14,979 matches
-
făcut în urma unor licitații deschise, transparente din toate punctele de vedere. Nu s-a pierdut un bănuț, nici o lețcaie nu s-a mai scurs prin tot felul de conturi private cum se întîmpla înainte. Economia nu s a prăbușit odată cu dispariția CAER, s-au găsit noi piețe de desfacere pe întreg globul, șomajul e nesemnificativ, inflație aproape că nici nu există. Dar toate astea nu puteau fi puse în practică decît cu ajutorul poporului, bineînțeles. Totul a depins de la bun început numai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Înghită În imensitatea ei toată această materie În descompunere. Locuitorii ghetoului te batjocuresc arătându-te cu degetul și Îndemnându-și copiii să arunce cu pietre În tine. Gunoaiele sunt tot ce au mai de preț și nu se Împacă cu dispariția lor, nu vor să le fie luate. Au muncit din greu ca să le Înalțe deasupra pă mântului, să inunde cu ele ghetoul, să le miroasă ca pe niște crini imperiali, să meargă prin ele ca printr-o iarbă proaspătă. Ghetoul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
soarele a luat foc pe cer dispărând, ca o minge aruncată În flăcări. Plăcințica s-a mutat pe ,,strada Păpădiei,, numărul 8, În maghernița În care prezența lui Kawabata se făcea Încă simțită prin cele câteva lucrușoare sărăcăcioase rămase după dispariția lui misterioasă. Cel mai tare a fascinat-o cartea vișinie din care citea când se trezea dimineața cu voce tare, voce melodioasă de copil, cum nu mai auzise de mult Antoniu, În sălbăticia, primitivismul și degradarea patibularilor din ghetou. Plăcințica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de carte japoneză la vreun târg de literatură...ân fine, deși cunoaște bine tot ce este scris acolo, a fost foarte fericit să mai citească odată datele biobibliografice ale marelui scriitor. Citirea lor l-a răscolit. Și-a amintit de dispariția celui cu care a Împărțit În porții egale timp de cinci ani, existența. L-a acceptat pe bătrânul Kawabata, Își aduce bine aminte, din capul locului, când se săturase de singurătate și simțea nevoia unei prezențe. Simțea nevoia ca după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vitralii venețiene, Înfățișând păsări și principese. Era Întins pe canapea, și papucii Îi căzuseră din picioare. Ea s-a apropiat cu sfială de canapeaua pe care zăcea bătrânul și l-a săruta pe obraji. Era sărutul morții, a comentat după dispariția bătrânului, femeia care-l Îngrijea. Optsprezece iulie Am visat după multe zile un ozene uriaș care, Înainte de-a se roti deasupra unei mări calme, a aruncat limbi de foc transformându-le pe pământ În omuleți jucăuși de culoarea oțelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pentru el recuperarea asta târzie, Îi dă un licăr de speranță pe care nu l-a mai trăit de o veșnicie. Privește În gol, ostenit și fericit și de-odată Își aduce aminte că n-a mai deschis ,,Psalmii,,. De la dispariția Plăcințicăi, a uitat de cartea cu coperte vișinii. Încet, pe dibuite, de-acolo de unde și-a ascuns caietul, scoate tomul, Îl așează pe genunchi și Începe să citească: Lăudați pe Domnul! Lăudați pe Dumnezeu În sfântul Său locaș! Lăudați-L
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
așa cum spui, Înseamnă că nu mai creee-zi În ea? -Pentru cei ca noi, nu există speranță. E un simplu cuvânt, o abstracție. Kawabata nu-l mai Întrerupe pentru a-l mai Întreba și ce Înseamnă ,,abstracție,,... -Speranța noastră este moartea, dispariția fizică, pricepi, cangur urât mirositor?, Numai așa poate scăpa Europa de noi. -Dar... apar mereu alți și alți vagabonzi,, spune cu efort Kawabata, chiar dacă noi murim. -Vezi tu, Kawabata, ghetoul ăsta a fost o salvare, și când ne vor alunga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nici nu mă sinchiseam de lucrul ăsta; fie o voi pierde pe Honor, caz în care totul ar redeveni ca mai înainte, fie, per impossible, o voi cuceri, iar acest lucru va recrea cerul și pământul și va duce la dispariția definitivă a tot ceea ce existase înainte. Voi fi alt om; și, dacă se va întâmpla ca ea să mă atragă fără milă spre ea, mă voi duce într-acolo chiar de-ar fi să calc peste cadavre. Această succesiune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
iarăși. Și din nou. Și încă o dată. Prin urmare, testiculul meu stâng și-a mutat domiciliul în imediata apropiere a canalului inghinal. Apăsând cu degetul în șanțul dintre vintre și coapsă, puteam să-i simt încă, în primele săptămâni de după dispariția sa, rotunjimea gelatinoasă; au urmat, însă, nopți de groază, când îmi scormoneam pântecele în van, scotoceam până sus, în coșul pieptului - vai mie, călătorul își pierduse urma în regiuni necartografiate și necunoscute. Oare unde o fi plecat? Cât de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
