2,116 matches
-
Tocmai prin acest lucru a rupt Kant tradiția Frumosului ideal. Frumosul nu este nicio idee, nicio proprietate, el este în noi, iar vorbind despre el vorbesc doar despre mine. Nici substanță, nici esență, cum spuneau grecii și, pe urmele lor, doctrinarii clasicismului, Frumosul este corelatul unei judecăți singulare pe care el o numește judecată de gust, intermediar între două facultăți ale cunoașterii și dorinței (sensibilitate sui generis care justifică o Critică singulară, autonomă față de Rațiunea teoretică și Rațiunea practică). Această modestie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a citit mai departe din Critica facultății de judecare. Înțelesese că arta vie și filosofia artei sunt două lucruri diferite și că între Kant și el dialogul ar fi fost imposibil. În această dezbatere, mediologul ar ține partea operatorului împotriva doctrinarului. Inteligența privirii ar găsi-o mai degrabă în mecanismele pieței decât în deducțiile Universității. Am întârziat asupra acestor definiții, în care Frumosul este tratat fără considerație pentru sacru și materiale, fără referire la teologie și la tehnică, deoarece Kant apare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o istorie a artei. Și dacă nu? Ei bine, dacă nu, "măgarii purtători de relicve" își fac iluzii. Profesioniștii pasionați de datare, atribuire și documentare vorbesc în numele Științei. Ba chiar consideră de obicei reflecția filosofică drept ceva arbitrar, subiectiv și doctrinar, pe cei ca noi, care-și pun întrebări, drept niște hâtri, iar întoarcerile radicale spre origini drept perspective de survol. N-am putea să le răspundem că tocmai credința lor în Artă le fondează istoria Artei, nu invers? Și dacă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de artă cei mai refractari la ideile generale, anglo-saxoni în chipul cel mai sobru, ar fi ei înșiși "vizionari ai altei lumi"? Creditul și tonul lor condescendent par, pentru un profan, a se baza pe presupoziții oarecum arbitrare, subiective și doctrinare, și anume 1/ că există un concept unic de artă care traversează civilizațiile și epocile, 2/ că poate exista deci o istorie unică și continuă a acestei entități și 3/ că această istorie poate la rândul ei să facă obiectul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ideologie în sfera teoriei politice a fost realizată, de regulă, într-un registru marginal. Pentru teoreticienii politici preocupați de dimensiunea normativă a politicului, ideologia prezintă interes în măsura în care analiza se îndreaptă spre studierea unor tradiții de gândire ce își găsesc fundamentarea doctrinară atât în modernitate (sub forma liberalismului, conservatorismului sau socialismului), cât și în contemporaneitate (sub forma comunismului, nazismului, fascismului, naționalismului etc). Reprezentate ideologic, aceste tradiții de gândire coboară de pe "piedestalul" fundamentării lor filosofice pentru a fi "translate" pe înțelesul maselor, odată cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceste tradiții de gândire coboară de pe "piedestalul" fundamentării lor filosofice pentru a fi "translate" pe înțelesul maselor, odată cu democratizarea politică specifică modernității occidentale și mai cu seamă din momentul accelerării accesului la tehnologiile de comunicare. "Rudă săracă" a unei tradiții doctrinare cu veleități aristocratice în ierarhia produselor gândirii, ideologia a fost multă vreme definită, din această perspectivă, într-o manieră "sincretică", una ce combină reminiscențe ale semnificațiilor marxiste și ale celor proprii teoriei critice. Pe de altă parte, din unghiul rezervat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Însă, s-au evidențiat și dificultăți de funcționare a economiei reale În anumite perioade, ceea ce a determinat guvernele să apeleze și la remedii de tip keynesist, fără a se crampona de apartenența la una sau alta dintre cele două abordări doctrinare. 57 Ibidem, p. 151 60 În raport cu „terapia” propusă, În plan doctrinar, ne apare deosebit de relevantă demonstrația făcută ca suport al doctrinei neoliberale a ofertei, cunoscută și sub denumirea de modelul „supplyside economics”, prin „curba” construită de către A. Laffer, care evidențiază
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În anumite perioade, ceea ce a determinat guvernele să apeleze și la remedii de tip keynesist, fără a se crampona de apartenența la una sau alta dintre cele două abordări doctrinare. 57 Ibidem, p. 151 60 În raport cu „terapia” propusă, În plan doctrinar, ne apare deosebit de relevantă demonstrația făcută ca suport al doctrinei neoliberale a ofertei, cunoscută și sub denumirea de modelul „supplyside economics”, prin „curba” construită de către A. Laffer, care evidențiază interacțiunea dintre modul de impozitare a veniturilor și formarea resurselor bugetare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de redistribuire a produsului creat și relații economice Între persoane fizice și juridice, pe de o parte și stat, pe de altă parte, cât și un mijloc de influențare (de către stat) asupra activității economice și sociale. De altfel, În contextul doctrinar modern, analizele macroeconomice privind echilibrul general, dezvoltate, mai ales, pe baza teoriei generale a lui John Keynes, abordează impozitul ca variabilă cu impact profund și cu rol de stabilizator principal Încorporat În mecanismul economiei de piață, respectiv de instrument util
