7,594 matches
-
pentru ca să le acorde, în cronicile sale, cele mai deosebite laude. Și la Teatrul Național erea Ioan Ghica director. Sub directoratul lui Ioan Ghica au fost trimiși la Paris ca să vadă și să se instruiască Aristizza Romanescu și Grigore Manolescu; sub directoratul lui Ioan Ghica, Vasile Alecsandri apare victorios. George Marianu face să i se joace comedia de salon După despărțenie, Frédéric Damé prezintă drama istorică Hatmanul Drăgan, literatura dramatică originală începe să se afirme. La Teatrul Național este acum o reînnoire
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
peste mult timp; doamna Ale xandrina Florescu, cu o pălărie de satin cu panglici, doamna Candiano, totdeauna drăguță, doamna Carol Pherekyde în albastru «Minerva», cu o pălărie «empire» cu pene albe, doam na Pillat în «merveilleuse» [femeie elegantă de pe vremea Directoratului] etc. În fotolii, tineretul elegant din înalta societate, întreg high-life ul masculin“ (fr.) Ce stil, ce oameni și ce vremuri!?... Toate acestea parcă ar fi O mie și una de nopți și sunt numai de ieri! Marți, la 14 iunie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o figură foarte cunoscută a Bucureștilor și trecea și drept un om de spirit. Și, fiindcă o zicătoare populară atribuie cocoșaților mult duh, direcțiunea i-a fost oferită, ca un element de succes. însă Athanasiade a pățit una bună cu directoratul lui. Într-unul din numerele Scaiului s-a publicat o zeflemea pentru un domn Ghica. Acesta s-a supărat și a trimis redacțiunii o scrisoare de protestare, cerând o rectificare. Dar în loc de rectificare, omul s-a ales cu o altă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
atentat, făcut în astfel de condițiuni copilărești, n-a fost luat în serios de către opinia publică. Opoziția pretinde că toată afacerea a fost o înscenare a poliției. (Id., ibid.) Pagina 111 * O descriere mai amănunțită, dar mai puțin exactă, a directoratului lui Ion Ghica la Teatrul Național (1877-1881), cu multe detalii care depășesc însă perioada amintită: La Teatrul Național este director Ion Ghica. Este epoca de glorie a Naționalului, epocă în care strălucesc Frosa Sarandi, Frosa Popescu, Dăneasca, Aristizza Romanescu, Ștefan
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
însă perioada amintită: La Teatrul Național este director Ion Ghica. Este epoca de glorie a Naționalului, epocă în care strălucesc Frosa Sarandi, Frosa Popescu, Dăneasca, Aristizza Romanescu, Ștefan Iulian, Grigore Manolescu și Mateescu Matache, Panu, C. Bălănescu, Dragulici. Nottara începea. Directoratul lui Ion Ghica [a produs] mai ales pe cele trei strălucite stele: Aristizza Romanescu, Ștefan Iulian, Grigore Manolescu; Aristizza în Ofelia, Manolescu în Hamlet, Ștefan Iulian în Mincinosul, în Sfredelul dracului, în Domnul Choufleuri, în Voievodul țiganilor. Caragiale debutează cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la nimic, să accept propunerea și să las pentru mai tîrziu realizarea celorlalte proiecte. Am plecat deci la Chișinău. Ministerul Basarabiei era o instituție recentă, care înlocuia președinția republicii și a Sfatului Țării. Administrația provinciei continua să fie exercitată de directoratele existente, care erau autonome, dar tutelate acum de ministerul Basarabiei care reprezenta guvernul central. Am cunoscut atunci pe aproape toți fruntașii politici, care erau, de fapt, făuritorii Unirii și care la început erau toți în același partid. Nu începuse încă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Cetățean de Onoare, ce mi s-a decernat la Rocamadour pe 14 iulie, Ziua Națională a Franței. Cunoșteam atât de bine evenimentele și protagoniștii de la 1789, încât știam și