14,928 matches
-
normativ, întrucât nu acesta este actul normativ care instituie în materie penală noțiunea de «autoritate publică», ci dispozițiile art. 176 din Codul penal“. În ceea ce privește autoritățile la care fac trimitere dispozițiile art. 240 din Legea nr. 187/2012, în doctrina relevantă în materie (A.R. Trandafir, Răspunderea penală a persoanei juridice, ediția 2, Ed. CH Beck, București, 2021, p. 96 și următoarele) s-a arătat că, în realitate, titlul III din Constituția României prevede patru categorii de autorități publice: 1. autorități
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
din Codul penal asimilează funcționarului public și persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestuia cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. Discuțiile din doctrină, invocate și în încheierea de sesizare, vizează situația funcționarului public asimilat, fiind exprimate opinii în sensul că și o persoană juridică (inclusiv o instituție publică) ar avea o atare calitate, întrucât și aceasta ar putea exercita un serviciu de interes
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
asemenea, Curtea a constatat că modificarea - prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 - a art. 426 lit. a) și c)-h) din Codul de procedură penală, prin adăugarea condiției specifice referitoare la faza apelului, a pus capăt controversei din doctrină și jurisprudență cu privire la admisibilitatea contestației în anulare și în privința unor hotărâri pentru care legea nu reglementa nicio cale de atac sau reglementa calea de atac ordinară a contestației. Așa fiind, Curtea a constatat că în aceste condiții
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
sau examenele anterioare; ... d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depășească timpul alocat desfășurării testării scrise; ... e) indicarea punctajului prevăzut în barem și a timpului recomandat pentru rezolvare; ... f) evitarea, pe cât posibil, a subiectelor ce conțin probleme controversate în doctrină și în practică sau, în cazul unor astfel de situații, punctarea tuturor soluțiilor a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic și coerent; ... ... 2. predarea către comisia de organizare, cu cel puțin 12 ore înainte de
REGULAMENT din 11 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267410]
-
a fi respectate exigențele legalității, este necesară îndeplinirea unei condiții alternative: fie norma juridică să fie enunțată cu suficient de multe detalii pentru a se putea anticipa situațiile concrete pe care le vizează, fie să existe o jurisprudență și o doctrină bine stabilite și accesibile care să prevadă criteriile și condițiile exacte în care textul legal devine incident. Aplicând principiile constituționale și convenționale anterior menționate la dispozițiile legale criticate, se arată că acestea nu sunt enunțate cu suficientă claritate pentru ca
DECIZIA nr. 601 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270002]
-
pe un suport material (și nu olografe) producătoare de efecte juridice sunt incluse în categoria celor la care fac trimitere la prevederile legale criticate. ... 20. În acest sens, referitor la dispozițiile art. 320 din Codul penal, s-a arătat în doctrină că „sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecințe juridice dacă emană de la una dintre persoanele arătate în art. 176 din Codul penal ori de la persoana prevăzută la art. 175 alin. (2) din
DECIZIA nr. 601 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270002]
-
la una dintre persoanele arătate în art. 176 din Codul penal ori de la persoana prevăzută la art. 175 alin. (2) din Codul penal“. ... 21. De asemenea, cu referire la dispozițiile art. 288 alin. (3) din Codul penal din 1969, doctrina a susținut că „biletele, tichetele sau imprimatele trebuie să emane de la una dintre organizațiile arătate în art. 145, fiindcă numai în acest caz acestea pot fi asimilate înscrisurilor oficiale. Intră în această categorie: biletele de intrare la spectacole, biletele
DECIZIA nr. 601 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270002]
-
privire la natura juridică civilă sau penală a hotărârilor judecătorești vizate de prevederile art. 453 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală și, cum aceasta este o lege organică, ea nu poate fi completată de practica judiciară sau doctrină, ea fiind supusă întotdeauna unei interpretări restrictive și aplicării principiului de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Or, atât timp cât legea procesual penală nu distinge cu privire la natura de orice fel a hotărârilor judecătorești definitive
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