îndepărtat! În 1950, la vârsta de numai șaptesprezece ani, la două luni și jumătate după ce lăsasem în urmă Newark-ul (ei, nu chiar „în urmă“: în fiecare dimineață, la trezire, mă uit năuc la pătura străină din mâinile mele și la dispariția uneia dintre ferestrele „mele“; rămân mâhnit și nedumerit clipe-n șir în fața acestei transformări la care mi-a supus maică-mea dormitorul) - comit fapta cea mai vădit sfidătoare a vieții mele: în loc să mă duc acasă în prima mea vacanță studențească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
am întors la Chicago cu nădejdea că de-acum or să-nceapă să prindă viață dorințele mele, acum că, în afara mea, nu mai există nici o altă autoritate care să-mi poruncească. Eliberarea pe motive medicale n-a însemnat însă și dispariția miraculoasă a problemelor de sănătate sau a restricțiilor fizice impuse de acestea. Am descoperit că nu mai sunt stăpân pe trupul meu în aceeași măsură ca în urmă cu un an, când plecasem din Chicago perfect sănătos, deși de dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
la domnișoara Warren: — Trebuie să mergem. Dacă mai vrei gin, te las cu el. Dar domnișoara Warren nu-i răspunse. Domnișoara Warren o ignoră. Janet Pardoe se trezi martora unuia din ritualurile obișnuite din cariera jurnalistică a lui Mabel Warren: dispariția imediată a beției. Întâi o mână aranjă părul, apoi o batistă muiată În pudră - compromisul ei cu feminitatea - ascunse roșeața din obraji și de pe pleoape. În tot acest interval Își focaliza privirile, folosindu-se de orice-i cădea sub ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Oh, negocierile! Imaginea din oglindă a lui Stein era și mai stânjenită decât vocea sa. — Acestea au fost, desigur, Încheiate. — V-a spus dumneavoastră că nu va cumpăra? — A cumpărat. Myatt aprobă din cap. Nu era surprins. Probabil că În spatele dispariției lui Eckman se ascundeau destul de multe. Stein spuse Încet: — Sunt foarte Îngrijorat În privința sărmanului Eckman. Nu suport gândul că ar putea să se fi sinucis. Nu cred că trebuie să fiți Îngrijorat. S-a retras doar din afaceri... presupun. Puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pe un ton misterios, după care plecă de acolo patinând, cu Marci privind după ea oarecum deznădăjduită. Lauren nu merge niciodată Într-un loc despre care poate să spună, zice ea adesea atunci când se Întoarce din vreuna dintre frecventele ei dispariții. Și apoi citești pe undeva că a fost la dl. Revlon sau la altcineva acasă În Barbuda și că el a Întrebat-o ce companii ar trebui să cumpere sau ce părere are ea despre fondurile de investiții cu risc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Lauren. Veștile despre Lauren nu erau la fel de Îmbucurătoare. Dispăruse de pe fața pământului. Știrea fu dată În ziare, iar Lauren poreclită de presă cu un nume nou: „Divorțata proaspăt dispărută“. Părea să devină peste noapte la fel de faimoasă ca Prințesa Diana, cu dispariția descrisă ca o tragedie plină de splendoare disperată. Chiar și Dominick Dunne plecase pe urmele acestei povești pentru editorialul său din Vanity Fair, fără nici un rezultat. Unele articole de presă sugerau că fusese zărită urcându-se singură la bordul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Îi păsa cu adevărat de Marci, Salome și de toate prietenele ei și, ca o egoistă ce eram, detestam că nu o am În preajma mea ca să-i pese de mine. „Dacă se Întâmplase ceva groaznic cu ea“, mă tot Întrebam. Dispariția lui Lauren nu făcuse decât să-mi sporească neliniștea În legătură cu absența lui Hunter. Ieri, cei de la biroul lui Hunter mă sunaseră ca să mă Întrebe dacă eu aveam vreo veste de la el. Îi găsiseră BlackBerry-ul sub un maldăr de hârtii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
englezească și provincială, care-l făcea chiar și pe un bizon de talia lui Ted Wiggins să îndrăznească să viseze la cum ar fi să își vâre gambele dezgustătoare între ale ei. Dar Cealaltă Carol era într-adevăr preocupată de dispariția lui Dan și a tizei sale. Într-un domeniu unde gradul de respectabilitate scădea văzând cu ochii, iar preocuparea pentru sănătate subția rândurile mușteriilor, persoanele ca Dan constituiau de departe cei mai buni clienți ai ei. Un alcoolic îmbrăcat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
