3,344 matches
-
intervievării și să judecați concluziile la care am ajuns după examinarea materialelor. Cartea este rezultatul unui dialog continuu între cele trei autoare 5. Ca participante la asemenea conversații „pe viu”, am câștigat enorm prin schimbul de opinii, prin examinarea ideilor divergente și prin compararea punctelor de vedere diferite asupra unuia și aceluiași text. Dialogurile noastre nu au fost, oricum, limitate la întâlnirile cu ceilalți cercetători, ci se extind în cărți, în reviste de specialitate, sunt purtate între autori și cititori. Vom
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
explicite prin intermediul unor surse de constituire cum ar fi: percepția membrilor grupului față de regulamente, traducerea în comportament a acestor norme etc. Constatări investigaționale interesante convertesc problematica teoretică a dimensiunii normative într-o dimensiune operațională, practica. Exemplul elocvent îl reprezintă poziția divergentă a culturii profesorale față de cultura elevilor. Aceștia din urmă dezvoltă în plan operațional o serie de strategii de rezistență, „de supraviețuire” în clasă, cele mai importante fiind axate pe o idee valoroasă a sociologiei educației, „Nu te naști elev, ci
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
care nu vorbea punea probleme filosofice savanților și filosofilor din epocă. Începând cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea, această imprecizie a semnificației termenului inteligență a determinat oamenii de știință să se orienteze spre piste de cercetare uneori foarte divergente. Rezumând un secol de cercetări, putem spune în prezent că inteligența are pentru cercetători trei sensuri principale. Cel mai uzual sens se referă la capacitățile mentale generale. Acestea sunt foarte extinse, acoperind în special limbajul, dar și gândirea, percepția, memoria
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ca nefiind cu totul inutilă o investigare de tip „arheologic” a conceptelor de care ne ocupăm. Pornind de la originea greacă a problematicei relații dintre realitate și reprezentarea artistică, vom insista, într-o primă etapă, asupra accepțiunilor plurale, de multe ori divergente, pe care le-a primit conceptul de mimesis de-a lungul vremii. Nu mai este nevoie să spunem că această incursiune - lipsită de pretenția exhaustivității - se va axa doar pe câteva aspecte cruciale din evoluția venerabilei noțiuni. Unul dintre acestea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
că, dimpotrivă, se exercită cu un anumit cost pentru firmă. Maximizarea profitului ia În calcul și costul managementului ca input organizațional. Totuși, organizarea internă a firmelor, structura acestora și problematizarea comportamentului lor sunt În continuare ignorate. Aceste teorii consideră interesele divergente ale unei singure categorii de actori, managerii; aceste interese divergente sunt cuantificabile În ceea ce se cheamă „costurile agentului”; ele se adaugă costurilor de producție, firma este În continuare considerată un actor maximizator, dar În condițiile obiective ale prezenței acestor costuri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Maximizarea profitului ia În calcul și costul managementului ca input organizațional. Totuși, organizarea internă a firmelor, structura acestora și problematizarea comportamentului lor sunt În continuare ignorate. Aceste teorii consideră interesele divergente ale unei singure categorii de actori, managerii; aceste interese divergente sunt cuantificabile În ceea ce se cheamă „costurile agentului”; ele se adaugă costurilor de producție, firma este În continuare considerată un actor maximizator, dar În condițiile obiective ale prezenței acestor costuri. Teoria agent - principal și problematica asociată structurii de capital a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
probabil din bună credință, să gestioneze interesele principalului prin rugăciune sau contemplație spirituală, ci trebuie să aplice În acțiune cunoștințe și principii ale societății raționale. Reprezentarea este Însă problematică atât timp cât agentul este actor rațional având propriile interese, În multe cazuri divergente față de cele ale principalului, iar controlul nu este decât imperfect. 2. Problematica relației agent - principal Problematica agent - principal aplicată analizei organizațiilor este de sorginte economică și pornește de la evidențierea limitelor teoriei neoclasice a firmei. Conform acestei teorii, principalii sunt proprietarii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
plan condiționarea structurală a acțiunii prin resursele sociale tranzacționate (capitalul social: relații sociale și Încredere strategică, cu grad mare de specificare) și a modelelor de luare a deciziei contextualizate. Totuși, odată constituite, contextele structurale și cele instituționale pot institui presiuni divergente asupra acțiunii. Așa cum am argumentat, acțiunea nu este complet determinată de presiunile instituționale și/sau structurale, acțiunea strategică fiind Întotdeauna posibilă În interiorul instituțiilor sau al structurii. Instituțiile și structurile sunt rezultatul acțiunilor individuale, dar devin independente În raport cu acestea ajungând să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anticipat. Multe femei migrează în diferite forme: pentru munci de menaj, în calitate de „neveste docile” pentru soți vestici 9, sătui de „femei emancipate”, sau migrează pentru pornografie și prostituțiexe "„prostituție" (voluntară sau forțată). Există însă și o ideologiexe "„ideologie" complementară și divergentă față de cea neoconservatoare, feminism născut prin influență occidentală. Este cel care a fost practicat pe scară largă, dar care, așa cum vom vedea în capitolul următor, nu a condus încă și spre formarea unui feminism politic est-european. 1.2.2. Partide