1) lit. e) din Codul de procedură penală nu poate fi îndreptată împotriva unei hotărâri penale definitive care nu soluționează fondul acțiunii penale, respectiv cea pronunțată în procedura camerei preliminare. În argumentarea punctului de vedere, doamna procuror a susținut că doctrina de specialitate a relevat că, pentru a fi incident acest caz de revizuire, este necesar ca hotărârile care nu se pot concilia să conțină o rezolvare a fondului cauzei, deoarece finalitatea revizuirii constă în înlăturarea unei erori judiciare. De asemenea
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, împotriva unei hotărâri definitive în vederea remedierii aspectelor de nelegalitate ce decurg din încălcarea unei dispoziții constituționale pe care s-a întemeiat hotărârea. (...) În practica judiciară și în doctrină au fost exprimate în mod constant soluții și opinii conform cărora cazul de revizuire de la art. 453 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală vizează numai situația hotărârilor judecătorești definitive ireconciliabile prin care s-a soluționat conflictul
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
mod constant soluții și opinii conform cărora cazul de revizuire de la art. 453 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală vizează numai situația hotărârilor judecătorești definitive ireconciliabile prin care s-a soluționat conflictul de drept substanțial. În doctrina recentă (Procedură penală. Partea specială, ediția a 6-a, autor M. Udroiu, pag. 633, 644) s-a reținut că în practica instanței supreme s-a permis utilizarea acestui caz de revizuire și în ipoteza existenței unor hotărâri judecătorești definitive care nu
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
sau netemeinice, iar cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală constituie motiv de revizuire dacă a dus la pronunțarea unei hotărâri netemeinice. Ca urmare, instanța supremă a statuat, contrar jurisprudenței și doctrinei anterioare, că în cazurile de la art. 453 alin. (1) lit. b)-d) și f) din Codul de procedură penală nu doar hotărârile prin care se soluționează fondul acțiunii penale pot fi revizuite, ci și cele nelegale care nu soluționează
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
1) lit. e) din Codul de procedură penală nu poate fi îndreptată împotriva unei hotărâri penale definitive care nu soluționează fondul acțiunii penale, respectiv cea pronunțată în procedura camerei preliminare. În susținerea punctului de vedere formulat s-a arătat că doctrina de specialitate a relevat că, pentru a fi incident acest caz de revizuire, este necesar ca hotărârile care nu se pot concilia să conțină o rezolvare a fondului cauzei, deoarece finalitatea revizuirii constă în înlăturarea unei erori judiciare. Hotărârile definitive
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
ORDIN nr. M.225 din 22 decembrie 2022 privind abrogarea Ordinului ministrului apărării nr. M.200/2007 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind stabilirea denumirii, ierarhizarea, elaborarea, avizarea și aprobarea documentelor de planificare, a actelor normative specifice, doctrinelor și manualelor militare în Ministerul Apărării Naționale EMITENT MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1268 din 29 decembrie 2022 Pentru aplicarea prevederilor art. 17 și art. 65 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă
ORDIN nr. M.225 din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263278]
-
Naționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ministrul apărării naționale emite prezentul ordin. Articolul 1 Se abrogă Ordinul ministrului apărării nr. M.200/2007*) pentru aprobarea Instrucțiunilor privind stabilirea denumirii, ierarhizarea, elaborarea, avizarea și aprobarea documentelor de planificare, a actelor normative specifice, doctrinelor și manualelor militare în Ministerul Apărării Naționale. *) Ordinul ministrului apărării nr. M.200/2007 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind stabilirea denumirii, ierarhizarea, elaborarea, avizarea și aprobarea documentelor de planificare, a actelor normative specifice, doctrinelor și manualelor militare în Ministerul Apărării Naționale nu a
ORDIN nr. M.225 din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263278]
-
și aprobarea documentelor de planificare, a actelor normative specifice, doctrinelor și manualelor militare în Ministerul Apărării Naționale. *) Ordinul ministrului apărării nr. M.200/2007 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind stabilirea denumirii, ierarhizarea, elaborarea, avizarea și aprobarea documentelor de planificare, a actelor normative specifice, doctrinelor și manualelor militare în Ministerul Apărării Naționale nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a țării și securitate națională. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul
ORDIN nr. M.225 din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263278]
-