locul în care șefii revoluționari, decedați după venirea la putere a Directoratului, au fost înmormântați. Ceea ce m-a surprins însă a fost faptul că după lecturile făcute, aveam o viziune foarte clară asupra artizanilor evenimentelor din 1789, dar, în ciuda faptului că Robespierre era una dintre cele mai marcante figuri ale Revoluției, despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Nu. Nu-mi fac bilanțul. Poate, numai uneori, când mi-e frică de moarte; sau alteori, când sunt cutremurat de îndoieli, spaime, dar întotdeauna am credința că mâine voi scrie mai bine și mai mult. A.B.În perioada de directorat ați reușit să mai scrieți literatură? Am scris destul de mult. Am terminat un volum pe care l-am și predat la "Cartea Românească". De fapt, aș fi vrut să-l predau Editurii "Porto-Franco", dar, după cum știm, este prea săracă astăzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
îmi plăceau foarte mult (Ciorănescu, de exemplu). Ghiță Ionescu avea reputația unui tiran. Monica, de exemplu, nu fusese populară la Europa Liberă. Se certa cu oamenii de pe acolo, că ea era doar colaboratoare, locuia la Paris. Și Ghiță, în perioada directoratului lui, care n-a fost prea lung, că se certa cu foarte multă lume, îi aprecia pe cei deștepți și cu ceilalți ștergea pe jos, iar atunci când Monica a avut un conflict cu cei din redacție, Ghiță s-a dus
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nr.5 (Format 42x59 cm.) Sâmbăta, de regulă, ziarul apare în 4 pagini, din care două pagini sunt ocupate cu „Tele-săptămâna” și ... publicitate. Are o ilustrație de calitate. * ALBUME, ALMANAHURI, ANUARE, BULETINE, CALENDARE ȘI REVISTE... Agricultorul, foaie pentru săteni, editor Directoratul general pentru agricultură și domenii în Cernăuți, apare în perioada 1909-1923, de două ori pe lună, sub îngrijirea agronomilor bucovineni. Redacția și administrația în strada Dr. Reiss nr. 10, redactor responsabil inspector agricol Longhin Nuțu. În numerele 3 și 4
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a ionilor în aer și încărcarea plăcilor metalice prin efectul fotoelectric.” Anul 1932 este mai fructuos, se fac referiri la alte 8 ședințe de laborator și studiu, comunicările aparținând: T.L.Câmpan, G. Maciuc, A. Naherniac, D. Hacman, E.Bădărău. * Buletinul Directoratului Sănătății din Guvernământul Bucovinei, publicație periodică, apare la 1 august 1942, editat de Directoratul Sănătății și Ocrotirilor Sociale Cernăuți, Palatul Administrativ, realizat la Tipografia Mitropolitul Silvestru, Piața Unirii nr.3. Se publicau materiale, îndrumări și norme de muncă referitoare la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai fructuos, se fac referiri la alte 8 ședințe de laborator și studiu, comunicările aparținând: T.L.Câmpan, G. Maciuc, A. Naherniac, D. Hacman, E.Bădărău. * Buletinul Directoratului Sănătății din Guvernământul Bucovinei, publicație periodică, apare la 1 august 1942, editat de Directoratul Sănătății și Ocrotirilor Sociale Cernăuți, Palatul Administrativ, realizat la Tipografia Mitropolitul Silvestru, Piața Unirii nr.3. Se publicau materiale, îndrumări și norme de muncă referitoare la prevenirea bolilor, combaterea tuberculozei și altor factori de risc, alimentația medicală și pentru copii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