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Părerea mea este că aici avem de-a face cu o greșeală strategică radicală a liberalilor, atât în privința susținătorilor, cât și a ideologiei. De exemplu, cei care lucrează în sectorul capitalist al economiei (în România, prin excelență femei) au interese divergente față de cei care lucrează în sectorul socialist al economiei (prin excelență bărbați). Femeile au intrat mai masiv pe piață în raport cu bărbații și s-au desindicalizat mai repede. Interesele multora dintre ele se leagă de reducerea fiscalității prin restrângerea finanțării industriilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în cadrul paradigmei; în al patrulea rând, anomaliile și soluțiile posibile. Înainte de acestea însă, puțină istorie. 1.2. Istoria paradigmei În (1996), Sen enumera câteva momente importante<footnote Sen enumera și contribuțiile lui Aristotel și Kautilya ca discuții în privința agregării intereselor divergente, însă consider că o astfel de lărgire a cadrului paradigmei ar duce la imposibilitatea distingerii ei de altele, deci nu voi subscrie clasificării lui Sen decât în privința lui Borda, Condorcet și Bentham. footnote> ale Teoriei Alegerii Sociale: Bentham în (1781
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
superioare, analog cu gândirea, de operare cu imagini mentale, de combinare sau structurare, prin care acționăm asupra realului, posibilului, viitorului și tindem să producem noul, sub forma unor planuri iconice sau proiecte. Imaginația se află În strânsă legătură cu gândirea divergentă, a cărei principală caracteristică o reprezintă mobilitatea; ea interacționează cu reprezentarea și limbajul, procesele numerice, stările motivaționale, afective ale individului și cu alte laturi ale personalității, contribuind din plin la imprimarea originalității acestuia. Ca și gândirea, imaginația este și ea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
al instrumentelor: - evaluare formală (realizată prin instrumente standardizate asociate sau nu cu teste psihologice); - evaluare informală (realizată prin instrumente nestandardizate, alternative, proiectate de către profesor); • după caracteristicile tehnice ale probelor: - evaluare convergentă (probe care presupun răspunsuri multiple, Închise, la alegere); - evaluare divergentă (probe cu răspunsuri deschise, construite fără limite fixe); • după modul În care rezultatele pot fi sau nu măsurate: - evaluare cantitativă (la care rezultatele sunt cuantificabile În funcție de un punctaj); - evaluare calitativă (la care rezultatele nu pot fi evaluate prin cuantificare). Un
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
The question of "how to make this transcription?" remains under debate, but it is certain that the manager hâș a decisive role. Next, there comes the focus of the entire team to meet the target, even if there will be divergent, sometimes contradictory personal goals. For this reason, often, management is compared with a chain of high fidelity, where the quality of finality does not depend on the quality of the strongest link, but on the weakest. For example, a good
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
esențial pentru antropolog, oricare ar fi statutul producției, central sau pe cale de a deveni periferic, în formațiunile socioeconomice avute în vedere. Economicul care cunoaște o revenire magistrală, în același timp negativă și pozitivă, pe scena mediatică este obiectul unor viziuni divergente. Critica se sprijină deseori pe postùri intelectuale de idealizare. Efortul de reabilitare a unei pseudo-autenticități originare a darului care ar contesta piața este un astfel de exemplu. Un altul se prezintă în revenirile la un antagonism factice între raporturile de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
uzinei pe care era însărcinat să-i angajeze. Unul din acești imami, care-și depășise funcțiile prin mesaje care făcuseră referire la islamul politic, a fost astfel repede dat afară. Cu toate acestea iar în acest punct lecturile pot fi divergente -, unul dintre actele acestui sindicat a fost de a interzice recrutarea femeilor în categoria muncitoare, în vreme ce acestea erau numeroase în multiplele uzine autohtone, anumite întreprinderi textile nefuncționând decât cu o mână de lucru precară și ieftină. Această interdicție a sindicatului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în care ei le concep, însă din punct de vedere științific este un a priori înșelător. Observarea acestor manifestări este foarte utilă și permite surprinderea logicilor care conduc la teatralizarea relațiilor în care sunt implicați actori sociali animați de aspirații divergente și ocupând poziții și funcții diferite. Dar atunci, care este obiectul de studiu al etnologiei? Nu recenzarea elementelor unei tradiții locale constituie finalitatea investigației, ci analiza dinamicilor de producere și de transformare ale raporturilor sociale în societatea contemporană. Or, faptul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
