1,404 matches
-
Să faci pușcărie ca să vorbești mai tîrziu cu Păunescu, păi ce să vorbești cu el, doar l-am auzit de curînd În ceva ce părea un SF negru, spunînd cu tremolo În vocală că el e disident, el este Adevăratul Disident, c-a scris niște poeme la batoză direct Împotriva lui Ceaușescu, În timp ce-l citea pe Platon cu Nicușor În original și ăla-i răspundea În dialoguri, În grecește, de la consumație, v-ați uitat vreodată atent În ochii lui albaștri, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
obicei prin fața catedralei Saint Jacques În plimbarea lui spre diferite stații de metrou pariziene, cînd a văzut o țigancă c-un inconfundabil parfum românesc cerșind În stilul vremii, adică Înjurîndu-l pe trotuar pe Ceaușescu care-o oprima ca minoritate și disident politic În fuste largi suprapuse Înflorate predominant roșii, așa era moda, tehnica stîrnirii compasiunii avînd drept rezultat răspîndirea de franci În poala milogului direct din buzunarul adînc al francezilor de-atunci. Profesorul s-a apropiat și i-a șoptit conspirativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
teză a alimentației raționale, teză care cică a apărut Într-o carte de teze vîndută În peste o sută de mii de exemplare. „Această carte a fost scrisă cu un curaj evident, tocmai pentru a salva populația noastră.” Încă un disident. Îmi amintesc cu un rînjet de om salvat cum ne spunea savantul să nu mai mîncăm cotlete că facem infarct instantaneu pe care mulți Îl și făceau mîncînd ca analfabeții conserve și zgîrciuri. Acum, marele savant de renume englezesc amenință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și pămîntul deodată, trebuie să viețuim și pe unde radio și cum om mai putea. Și să ne Împodobim crierul cu ideea că tragicul președinte era supărat pe Ceaușescu de foarte multe anotimpuri. De unde i-a și ieșit porecla de disident tehnic. Douăzeci de ani de marginalizare sînt greu de suportat. Odată lămurite aceste avataruri, vietatea prezidențială a glăsuit În microfon că nu se simte vinovat de nimic, nici de decembrie, c-abia sosise, era iarnă, haos, și el doar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
1956, la Teatrul Națiunilor din Paris sosește Teatrul Național din București cu cea mai strălucită distribuție în O noapte furtunoasă . Peste 70 de artiști de primă mărime se manifestă într-un festival, dar fiecare din cei trimiși urmau să convingă disidenții să nu mai atace regimul comunist de la București. Exilații din Paris hotărăsc să nu facă scandal pentru a nu pune în încurcătură alte victime obligate la colaborare cu puterea de la București. Autoarea mărturisește că „nu poate scrie despre lagărele naziste
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
constituie vizita președintelui Chinei la Washington. S-au discutat probleme privind în mod special noile relații politicoeconomice între aceste două mari superputeri. Prioritar se subliniază atitudinea S.U.A. față de Taiwan, dar și probleme privind drepturile omului în China - cazul concret al disidentului chinez proaspăt laureat al Premiului Nobel pentru pace care încă se mai află după gratii. Cele două mari superputeri au încheiat contracte economice însumând 45 miliarde de dolari. Iarna revine în forță cu temperaturi scăzute, ninsori viscolite și o serioasă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nu se poate scrie în două luni după revoluție. Există aici o tezaurizare de expresii, etichetări, denumiri „dum-dum" cu explozii demascatoare ce acuză timp. Dar aceasta este o observație care nu mai prezintă nici un pericol. Volumul nu mai este un „disident" amenințat cu confiscarea. Volumul respiră în libertate/alături de noi, toți cei scăpați de sub obrocul unei interdicții agresive. I se poate pronostica o lungă perenitate, chiar dacă nu vede lumina tiparului imediat după revoluție. Sedimentează în versurile sale o istorie dramatică a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93054]
-
mesaj al politicii americane. Un universalism democratico-liberal revine în forță. Referirile la Human Rights îndepărtează parțial și temporar aranjamentele unei Realpolitik ale lui Nixon-Kissinger. America lui Carter exprimă o oarecare fermitate față de represiunea din URSS: Carter adresează un mesaj direct disidentului Andrei Saharov și-1 primește la Casa Albă pe Vladimir Bukovski. Intelectualii occidentali de stînga realizează puțin cîte puțin că luptele împotriva jandarmului american și a puterilor coloniale nu s-au dus de către democrați, conservatorismul totalitar al URSS și totalitarismele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin grija altora de a nu-și distruge nici cariera și nici privilegiile, un scenariu de autoprotecție a tuturor care se bazează pe dorința de salvare a unui particularism românesc. Demersul lui Goma este fondat pe expresia unei solidarități cu disidenții din Est, dar este și un răspuns la alienarea care duce la acceptarea mediocrității unei autocenzuri cotidiene. Goma notează în scrisoarea din ianuarie adresată lui Pavel Kohut: Voi sînteți ocupați de ruși; noi ceilalți, românii, sîntem ocupați de români ceea ce
