3,842 matches
-
presupune ca acesta să înțeleagă și să învețe regulile unui comportament adecvat și nu obținerea unui comportament sub amenințarea pedepsei. Părinții trebuie să aibă capacitatea de a-și analiza comportamentele și atitudinile lor nerezonabile și a nu le impune fără discernământ copilului. De asemenea, ei trebuie să reziste tentației de a face uz de forță pentru a impune cu brutalitate anumite reguli copilului și de a-l umili dacă acesta se opune dorinței lor. Metoda optimă de disciplinare constă în încurajarea
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
obicei, anxios, iar mamele își arogă atitudini hiperprotectoare de infantilizare. În contrast cu părinții hiperprotectori, care domină activitatea copilului și îi limitează inițiativa și autoritatea, se situează părinții indulgenți. Ei nu reușesc să controleze adecvat activitatea copilului, acceptă și se supun fără discernământ cererilor lui. Această atitudine parentală favorizează dezvoltarea agresivității și negativismul la copii. Reprezintă un aspect distructiv al relației părinți-copii și survine în situații familiale disarmonice. Crizele de mânie sunt tulburări de comportament apărute ca urmare a conflictului dintre personalitatea copilului
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
sunt formulate cerințele și regulile de organizare a programului de viață și de executare a sarcinilor propuse, dar mai ales, în maniera de a controla și evalua rezultatul activității copilului. Atât mama, cât și tatăl trebuie să dozeze cu mult discernământ sarcinile pe care le va îndeplini acesta. Aceste sarcini trebuie înțelese și acceptate. Adevărata autoritate și respectul solid se nasc din dialog. A ști să comunici cu propriul copil, a-i descoperi lumea, prietenii înseamnă a fi un bun părinte
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
o critică a modernității (liberale) venită dinspre un „fond fără forme” și asumă amenajarea unui „spațiu de libertate” în fața instituțiilor statului (Barbu, 1995, p. 14), prin contestarea împrumutului extern ori, în cel mai bun caz, prin admiterea introducerii selective, cu discernământ, a formelor (instituțiilor și principiilor) străine; în același timp, adepții acestei reprezentări consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxie etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost următoarele: * Intelect de limită - 13 cazuri * Oligofrenie gr. I - 32 cazuri * Oligofrenie gr. II - 12 cazuri * Oligofrenie gr. III - 0 cazuri În funcție de capacitatea de a concepe, pregăti sau prevedea rezultatele unei acțiuni rezultatele expertizelor medico-legale psihiatrice au fost: Cu discernămÎnt 42 73,68% FĂră discernămÎnt 12 21,05% DiscernămÎnt diminuat 3 5,26% În loc de concluzii, pe baza datelor furnizate de acest studiu am Încercat să creionăm cîteva din trăsĂturile care definesc oligofrenul care comite acte de agresiune. Este vorba de
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
13 cazuri * Oligofrenie gr. I - 32 cazuri * Oligofrenie gr. II - 12 cazuri * Oligofrenie gr. III - 0 cazuri În funcție de capacitatea de a concepe, pregăti sau prevedea rezultatele unei acțiuni rezultatele expertizelor medico-legale psihiatrice au fost: Cu discernămÎnt 42 73,68% FĂră discernămÎnt 12 21,05% DiscernămÎnt diminuat 3 5,26% În loc de concluzii, pe baza datelor furnizate de acest studiu am Încercat să creionăm cîteva din trăsĂturile care definesc oligofrenul care comite acte de agresiune. Este vorba de un oligofren gr.I, de
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
I - 32 cazuri * Oligofrenie gr. II - 12 cazuri * Oligofrenie gr. III - 0 cazuri În funcție de capacitatea de a concepe, pregăti sau prevedea rezultatele unei acțiuni rezultatele expertizelor medico-legale psihiatrice au fost: Cu discernămÎnt 42 73,68% FĂră discernămÎnt 12 21,05% DiscernămÎnt diminuat 3 5,26% În loc de concluzii, pe baza datelor furnizate de acest studiu am Încercat să creionăm cîteva din trăsĂturile care definesc oligofrenul care comite acte de agresiune. Este vorba de un oligofren gr.I, de sex masculin, cu vîrsta
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
pentru același tip de faptă, cu deficit de abstractizare și generalizare, deficit de analiză și sinteză, deficit global al funcției de cunoaștere, dificultăți de inserție socio-familială. Frecvent aceștia provin din familii dezorganizate, au carențe educative și sunt considerați a avea discernămÎnt În momentul producerii faptei.