subzistență în sfera drepturilor sociale și a alocațiilor publice 127. Întregul sistem de asistență și protecție socială fragmentat acum mai puțin de corporatism și de diferența condițiilor profesionale, cât prin destructurarea statutelor muncii este el însuși subiect al unor reconfigurări divergente. Acestea țin pe de o parte de dezmembrarea acestui sistem, pe de alta de privatizarea și de încorporarea lui în sfera financiară și, în cele din urmă, de universalizarea lui relativă. Este în același timp un dispozitiv în expansiune, a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poate lua forma conflictului sau a competiției. Cum am văzut, conflictul este o opoziție deschisă, o luptă între indivizi, grupuri sociale (mai mari sau mai mici) care au nevoi și interese economice, financiare, politice, religioase, etnice, rasiale etc. incompatibile sau divergente și care produc efecte negative asupra interacțiunii sociale date. În definirea conflictului trec predilect în prim-plan aspectele motivaționale divergente. Însă în multe cazuri, aceste divergențe nu sunt neapărat reale, ci doar percepute. Am încercat să arătăm că nu numai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sociale (mai mari sau mai mici) care au nevoi și interese economice, financiare, politice, religioase, etnice, rasiale etc. incompatibile sau divergente și care produc efecte negative asupra interacțiunii sociale date. În definirea conflictului trec predilect în prim-plan aspectele motivaționale divergente. Însă în multe cazuri, aceste divergențe nu sunt neapărat reale, ci doar percepute. Am încercat să arătăm că nu numai aspectele cognitive (precum: percepții interpersonale, reprezentări ale situației, gândirea, memoria, orientarea în mediul/contextul social) sunt importante, ci și cele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și, în cele din urmă, va ceda locul unei lumi multipolare, și cei care susțin că există o diversitate de factori ce vor garanta, probabil, menținerea unipolarității încă mult timp. În lucrarea de față, Ewan Harrison pornește de la aceste poziții divergente, în procesul de alcătuire a unei perspective teoretice liberale. Chiar dacă duce mai departe ideile altor teoreticieni, aceasta este deocamdată cea mai elaborată și mai sofisticată încercare de formulare a unei abordări liberale distincte privind teoretizarea sistemică, ce îi permite autorului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
control asupra puterii SUA (Mearsheimer, 1990; Layne, 1993; Waltz, 1993; Mearsheimer, 2001). Instituționaliștii afirmă, ca reacție, că prezența unor tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale între state într-un context vest-european înseamnă că neorealismul și instituționalismul dezvoltă ipoteze divergente privind schimbarea internațională (Keohane, 1993, pp. 272-273). Astfel, Europa Occidentală prezintă cel mai potrivit context pentru testarea teoriilor raționaliste concurente. Prin contrast, în Asia de Est există candidați la un statut de poli, în timp ce tiparele interdependenței economice și instituționale moștenite
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Din punct de vedere empiric, cercetarea ar trebui să se concentreze asupra interacțiunii dintre instituțiile internaționale și comportamentul statelor din Europa Occidentală. Pentro o zonă în care tiparele interdependenței economice și instituționale sunt bine dezvoltate, realismul și instituționalismul propun ipoteze divergente cu privire la natura schimbării internaționale. Într-adevăr, aceste controverse teoretice au generat cercetări importante ce oferă o evaluare preliminară a felului în care principalele puteri europene s-au folosit de instituțiile internaționale pentru a se adapta la schimbările din perioada 1989-1991
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în diferitele domenii culturale (Pontier et alii, 1996, pp. 43-44). Se măsoară totuși evoluția câmpurilor de acțiune ale ministerului comparând decretele fondatoare ale ministerelor lui Malraux și Lang, la distanță de douăzeci de ani: concepțiile lor asupra interesului general sunt divergente: decretul din 24 iulie 1959 fixează misiunile generale ale politicii culturale în viziunea lui André Malraux: "Să facă accesibile operele capitale ale umanității și în primul rând ale Franței pentru un număr cât mai mare de francezi, să asigure o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
epură a vieții, deci ceea ce rămâne din viața unui om după ce din economia ei au fost eliminate: 1) presiunea limitelor exterioare; 2) imprevizibilul ca factor al reușitei și eșecului; 3) iraționalitatea lumii umane ca efect final al întretăierii unor țeluri divergente; 4) efectele răului organizat. Cu alte cuvinte, teoria destinului se bazează pe cultul abstract al rațiunii și voinței individuale, căci ea nu urmărește să obțină din viață decât extractul pur al unei construcții conștiente și voluntare. De aceea, într-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]