deosebit de frumoase. Munții Emei și statuia lui Buddha de la Leshan sunt înconjurate de peisaje pitorești, magnifice, situate în zone biologice și geologice mondiale cu bogate resurse de vegetație și faună, multe dintre acestea rare și prețioase, chiar în prag de dispariție. În acești munți spectaculoși a fost creat și depozitat un tezaur cultural budist inestimabil, de o mare valoare istorică, artistică, științifică și turistică, reprezentând un patrimoniu al întregii umanități. În 1996, munții Emei și marele Buddha de la Leshan au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
istorie veche. Naționalitatea yi s-a format acum două mii de ani și a trăit o lungă perioadă într-o societate de tip sclavagist. După înființarea R.P.Chineze, în 1949, a avut loc democratizarea societății naționalității yi, ce a dus la dispariția vechiului sistem social. La începutul perioadei dinastiei Qing, populația yi era în majoritatea ei taoistă. La începutul secolului al XIX-lea, a pătruns creștinismul în zonă, însă numărul adepților este și acum foarte mic. Naționalitatea tujia Naționalitatea tujia are o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dus însă la apariția unor probleme legate de mediul înconjurător și de resurse. Astfel, principalele efecte ale industrializării rapide din China sunt: accentuarea eroziunii solului, extinderea suprafeței terenurilor deșertificate, reducerea vizibilă a pădurilor, distrugerea vegetației naturale, diminuarea diversității biologice, accelerarea dispariției unor specii de plante și animale, agravarea poluării apei și aerului. La începutul anilor '70, sub imboldul Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, China a declanșat activitățile de protecție a mediului înconjurător. După mai bine de 40 de ani de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
faunei, China poate fi comparată cu o bancă naturală genetică. Specii dispărute sau amenințate Activitățile umane, precum cea economică (industrie, agricultură, construcții, transporturi etc.), lipsa unei educații adecvate sau neglijența și schimbarea habitatului lor, sunt cele mai mari cauze ale dispariției speciilor. Potrivit unor statistici preliminare, în China, peste două sute de specii endemice (specii de organisme care își au arealul de răspândire doar pe o anumită suprafață geografică restrânsă, bine definită, precum o insulă, o pădure, un lac sau o altă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pe o anumită suprafață geografică restrânsă, bine definită, precum o insulă, o pădure, un lac sau o altă zonă sau habitat bine determinat) au dispărut deja. 15% din speciile de plante și 20% din speciile de animale sunt amenințate cu dispariția, printre acestea calul sălbatic, al cărui nume științific în limba latină este Equus caballus przewalskii. Acesta este răspândit în nordul Regiunii Autonome Xinjiang-Uigură și în zona limitei administrative dintre provincia Gansu și Regiunea Autonomă Mongolia Interioară. În China însă, calul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
este Equus caballus przewalskii. Acesta este răspândit în nordul Regiunii Autonome Xinjiang-Uigură și în zona limitei administrative dintre provincia Gansu și Regiunea Autonomă Mongolia Interioară. În China însă, calul sălbatic este inclus în categoria A de protecție (animal pe cale de dispariție). La fel și cerbul "milu", un animal frumos, impunător, cunoscut la chinezi sub numele de "sibuxiang". Englezii îl numeau "milu". Zoologii l-au botezat Elaphurus davidianus, adică cerbul-lui-David, nume dat în cinstea lui Armand David, omul care l-a salvat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
țării au redactat " Strategia și programul de acțiune pentru protecția biodiversității din China" (2011-2030), care prevede obiectivele generale, misiunile strategice și acțiunile prioritare, în următorii 20 de ani, pentru protejarea biodiversității. Și proiectul de salvare a animalelor sălbatice pe cale de dispariție a obținut rezultate bune. Au fost construite, în China, 250 de centre de reproducere și creștere a unor animale sălbatice și sunt aplicate programe pentru salvarea a șapte specii, precum ursul panda și ibisul crestat. În prezent, există aproape 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
China, 250 de centre de reproducere și creștere a unor animale sălbatice și sunt aplicate programe pentru salvarea a șapte specii, precum ursul panda și ibisul crestat. În prezent, există aproape 1.600 de exemplare de urși panda sălbatici, riscul dispariției acestora scăzând. Numărul ibișilor a crescut de la șapte la peste 2.000, cel al aligatorilor sălbatici chinezi a ajuns la 152, iar al celor din crescătorii depășește 10.000. Numărul cerbilor de Hainan a ajuns la 1.785, iar cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]