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se vor obiectiva În analiza de acuratețe științifică privind capacitatea de evaluare și proiectare corectă sau incorectă a consecințelor faptei prin paradigma reprezentării conținutului și consecințelor sale ce include discernământul față de ea. Marker al stării de conștiință la un moment dat, reprezentarea devine o punte epistemică dintre boala mintală și faptă, de natură predominent ontologică, lipsa reprezentării fiind considerată un simptom de boală mintală din care decurge nonimputabilitatea faptei. Expertiza
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
unui tratament optim poate favoriza existența unei perioade cu risc de mortalitate crescut. O dată ce este instituit un tratament adecvat al tulburării afective, riscul suicidar este mult redus. Evidențierea unei stări psihotice afective În oricare din aceste situații va impune aprecierea discernământului În contextul fiecărui caz În parte, discernământ care poate fi diminuat sau chiar abolit. Tratamentul optim al acestor pacienți cu manifestări agresive ia În considerație În primul rând utilizarea litiului , existînd numeroase evidențe care indică efectul său anti-agresiune și În
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
perioade cu risc de mortalitate crescut. O dată ce este instituit un tratament adecvat al tulburării afective, riscul suicidar este mult redus. Evidențierea unei stări psihotice afective În oricare din aceste situații va impune aprecierea discernământului În contextul fiecărui caz În parte, discernământ care poate fi diminuat sau chiar abolit. Tratamentul optim al acestor pacienți cu manifestări agresive ia În considerație În primul rând utilizarea litiului , existînd numeroase evidențe care indică efectul său anti-agresiune și În special anti-suicid , fiind folosit În special pentru
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
În vara anului 1875, prin răscoalele din Herțegovina și Bosnia <ref id="23">23 Vezi detalii asupra răscoalelor În lucrarea recentă a lui Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor, 1804-1945, Iași, 2002, p. 108-109. </ref>, avea să impună multă circumspecție și discernământ din partea lui Carol I și a cercurilor politice de la București. Dincolo de sentimente, prudența și tactul trebuiau să caracterizeze orice declarație oficială. Din rațiuni ce țineau mai curând de poziția strategică și experiența anterioară decât de linia politică moderată a conservatorilor
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
elaborarea de legi concordante normelor europene. Astfel, de exemplu, legea 487/2002 privind sănătatea mintală definește boala mintală ca o stare În care persoana pierde conștiința semnificației și consecințelor actelor sale, stare exprimată clinic și mai ales expertal prin nonexistența discernământului. Astfel, În expertiza clinică și expertală, lipsa discernământului devine criteriul esențial al diagnosticului pozitiv de boală mintală. Criteriul discernământului, ca nex al relației dintre patologia mintală și actele comportamentale ale unei persoane, prezintă riscuri de evaluare expertală printre care: -evaluare
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
exemplu, legea 487/2002 privind sănătatea mintală definește boala mintală ca o stare În care persoana pierde conștiința semnificației și consecințelor actelor sale, stare exprimată clinic și mai ales expertal prin nonexistența discernământului. Astfel, În expertiza clinică și expertală, lipsa discernământului devine criteriul esențial al diagnosticului pozitiv de boală mintală. Criteriul discernământului, ca nex al relației dintre patologia mintală și actele comportamentale ale unei persoane, prezintă riscuri de evaluare expertală printre care: -evaluare aleatorie prin nerespectarea criteriilor de diagnostic pozitiv de
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
o stare În care persoana pierde conștiința semnificației și consecințelor actelor sale, stare exprimată clinic și mai ales expertal prin nonexistența discernământului. Astfel, În expertiza clinică și expertală, lipsa discernământului devine criteriul esențial al diagnosticului pozitiv de boală mintală. Criteriul discernământului, ca nex al relației dintre patologia mintală și actele comportamentale ale unei persoane, prezintă riscuri de evaluare expertală printre care: -evaluare aleatorie prin nerespectarea criteriilor de diagnostic pozitiv de boală mintală, În vigoare; -evaluare ambivalentă cu riscuri de Încălcare a
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
de ajutor dat unei persoane În pericol, pot fi corectate bioetic prin competență, neutralitatea științifică (independența) și conștiința limitelor proprii ale expertului ce Își va valida concluziile doar prin argumentare științifică. În acest demers, lărgirea conținutului științific al noțiunii de discernământ, din care decurge gravitatea unui diagnostic expertal, prin paradigma modernă a reprezentării comportamentului, acoperă mai eficace ochiurile goale ale sitei lor de evaluare. În mod clasic și cvasiubicuitar, criteriul discernământului a fost elementul psihologic cognitiv de evaluare a comportamentului față de
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
