile noastre. Transmiterea comunicării auditoriului De cele mai multe ori, vorbim pentru organizația noastră sau pentru compartimentul pe care îl conducem sau din care facem parte. Dar, bineînțeles că putem vorbim unui prieten sau prietene, soțului sau soției, fiului sau
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cheie; iar tactul și răbdarea îi caracterizează pe oamenii care înțeleg într-adevăr ce este feedback-ul în context larg. În acest cadru al discuției putem spune că feedback-ul este o comunicare care îi sprijină pe indivizi să-și direcționeze munca și comportamentul. Bineînțeles că el ne ajută să ne atingem scopurile și, de aceea, credem că este folositor să prezentăm câteva criterii pentru oferirea și primirea feedback-ului. * Feedback-ul mai degrabă descrie decât judecă. Evitarea limbajului prin care
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cuvintele sau frazele întregi pot fi folosite în acest sens. Într-o frază putem folosi o inflexiune crescândă (de la minim la maxim) spre a exprima o doză de siguranță și o inflexiune descrescândă pentru nesiguranță. Alternarea tonurilor evită monotonia și direcționează atenția ascultătorului. Pauza Ea ne dă timp să ne reglăm respirația, iar auditoriul are timpul necesar să ne culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în mod direct de individ, de inițiativa copilului. Părinții se pot amăgi cu ideea că ei hotărăsc ceea ce învață copilul, dar în realitate reprezintă doar un factor minor". (Papert, 2000) Etapa a doua a învățării presupune trecerea de la învățarea exploratorie, direcționată de nevoile și interesele copilului, la învățarea mediată de adult și de limbaj/narațiune; exemplul elocvent pentru această etapă este școala: "Acum copilul constată că lumea este mai largă decât ceea ce poate el atinge și simți. Deci acum mintea copilului
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fluxul este pulsatil și nu stabil tendința de a deveni turbulent este definită de un alt parametru nondimensional - parametrul Womersley. Impactul fiziopatologic al fluxului turbulent (fig. 4.11) este mult mai important decât al celui laminar: fluxul nu mai este direcționat paralel cu peretele vascular ci acționează direct asupra acestuia, fluxul turbulent poate crea arii de stază cu formare de trombi, pierderea de energie este mai importantă decât în cazul curgerii laminare. Numărul Reynolds (Re) reprezintă punctul din care fluxul se
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
combină ultrasonografia intravasculară (USIV) cu angioplastia cu balon și montarea de stent; 2. Sisteme combinate imagistică aterectomie; 3. Utilizarea de miez metalic (core) sau fir ghid cu rol de transductor; 4. Dispozitive de “privire la distanță” (forward looking) - Fascicolul este direcționat înaintea vârfului cateterului într-un sector cu planul imaginii într-o proiecție aproximativ plană, aplicația cea mai logică a dispozitivului fiind tratamentul ocluziilor complete (des utilizând laserul). 5. Tehnici de reconstrucție 3-D. Acum și 4-D (în funcție de timp a 4-a
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pentru acești ioni) și pentru că e cel mai sensibil la rezonanța magnetică nucleară (în prezența unui câmp magnetic puternic acești protoni se comportă ca mici magneți tinzând să se alinieze în direcția câmpului magnetic). Când o sursă de radiofrecvență este direcționată către țesutul aflat într-un câmp magnetic puternic unii protoni vor absorbi o parte din energie și își vor modifica alinierea în câmp. Odată status-ul de energie înaltă îndepărtat nucleii se întorc la starea lor de bază (relaxare) energia
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
este un ansamblu de realizări artistice, intelectuale și morale care alcătuiesc patrimoniul unei națiuni; ele sunt considerate ceva dobândit odată pentru totdeauna și constituie temelia unității acesteia"12. În Franța, însă, în aceeași perioadă, orientările teoretice privind cultura au fost direcționate în continuarea tradiției iluministe de gândire, "cultura umanității" fiind considerată mai importantă decât, să zicem, cultura franceză sau cultura germană 13. Dezbaterilor ideologice li s-au adăugat conflictele militare din secolul al XX-lea dintre Franța și Germania, motiv pentru
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sau chiar mai multe zile. O listă mult mai detaliată a universaliilor culturale a fost realizată, în 1991, de către Donald Brown 21: A. Limbă și cunoaștere: * limba folosită pentru a-i manipula pe ceilalți; * limba folosită pentru a dezinforma sau direcționa greșit; * limba este traductibilă; * abstracțiunile în limbaj și gândire; * antonimele, sinonimele; * noțiunile logice de "și", "nu", "opus", "echivalent", "parte/întreg", "general-particular"; * distincțiile cognitive binare; * culorile alb și negru; * clasificarea după: vârstă, tendințele comportamentale, părți ale corpului, culori, faună, floră, sex
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
acestuia. Deși încălcarea normelor este din punct de vedere sociologic și firească și, uneori, inevitabilă, viața socială este caracterizată mai degrabă de ordine, decât de haos. Mecanismele de autoreglare ale sistemului social, bazate pe exercitarea controlului social și pe socializare, direcționează comportamentul individual către interiorizarea valorilor și respectarea normelor sociale, iar orice slăbire și deficiență a acestor mecanisme vor provoca disfuncționalități normative la nivelul întregii societăți. Așa cum am arătat, normele se diferențiază social și cultural nu doar prin conținutul reglementărilor lor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