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
precursorii arianismului se numără sigur și Lucian de Antiohia (excomunicat de antiohieni ca adept al lui Pavel de Samosata, mort totuși ca martir în312), dascăl al lui Arie și al lui Eusebie de Nicomidia. footnote> își datorează numele și conținutul doctrinar lui Arie, fost preot în Alexandria în primele decenii ale veacului al IV-lea<footnote Doctrina lui Arie este bine cunoscută din ceea ce a rămas din scrierile lui, cascrisoarea către Eusebiu de Nicomidia, scrisoarea către Alexandru al Alexan-driei, fragmente din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
caz, nu se spune mal mult de-spre ea, decât că este din participare (ejk metonsivan)<footnote Ibidem, 53 PG, XXVI, col. 788 CD. footnote>.E drept că Sfântul Atanasie însuși - în lucrări cu oarecare tendințeirenice, dar fără părăsirea intransigenței doctrinare - se arată uneoridispus să accepte și pe oșmoio", însă adăugând de îndată ejk thî" oșmoio", pentru a se pune accentul necesar pe unitatea de Ființă, pecare oșmoio" o lasă în umbră sau chiar o strică<footnote Despre hotărârile Sinodului niceean
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
footnote Harnack, Lehrbuch der Dogmengeschichte II, p. 261. footnote> de pildă, au afirmat că Sfântul Atanasie celMare către sfârșitul vieții și-a mai slăbit atașamentul față de oJmo iouvsio" și, fără să bage de seamă, și-a slăbit chiar și rigoarea doctrinară, apropiind înțelesul lui oJmoouvsio" de acela al lui oJmoiouvsio".Dar, cum observă Tixeront<footnote Tixeront, Histoire des Dogmes, II, Paris, 1924, pp. 71-72. footnote>, afirmația lui e eronată, căci Sfântul Ata-nasie nu renunță nici în fond, nici ca formă la
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lucrurile omenești din lume și temei de dăinuire a Bisericii în Hristos prinlucrarea Duhului Sfânt. Așa cum s-a subliniat la una dintre Conferințele noastre precedente<footnote Prof. H. Pitters, „Însemnătatea și rolul mărturisirii de credință, în teologia șiviața Bisericii, autoritatea doctrinară în Biserică”, în Studii Teologice, Nr. 1-2, 380,p. 285. footnote>, de esența mărturisirii ține faptul că ea estereceptată de Biserica întreagă ca mărturie autentică de credință. Semai sublinia faptul că „Biserica are nevoie de această mărturisire nunumai pentru a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
p. 308. footnote>. Într-adevăr, comparându-l pe Sfântul Grigorie de Nyssa cu ceilalți doi Capadocieni Vasile și Grigorie de Nazianz îi recunoaștem imediat superioritatea. După Origen, el a furnizat prima prezentare sistematică și organică a credinței creștine. Speculațiile sale doctrinare merg mult dincolo de controversele contemporane și contribuie la progresul teologiei<footnote Johannes Quasten, Patrology, volume III (The Golden Age of Greek Patristic Literature from the Council of Nicaea to the Council of Chalcedon), Spectrum Publishers, The Newman Press, Westminster, Maryland
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
supraîncărcat cu imagistică. Sfera sa era cea a teologiei speculative și sistematice, care introduce pretutindeni logica și ordinea. A fost influențat de spiritul lui Origen. Influența acestui mare maestru nu a fost întotdeauna una fericită, totuși nu a împiedicat autoritatea doctrinară a Sfântului Grigorie de la a deveni una decisivă<footnote Rev. J. Tixeront, A handbook of Patrology, Second edition, London, 1923, p. 176. footnote>. Doctrina spirituală a Sfântului Grigorie de Nyssa poate fi regăsită în principal în scrierile sale ascetice, care
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
III, înțeleptul rege Asoka (273 - 323) dă întâietate noii religii, budismul, prin care să unească toată lumea întro viziune cosmică, preconizată și de brahmanism și de jainism. CONCEPȚIA MEDICALĂ Charaka și elevul său, Sucruta vor fi continuați de Nâgârjuna și Vaghata, doctrinari medicali renumiți. Datările sunt contradictorii. Unii istorici ai medicinei îl situează pe marele Charaka în sec. I sau II după Christos afirmând că ar fi fost elevul legendarului medic Atreya din centrul intelectual și medical Taxide dintre Indus și Gange
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mizerabile, dorm pe sub poduri, nu au un acoperiș deasupra capului"70. Iată cum, paradoxal, cea mai acidă satiră la adresa lumii occcidentale noncomuniste este de găsit nu în literatura proletcultistă, în lucrările comandate expres prin ordine de partid, întinate de balastul doctrinar, ci chiar în literatura exilului românesc, într-un roman cu certe calități literare și cu surprinzătoare raportări la dimensiunea satirică a caragialismului. 3.4. Modul parodic Sintagme precum "satira literară"71, "ironie livrescă, mimetică"72, "citare ironică"73,"mimotext"74