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
declarat el imediat după alegerile din 1976. Cazul Goma 1-a deranjat profund pe Ceaușescu. Influența occidentală este de temut: Ceaușescu decide o întărire a cenzurii asupra întregii corespondențe și a convorbirilor telefonice cu Vestul. Se interzice orice contact între disidenți și diplomații străini aflați în post la București. Aceste măsuri nu vin doar la capătul unei oboseli revoltate care s-ar fi instalat: în februarie 1979 se creează un sindicat al muncitorilor din România. Modelul polonez al mișcării este vizibil
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care sînt convinși de adevărata autonomie a națiunii susținute de Ceaușescu împotriva limitelor suveranității enunțate de sovietici. Protocronismul este un antidefetism și creează o imagine identitară în opoziție cu mizeriile subliniate de observatorii comitetului Helsinki ai Ligii Drepturilor Omului... În timp ce disidenții explică de ce se pleacă din România, protocroniștii înscenează o Românie luminoasă. Protocronismul este un fel de răspuns la o disidență care crește atît în discursul oficial prometeic, cît și în tradiția naționalismelor tradiționaliste dintre cele două războaie. Paul Goma explică
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
doi militari se aflau în legătură cu Ion Iliescu, fost prim-secretar al Tineretului Comunist, șeful de propagandă la Comitetul Central, marginalizat începînd din 1971 și trimis apoi la Iași și Timișoara, ca secretar local de partid. Iliescu, crede Brucan, era un disident care respecta regulile jocului de partid, iar analizele sale nonconformiste nu erau permise decît în cadrul organizat al partidului. Iliescu ar fi sfătuit atunci pe Militaru și loniță să renunțe la o lovitură de stat militară prea riscantă. Dar generalii au
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe întreg teritoriul la ora 1150. Mulțimea invadează palatul lui Ceaușescu. La 1305, poetul disident Mircea Dinescu anunță la radio: "Nicolae Ceaușescu a plecat". Puterea este preluată de un Consiliu al Frontului Salvării Naționale compus din foști conducători comuniști, din disidenți și militari. Radioul și Televiziunea trec în mîinile insurgenților. La 1530, la radio se anunță arestarea lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu, la Tîrgoviște (70 km nord de București). La ora 1610, fiul lor, Nicu, este arestat la Sibiu. La
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1990, se cîntă: "De ce o viață de coșmar și o moarte în zadar?" AMBIVALENȚELE " Există un trandafir electoral, don 't worry. Be happy", mai cîntă golanii. România din decembrie 1989 și-a ales o echipă eclectică: militari, foști comuniști și disidenți. Politica este condusă de ceea ce s-ar putea numi o logică "brucaniană" (Brucan, comunistul, măi prostule după cum spun cîntecele golanilor). Logica reformistă nu se gîndește deloc să șteargă, ca tragică sau eronată, moștenirea celor patruzeci de ani de comunism. Legitimitatea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu veleități de poet, colegele de navetă, elevii amărâți de la țară (un poem, intitulat două codițe blonde, închipuie o microbiografie de „om năcăjit”), o doamnă Elfriede, posesoare a unui sortiment de bunătăți „refegiste”, cuprinzând, între altele, „această pastă de dinți disident pe care eu aș mânca-o” ș.a. E adevărat că, după cum remarca Eugen Simion, poezia lui P. „are o latură comună cu poezia voluptuos ironic conjugală a lui Emil Brumaru”, dar într-o perspectivă cumva mai scrâșnită ori mai urmuzian-grotescă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
Făpturi neînsemnate, cărora li se adaugă, într-o secțiune aparte (Liberté, libre-service), o suită de fragmente reprezentând câteva „vieți paralele” ale unor personaje prezentate în dublă ipostază: înainte și după decembrie 1989. Urmărind felurite destine, de la mineri și studenți până la disidenți și miniștri, P. contrapune clișeelor paralizate ale limbii de lemn, expuse până la saturație și anterior, dezinvoltura noilor limbaje, violente, triviale și agramate, într-o viziune la fel de cinică asupra societății pre- și postdecembriste. SCRIERI: Dihorul, București, 1970; ed. București, 2000; O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
de tradiție, și prin asta se alătură poate, însă, nu atât de vizibil, precum titanii Nichita Stănescu sau Marin Sorescu -, raportându-se, în mod real, principiilor promovate de Generația 60. Să nu uităm că poeta aparține autorilor subversivi, nu celor disidenți, adică le aparține celor care preferă să își țipe nemulțumirile în spatele metaforelor, instaurându-și astfel o lume proprie, aflată undeva, înăuntrul sau dincolo de realitatea exterioară propriu-zisă. Deconstrucția canonului la Ana Blandiana devine, astfel, o deconstrucție a realității exterioare, în schimbul creării