angajează fiecare elev în rezolvarea problemelor, exersându-i gândirea critică și valorificându-i experiența 5. 5. Învățătorul promovează învățarea reflexivă și autonomă pentru fiecare elev.” (L. Glügé, 2002, p. 83) În realizarea demersului didactic, învățătorul conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitate educațională. Durkeim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune. În același timp, coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
prin Ordin al Ministrului Nr. 4700/ 07.07.2008. Descongestionarea programului elevilor prin descongestionarea programelor școlare nu Înseamnă un rabat de la calitatea actului educativ și de la standardele Înalte de performanță la nivelul Învățării. Dimpotrivă, standardele Înalte de calitate trebuie să direcționeze permanent politica curriculară și sistemul de Învățământ românesc. Prin obiectivele specifice disciplinei sunt urmărite cu precădere: Întreținerea, Îmbunătățirea și menținerea stării de sănătate, dezvoltarea fizică armonioasă, dezvoltarea capacității motrice generale și a celei specifice unor ramuri și probe sportive, armonizarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
propozițiilor în pachete (macro-propoziții) organizate după schemele prototipice ale secvențelor de bază. Atât în oral, cât și în scris, interpretantul încearcă, înainte de toate, să înțeleagă ceea ce i se spune, iar diferitele planuri de organizare a enunțurilor, analizate mai sus, îl direcționează către cadrul general al acestor operații. Cu siguranță, nimic nu privilegiază nivelul sintactic. Ordinea cuvintelor, categoriile gramaticale și mărcile morfo-sintactice orientează interpretarea semantică doar la nivel local, iar reprezentarea semantică a unui enunț poate fi concepută ca "un ansamblu de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și prima dintre lecturile/audierile posibile, cea realizată de către chiar producătorul ei, pe parcursul procesului de producție a discursului. Înainte de a se realiza o deschidere către spațiul interpretativ al tuturor lecturilor posibile, natura secvențială a faptelor de limbă și existența prototipului direcționează și materializează procesul interpretativ al însuși producătorului ei. Am încercat să ofer o descriere unitară a prototipurilor secvențiale. Am văzut că actualizarea prototipului dialogal este cu siguranță mai flexibilă decât celelalte cinci. Spre deosebire de alte forme elementare de compoziție, structura cadru
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în opoziție cu tot ce era cunoscut până atunci, sau acceptat"97. La fel ca și imaginea, imaginația implică întotdeauna un anumit tip de intenționalitate, întrucât atunci când individul își imaginează, se raportează de fiecare dată la un obiect, imaginația fiind direcționată către acesta, chiar dacă el există sau nu în lumea reală. Prin Edmund Husserl și Jean-Paul Sartre, imaginația poate fi investigată cu ajutorul fenomenologiei, fiind "unul din factorii definitorii care separă gândirea umană de inteligența artificială. Imaginația apare des în dezbaterile despre
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu doar despre ieșirea din realitate și construirea unei lumi a semnificației, ci și despre mecanisme de integrare socială, prin conținutul ei, reprezentarea facilitând comunicarea și interacțiunea, oferind semnificații comune pentru obiectele din mediul exterior. În ceea ce privește stereotipul, problema cunoașterii trebuie direcționată către subiect, în sensul că stereotipul ne oferă informații în primul rând despre acesta și mai puțin despre obiect, însă informațiile nu sunt o caracterizare a acestuia, cum se întâmplă în cazul obiectului imaginii, ci o evidențiere a felului subiectului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înțeleg menirea pe care o au. — Vă interesează mesajul bisericesc? — Timp de 30 de ani am fost de Paști la Înviere, la Catedrala Mitropolitană. Auzind preotul spunând: „Veniți și luați lumină!” mi-a sunat în minte „un clopoțel” care-mi direcționează înțelegerea: e vorba de Lumina în Sp irit pe care a adus-o Isus pe pământ, la spusa lui Isus către discipolii săi - „Mergeți în lume și răspândiți ceea ce v am învăța t eu!” Cred că există Dumnezeu, dar din
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
va reduce teama de schimbare socială constantă și izolarea rezultate din competiția pe piață și noile tehnologii. Prin învățarea permanentă oamenii sunt formați să accepte schimbarea și, în plus, șomajul și inechitatea vor fi reduse substanțial deoarece educația permanentă este direcționată spre satisfacerea nevoilor de schimbare a piețelor de muncă și a tehnologiilor. Altfel spus, educația are rol dublu, în creșterea profiturilor către și pentru individ în cadrul unei economii de piață și în "vindecarea" efectelor perverse ale pieței globale. 2.1
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ale omului Articolul 26 al Declarației Universale a Drepturilor Omului adoptată de ONU în 1948 stipulează faptul că dreptul la educație implică orientarea educației către drepturile și libertățile fundamentale ale omului "Toți oamenii au dreptul la educație. Educația va fi direcționată spre întărirea respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului". Anticiparea faptului că finanțarea educației din partea guvernelor ar putea înlocui finanțarea militară a fost exprimată de majoritatea participanților la Conferința Mondială asupra Educației pentru Toți de la Jomtien (1990) și a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]