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la infinit. În structura personajului de factură caragialiană, o mutație semnificativă intervine la nivelul limbajului: logoreea lui Mitică, inofensivă chiar atunci când e stârnită de indignare (Situațiunea), retorismul patriotard al gazetarilor sau politicienilor burghezi, au evoluat înspre stadiul malign al discursului doctrinar al activiștilor, descris de Costache Olăreanu astfel: "cuvintele se așezau în scară, senzația era că mergi pe niște clape. Cu ajutorul notelor joase aveai oricând posibilitatea tragicului. Prin notele înalte cochetai cu dușmanul de clasă, puteai fi și liric, chiar ușuratic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o viață, așa cum Rod crease macrouniversul pentru eternitate. În această idee, omul, păstrând proporțiile, căpăta importanța și responsabilitatea zeului-creator, cu care devenea egal."53 Mecanismul care a funcționat în cazul raporturilor creștinismului timpuriu cu lumea slavă veche folosește aceeași interfață doctrinară și are aceleași efecte precum în cazul contactelor cu celelalte spații tradiționale precreștine. Astfel, dacă zeitățile aparținând nivelurilor superioare ale panteonurilor (de la Zeus/Jupiter la Odin, Teutates ori Rod) au fost eradicate complet prin eforturile propagandistice ale creștinilor (și adeseori
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de timpuri noi."295 De fapt, începând cu Marx, se poate observa flagranta manipulare a mitului (și totodată, și mai ales, a interpretărilor oferite lui), plasat în subordinea unei ideologii politice, prin aceleași mecanisme pe care le-au utilizat și doctrinarii creștini în raport cu miturile păgâne, însă în cazul lui Marx cu o forță de iluzionare parcă și mai mare (oricum mai puțin tolerantă cu excepțiile). Analizele propuse pentru mit sunt pur și simplu transpuneri ale ideologiei adoptate în ignorarea încrâncenată a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ei prin apelul la o presupusă istorie milenară, care să-i garanteze chiar primatul în fața altor forme de artă. Nimic nemaiîntâlnit, având de-a face cu același mecanism psihologic precum în ideologiile naționaliste, care de asemenea justifică o anume variantă doctrinară a realității prezente, punând-o în succesiunea directă a unui trecut ipotetic "luat în posesie". Valoarea benzii desenate (ori a unei ramuri a științei, ori a altei forme culturale, ori a națiunii), însă, nu este conferită sau garantată de vechime
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
operată o sciziune și la nivelul fundalului discuției, al ideologiei oficiale, în funcție de cele două etape majore ale comunismului românesc, cea de dinainte de 1965 și cea dintre 1965 și 1989 (într-o îngroșare a tușelor, căci nu am în vedere inflexiunile doctrinare ori ocazionalele perioade de "relaxare", fie în regimul Dej, fie sub Ceaușescu). Dacă, simplificând, prima perioadă, dominată în cea mai mare parte de Gheorghe Gheorghiu-Dej, se caracterizează prin internaționalismul proletar de factură sovietică în calitate de doctrină directoare și proletcultism ca expresie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de ideologie oficială în cultura de consum, dar și atenuează discursul cultural politizat prin inserția de structuri tematice, retorice și stilistice ale consumismului (ideologia politică și cultura de consum se acomodează reciproc, în toleranță și adaptare structurală) într-un "divertisment doctrinar" care conferă iluzia coexistenței benefice și profitabile a unui "comunism dur" (discursuri politice televizate, radiodifuzate ori în presă) și a unuia edulcorat ("telenovele cu ilegaliști, filme cu haiduci filantropi și comisari interbelici fourieriști, serii de teatru TV cu activiști înțelepți
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
reprezentat unul canal privilegiat de îndoctrinare în societatea românească din jumătatea de secol sacrificată totalitarismului, nefiind considerată o metodă bună de "educație". Dar a fost la rândul ei acaparată de gigantica mașinărie propagandistică și întrebuințată ca atare. Lozincile și exemplele doctrinare parazitau chiar și creațiile destinate copiilor sub 10 ani915, într-o paranoia sistemică istovitoare.916 Nu este vorba aici de a face proces de intenție scenariștilor ori desenatorilor care au fost implicați în acest mecanism, ori de a evalua din
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 22. 131 Ibid., p. 7. Mircea Eliade deduce că noțiunea de mit în sens de fabulație opusă realității, de falsitate, viziune care triumfă în Iluminism și mai ales în scientismul secolului al XIX-lea, își are originea în duelurile doctrinare ale creștinismului cu lumea păgână, clișeele antimitice având aceeași structură ca argumentele care consideră că orice nu are justificare directă în textele testamentare este lipsit de fundament. Dar lumea modernă, ai cărei germeni au fost sădiți în Renaștere și Reformă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]