2); Influențe literare la Eminescu: Eminescu și Goethe (fascicolul 4); documente, scrisori, autografe, inedite (fascicolele 1,5,19). Rubrici: „Glose eminesciene”; „Biografie”, „Multe și mărunte”, „De toate” ș.a. reunesc contribuții documentare, cum ar fi: Procesul lui Titu Maiorescu din perioada directoratului la Școala de fete din Iași (1864), o critică asupra ediției de Articole politice în „Note amoroase”, relatări despre relațiile între Eminescu și Veronica Micle - o ipoteză asupra „iubitei din Ipotești”. Din 1935 apar studii critice: „Contribuții la filosofia lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apărut în 1924, cu publicarea a o parte din lucrarea - disertație de doctorat, o monografie aparținând lui Leca Morariu, binecunoscut bucovinenilor. Institutul care și-a asumat răspunderea publicării Morfologia verbului predicativ român, realizată la Cluj, dar publicată la Cernăuți, avea directoratul format din: președinte: Ion I. Nistor, prof. universitar, membru al Academiei Române; secretar: Vasile Grecu, prof. univ. Cernăuți; membri: Romul Cândea, Leca Morariu, Alexie Procopovici, prof. la Universitatea din Cernăuți; Membrii activi ai Institutului: prof. univ. Ilie Bacinschi, Const. Brătescu, Alex.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revistă pentru răspândirea cunoștințelor folositoare, apare la Cernăuți între 25 iunie 1942 și 25 decembrie 1943, și se tipărea la Tipografia Societății Naționale de Editură și Arte Grafice Dacia Traiană, sucursala Cernăuți, în format 31x24 cm. Era o revistă a Directoratului Sănătății a Guvernământului Bucovinei, cu apariție lunară, în total 11 numere, pentru numerele 67 și 9-1011 au fost numere comune, cu număr sporit de pagini. La început a fost folosită Tipografia Bucovina. Cu numărul 5/25 octombrie 1942, este condusă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Într-un fel sau altul, durează până azi. De aceea vorbeam mai sus de „șocul” libertății! Cu câțiva ani În urmă, prietenul vechi, Mircea Martin, directorul unei excelente edituri, după Revoluție, Univers, serbând zece ani de „nouă” editură și de directorat, m-a invitat să particip la aniversarea care urma să aibe loc la U. Scriitorilor și să spun cîteva cuvinte. Am vorbit, bineînțeles, elogiind directorul, pe simpatica și vechea prietenă, poeta Denisa Comănescu, adjuncta sa; Înainte de mine, a luat cuvântul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
răzlețe din „Înmuguriri”, „Săptămâna” etc. relative la activitatea culturală din Flt., ai cărei exponenți sunteți acum Dl. Prof. V. Popa și matale. Am trimis și unele fotografii În legătură cu același lucru. Sper că nu vor mai mucegăi În beci, ca pe timpul directoratului colegului Ciurea, căci, din rândurile trimise de direcția Muzeului, se vede interes și mai ales inimă . Mi-a scris și d. T. Tatos și i-am răspuns cu privire la semicentenarul liceului No. 2, care se complace, În ultimul timp În mutism
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dintotdeauna, cetățeanul Descorches, fără a acorda o prea mare importanță acestor prerogative, va păstra și pe mai departe toate drepturile care-i revin, de n-ar fi decât pentru întreținerea considerației de care miniștrii Franței s-au bucurat până în prezent". Directoratul a mers pe aceeași linie, așijderea și revoluționarii de la 1848. Republica a III-a le-a călcat pe urme. Franciscanii au fost cruțați de decretele de dizolvare a congregațiilor religioase, aceasta pentru a salvgarda influența franceză în custodie, care recrutează