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de aur coclit" (expresie din Cavou bar) sînt străvezii, după cum se vede. În anii cînd propunea spre reprezentare acest text a cărui demnitate subzistă în temeritățile pe care le emite, Constantin Popa își asuma, s-ar putea spune, riscurile unui disident. Un disident virtual. Muiate într-un amalgam de sarcasm și îndîrjire, săgețile unei reflexivități active țintesc, dincolo de o anume structură politică păcătoasă, către umbrele și sincopele unui destin istoric, vizează slăbiciunile și rătăcirile unei colectivități cu vocația resemnării. Cîți au
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
coclit" (expresie din Cavou bar) sînt străvezii, după cum se vede. În anii cînd propunea spre reprezentare acest text a cărui demnitate subzistă în temeritățile pe care le emite, Constantin Popa își asuma, s-ar putea spune, riscurile unui disident. Un disident virtual. Muiate într-un amalgam de sarcasm și îndîrjire, săgețile unei reflexivități active țintesc, dincolo de o anume structură politică păcătoasă, către umbrele și sincopele unui destin istoric, vizează slăbiciunile și rătăcirile unei colectivități cu vocația resemnării. Cîți au crezut sau
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trebuie să simuleze nebunia (ca Hamlet) pentru a se debarasa de poliția secretă de pe urmele sale, iar Gonșalves Își oferă serviciile În sensul acesta În schimbul unor interminabile și istovitoare ședințe confesionale. Comunicarea eșuează (dacă va fi existat intenția), intervievatul - un disident comunist - Își poartă intervievatorul, precum șeherezada, pe serpentinele unor evenimente reliefate cu greu dintr-un subconștient tulbure, la capătul cărora eroul realizează că nimic nu s-a aflat, de fapt, și nu se va afla niciodată, În puterea sa. Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Weiss vorbește despre limitele supravegherii, care nu izbutește să intimideze bolnavii ce și-au pierdut propriile repere. În fostele țări comuniste din Est, această piesă a fost una dintre cele mai des interzise, lucru perfect legitim sub regimuri în timpul cărora disidenții erau internați în aziluri de psihiatrie. Ospiciul din Chareton nu trimitea, oare, pentru spectatorii din Moscova sau din alte orașe rusești, la această practică nedemnă din punct de vedere uman? Dincolo de această apropiere îngrozitoare, dar, la urma urmei, explicabilă prin
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
l-aș putea uita pe acel om simplu care, într-o zi, în Bucureștiul de pe vremea lui Ceaușescu, uimit la vederea cuiva care se plimba cu steagul Franței pe umeri cântând Marsilieza, m-a întrebat: „Ăsta e nebun sau e disident?”. Incertitudine ontologică prilejuită de perplexitatea pe care o asemenea nepăsare față de orice precauție securitară i-o provoca interlocutorului meu. Aș fi putut să-i spun să citească Marat-Sade. M-am mulțumit să-i răspund: „Și una, și alta!”. Practicitc "Practici
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
evoluției care, prin natura lor, sînt comunicaționale"44. Creatura îl interesează pe Bateson, căci Creatura este comunicațională. Creatura nu se naște din nimic, ex nihilo. Referentul său? Nu mai este Descartes și mașina reprezentativă, ci un tînăr lup neliniștit, un disident: Spinoza. Disidența Spinoza. Aici, reprezentarea eșuează în sarcina sa de a transmite mișcarea de la cauze la efecte. Pentru Spinoza, cauzele și efectele nu sînt îndepărtate printr-o cascadă de delegații, căci "efectele" necesității existenței lui Dumnezeu nu sînt inferioare în
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
dezvoltare a societății românești, îmbrăcînd diverse haine politice în epoci diferite, îmi voi permite să mai revin la acest mit încă o dată, în cursul acestei prefețe. Un alt exemplu, dintr-o categorie similară de mituri subversive din perioada comunistă: "mitul disidentului" care și-a avut un rol incontestabil în "revoluțiile de catifea". Pentru că, așa cum arată și Raoul Girardet în Mituri și mitologii politice, există o capacitate mobilizatoare a mitului, născut dintr-o realitate politică fracturată: "produs al realității sociale", el este
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mare decît normal pentru imaginarul politic), presupunem că nu doar reinserția socială a individului "indisciplinat" și restructurarea grupului (așa cum propune Raoul Girardet) pot fi urmărite în timpul mitogeniei, ci chiar pregătirea profundă, prin curenți subterani, a marilor mișcări politice ulterioare. "Mitul disidentului", corespunzînd în mare parte unei realități intens mediatizate, face parte din această categorie. Probabil nu întîmplător el a și fost supus foarte repede, după căderea Zidului, unui proces de demitizare, în forme diferite, în mai toate societățile post-comuniste: demitizare dirijată
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]