științifică. În acest demers, lărgirea conținutului științific al noțiunii de discernământ, din care decurge gravitatea unui diagnostic expertal, prin paradigma modernă a reprezentării comportamentului, acoperă mai eficace ochiurile goale ale sitei lor de evaluare. În mod clasic și cvasiubicuitar, criteriul discernământului a fost elementul psihologic cognitiv de evaluare a comportamentului față de o faptă socială, considerat astfel, prin aptitudinea sa de discriminare morală dintre bine sau rău, drept formă superioară a supraeului, ce rezultă din perceperea corectă a realității și din controlul
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
din vechime, ca o „dreaptă socotință” el Întrunește, cu precădere, aptitudini cognitive de analiză și sinteză, care, prin socializare permanentă, trebuie menținut În stare vigilă, „ca o sabie ce trebuie mereu lustruită pentru a nu rugini”. Pentru Piaget efecte ale discernământului sunt: măsura corectă a consecințelor actelor proprii și astfel, manifestarea autonomiei de voință a persoanei. Pentru sociologia familiei discernământul este forma primitivă a inteligenței care precede limbajul iar pentru Patapievici este un simț natural peste care se suprapune Însă reprezentarea
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
permanentă, trebuie menținut În stare vigilă, „ca o sabie ce trebuie mereu lustruită pentru a nu rugini”. Pentru Piaget efecte ale discernământului sunt: măsura corectă a consecințelor actelor proprii și astfel, manifestarea autonomiei de voință a persoanei. Pentru sociologia familiei discernământul este forma primitivă a inteligenței care precede limbajul iar pentru Patapievici este un simț natural peste care se suprapune Însă reprezentarea. Ca formă „primitivă” de inteligență, discernământul se formează cu primii germeni de conștiință morală, ce parcurge etapele de la heteronomie
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
actelor proprii și astfel, manifestarea autonomiei de voință a persoanei. Pentru sociologia familiei discernământul este forma primitivă a inteligenței care precede limbajul iar pentru Patapievici este un simț natural peste care se suprapune Însă reprezentarea. Ca formă „primitivă” de inteligență, discernământul se formează cu primii germeni de conștiință morală, ce parcurge etapele de la heteronomie (norme de discriminare impuse) la cele de autonomie (de acceptare conștientă a normele impuse).Ca forma cea mai primitivă de inteligență (E. Pamfil), distincția dintre bine și
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
forma cea mai primitivă de inteligență (E. Pamfil), distincția dintre bine și rău este anterioară limbajului, morala, la Început, fiind inconștientă (fiind bine ceea ce e aprobat de părinți și rău ceea ce e dezaprobat de ei). Lipsa trecerii ontogenetice de la heteronomia discernământului dintre bine și rău la autonomia acestei discriminări, a făcut ca discernământul să fie considerat un criteriu „de competență” mintală, o facultate cheie a echilibrului moral, determinată de raționalitatea cunoașterii umane. Bazat de distincția Înnăscută dintre bine și rău, ca
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
rău este anterioară limbajului, morala, la Început, fiind inconștientă (fiind bine ceea ce e aprobat de părinți și rău ceea ce e dezaprobat de ei). Lipsa trecerii ontogenetice de la heteronomia discernământului dintre bine și rău la autonomia acestei discriminări, a făcut ca discernământul să fie considerat un criteriu „de competență” mintală, o facultate cheie a echilibrului moral, determinată de raționalitatea cunoașterii umane. Bazat de distincția Înnăscută dintre bine și rău, ca un adevărat simț moral determinat, discernământul se construiește permanent prin socializarea cunoașterii
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
autonomia acestei discriminări, a făcut ca discernământul să fie considerat un criteriu „de competență” mintală, o facultate cheie a echilibrului moral, determinată de raționalitatea cunoașterii umane. Bazat de distincția Înnăscută dintre bine și rău, ca un adevărat simț moral determinat, discernământul se construiește permanent prin socializarea cunoașterii. Ca facultate umană inalienabilă și ca judecată inevitabilă de evaluare a comportamentului, discernământul a devenit un criteriu de evaluare științifică a capacității de a discrimina Între corect și incoret, licit și ilicit, legal și
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
echilibrului moral, determinată de raționalitatea cunoașterii umane. Bazat de distincția Înnăscută dintre bine și rău, ca un adevărat simț moral determinat, discernământul se construiește permanent prin socializarea cunoașterii. Ca facultate umană inalienabilă și ca judecată inevitabilă de evaluare a comportamentului, discernământul a devenit un criteriu de evaluare științifică a capacității de a discrimina Între corect și incoret, licit și ilicit, legal și ilegal, etc. evocându-se astfel utilitatea sa pragmatică În aptitudinea de a judeca faptele bune sau rele de comportament
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
informația cognitivă, Îndeplinind astfel rolul de liant (de „țesut conjunctiv”) pentru cogniție; - afectele sunt acelea ce determină ierarhia conținuturilor gândirii prin reducerea gradului său de complexitate și prin concentrarea pe ceea ce este esențial Într-o atitudine comportamentală. Sub acest aspect, discernământul aduce În discuție aptitudinea superioară a reprezentării de a evalua și rezilia o atitudine comportamentală În diferitele situații de viață. Reprezentare și evaluare psihiatrică legală Reprezentarea, considerată o lege naturală prin lumina inteligenței pusă În om, era, Încă În concepția
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]