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Noi am aflat că la Chișinău domnește teroarea, detașamentele transilvănene trimise de la Kiev pentru a păzi depozitele au fost dezarmate și ultragiate, ofițerii români în misiune, pentru a face aprovizionare, au fost arestați, printre aceștia și reprezentantul guvernului nostru pe lângă Directoratul Republicii. În fața acestei provocări suntem obligați să luăm noi dispoziții militare pentru care suntem solicitați de toată populația interesată în menținerea ordinii în Republică și care trăiește sub teroarea bandelor devastatoare... De îndată ce membrii acestui guvern, la ora actuală sub teroare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Naștarum Caabac, în telegrama trimisă la 13/26 ianuarie 1918 Sovietului din Odesa, anunța intrarea Armatei Române în Basarabia și preciza: ”...noi ne vom opune până la extrem și vom lua măsuri decisive... ne gândim să lichidăm azi-mâine Sfatul Țării și Directoratul... Depozitele de averi le evacuăm... Plecând, vom strica drumul de fier...”. Hotărâtă în Consiliul de Miniștri, la Iași, la 1 ianuarie 1918, intrarea trupelor române în Basarabia era explicată astfel în Comunicatul oficial dat presei: „...era cu atât mai necesar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aflat că la Chișinău domnește teroarea, detașamentele transilvănene trimise de la Kiev pentru a păzi depozitele au fost dezarmate și ultragiate, ofițerii români în misiune pentru a face aprovizionări au fost arestați, printre aceștia, de asemenea, și reprezentantul guvernului nostru pe lângă Directoratul Republicii. În fața unei astfel de provocări sîntem obligați să luăm noi dispoziții militare, pentru care sîntem solicitați de toată populația interesată în menținerea ordinei în Republică și care trăiește sub teroarea bandelor devastatoare. Este inutil să se adauge că aceste
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Sfatului Țării, Comitetul moldovenesc a cerut evacuarea frontotdelului care luptă împotriva românilor, țăranii care s-au despărțit au hotărât să nu permită intrarea românilor pe teritoriul lor. “Sfatul țării” nu cedează. Ne gândim să lichidăm astăzi, mâine “Sfatul țării” și “Directoratul”. Caminski a părăsit astăzi comanda și nepredând-o nimănui, a plecat. Noi ne vom opune până la extrem și vom lua măsuri decisive. Depozitele cu averi le evacuăm. În Bender lăsăm o comandă de mineri. Plecând, vom strica drumul de fier
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
M.C.G., ministrul Duca susținând că numai el, iar nu cei de la Curte, aveau calitate de a da asemenea însărcinare, îmi ordonă ca până la 2 nov. toate obiectele să fie depuse la Iași, neconformarea celor prescrise având urmare destituirea mea din directoratul Muzeului. Prietenul Valaori, secretarul general al lui Duca, mă sfătui să caut a executa ordinul, ministrul său fiind foarte jignit a se fi luat măsuri militare fără preavizul său și hotărât a mă înlocui din direcția Muzeului. Din fericire, ministrul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Ioan Brătianu, a încheiat pe la începutul anului 1883 o alianță fățișă cu el, iar ca semn al participărei "Junimei" la afacerile statului, Petru Carp a primit postul de ministru plenipotențiar la Viena, Leon Negruzzi, primăria de la Iași, Iacob Negruzzi, directoratul la Creditul agricol, Dimitrie Rosetti, mandatul de senator, Maiorescu, Gheorghe Racoviță și Ianov, câte un scaun în camera deputaților, Theodor Rosetti, funcțiunea de președinte de secțiune la Curtea de Casațiune, eu, epitropia la Sf. Spiridon din Iași etc. etc. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
august, este șeful delegației cubaneze la Organizația Statelor Americane (OSA) la Punta del Este, În Uruguay, unde denunță Alianța pentru Progres a Președintelui Statelor Unite, J. F. Kennedy. 1962 Are loc fuziunea organizațiilor revoluționare din Cuba, iar Che este ales În Directoratul Național. Che vizitează Uniunea Sovietică pentru a doua oară. 1963 Che călătorește În Algeria, care tocmai Își cîștigase independența față de Franța, sub guvernarea lui Ahmed Ben Bella. 1964 Înainte de a porni Într-o călătorie amplă prin Africa, Che se adresează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]