a se diferenția dacă, în astfel de situații, inculpatul locuiește efectiv sau nu împreună cu membrul de familie, persoană vătămată. Arată că prin „imobil unde se execută arestul la domiciliu“ se înțelege imobilul unde inculpatul locuiește efectiv. Arată că, în doctrină, s-a reținut că scopul instituirii interdicției legale de a se dispune măsura arestului la domiciliu, dacă suspiciunea rezonabilă vizează comiterea de către inculpat a unei infracțiuni asupra unui membru de familie, nu este dat de gravitatea faptelor de care
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
59. Potrivit art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, „Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. “ ... 60. În interpretarea textului menționat, doctrina relevantă de drept procesual civil a reținut că, „în privința considerentelor care intră în autoritatea de lucru judecat, textul precizează că este vorba despre acelea pe care se sprijină soluția din dispozitiv. Este vorba despre acele considerente așa-numite «decisive
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]
-
de ortografie“. Curtea a constatat că, în elaborarea actelor normative, organul legislativ trebuie să se asigure că folosirea termenilor se realizează într-un mod riguros, într-un limbaj și stil juridic, care este prin excelență un limbaj specializat și instituționalizat. În doctrină s-a arătat că precizia și claritatea limbajului folosit în domeniul juridic se obțin din analizarea și utilizarea cât mai adecvată a termenilor și expresiilor, ținând seama de semnificația lor în mod curent, precum și de respectarea cerințelor gramaticale și
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
stări de temere trebuie să vizeze în mod direct și concret persoana vătămată asupra căreia s-a exercitat acțiunea agresorului și nu să fie, în mod general și abstract, de natură să creeze o stare de temere. Practica instanțelor și doctrina au statuat în sensul că și o amenințare cu o faptă pe care agresorul nu ar putea să o comită poate constitui infracțiune dacă, în raport cu gradul de instruire, cu vârsta, experiența și priceperea victimei, aceasta a putut să
DECIZIA nr. 232 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273564]
-
să aducă atingere prevederilor art. 61 alin. (1) și art. 75 din Constituție, care consacră principiul bicameralismului. ... 25. Față de această critică, instanța de contencios constituțional reține că în jurisprudența sa cu privire la principiul bicameralismului a dezvoltat o veritabilă doctrină privind acest principiu și modul în care acesta este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
sensul art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. ... 14. Cu privire la calitatea de persoane vătămate a reclamanților B și D, care nu au fost părți în Dosarul nr. 549/102/2019 al Tribunalului Mureș, s-a reținut că „doctrina sau practica judiciară în materia interpretării și aplicării art. 19 din Legea contenciosului administrativ nu menționează condiția ca persoana vătămată, prejudiciată, să fi fost în mod necesar parte în litigiul în care s-a anulat actul administrativ nelegal, prejudiciabil, astfel
DECIZIA nr. 44 din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273340]
-
ce privește conținutul Violență și retorică antisemită în România interbelică: Liga Apărării Național Creștine (LANC), Mișcarea legionară și Partidul Național Creștin este recomandabil să se utilizeze surse istorice primare, dar și istoriografia acestor partide politice și a liderilor lor, a doctrinei și acțiunilor desfășurate de aceștia în perioada interbelică. Mișcarea legionară este recomandabil să fie prezentată în amploarea și evoluția ei, implicând și activitatea Gărzii de Fier, creată în aprilie 1930, ca o organizație fascistă din România care a activat în
ORDIN nr. 5.344 din 9 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273645]
-
Aceste puncte comune, au fost foarte utile în dialogul dintre cele trei părți. Al doilea argument este acela că PC este singurul partid din România care, încă de la înființarea din 1991 sub denumirea de PUR, și-a asumat explicit o doctrină social-liberală și a revendicat poziția de echilibru pe scena politică. Când stânga se unește cu dreapta este acută nevoie de echilibru”, a zis Dan Voiculescu
Cum a reușit Voiculescu să convingă PSD și PNL să formeze o alinață () [Corola-journal/Journalistic/49126_a_50451]
-
orice alianță pe care o fac nu are niciun efect asupra actului guvernamental', a afirmat Buhăianu. Vicepreședintele din Botoșani al PDL este convins că partidele de opoziție își fac deservicii în încercarea de a se asocia între ele, indiferent de doctrine, pentru a accede la guvernare. Sursa:
Vezi ce spun liderii PDL din teritoriu despre alianța PNL-PC () [Corola-journal/Journalistic/49277_a_50602]