1,538 matches
-
ceva mai demult; redactorii de la "Albatros". (Personal n-am făcut parte din acel grup, așa că nu e vorba de un "pro domo" ci de restabilirea unui adevăr). Geo Dumitrescu, Elena Diaconu, Iulian Petrescu, Dimitrie Stegaru (sic), Ben. Corlaciu, Ștefan Augustin Doinaș etc. de acolo au plecat sau pe acolo au trecut", Ion Caraion, "Kalendism" în Ecoul I, nr. 4/ 22 decembrie 1943, p. 2. 166 " Indiferent de trecutul lor, toți acești tineri nu scriu frumos. Dimpotrivă, e tocmai ceea ce disprețuiesc ei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dăruire, poartă din 1996 numele de Vasile Voiculescu. 12 „Ați fost și sunteți în dialog și prietenii literare cu personalități copleșitoare ale culturii noastre: Perpessicius, Tudor Vianu, A. E. Baconsky, A. Philippide, G. Tutoveanu, Laurențiu Ulici, Al. Balaci, Ștefan Augustin Doinaș, Edgar Papu, Ion Rotaru, V. Voiculescu, George Emil Palade - cu care sunteți și rudă - sunt doar câteva din numele de rezonanță cu care v-ați încrucișat destinul. În ce măsură v-a înrâurit transferul de informații spirituale și sentimentele dintre dumneavoastră și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Nici măcar de o curățenie în propria ogradă nu am avut parte. De o mică vânătoare de șobolani (sublinierea dvs. A.M.!) (nu zic de vrăjitoare). Chiar și în cultură, torționarii, turnătorii, slugile comuniștilor sunt bine-mersi, printre noi, ba chiar unii, vezi Doinaș, Paleologu, sunt chiar "respectați", "compătimiți", "înțeleși" (fără măcar în prealabil să-și fi turnat ceva cenușă-n cap. Nici măcar micul (dar necesarul pentru a ieși din ambiguitate) "război civil cultural" nu a avut loc etc. etc." Firește că după ce am
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
pe care i-ați hrănit, i-ați culcat în casa dumneavoastră, le-ați dat bani și i-ați ținut la căldură au fost atât de ingrați încât v-au binemeritat, pesemne, apostrofele. Dacă tonul dvs. față de Alexandru Paleologu, Ștefan Augustin Doinaș etc., nu se explică printr-o împrejurare similară caz în care, ce să spun, asta e, printre riscurile prieteniei legate imprudent și în pripă intră și acesta și e vorba doar de o atitudine de principiu, față de o situație precisă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
domeniul ăsta, de pe urma căruia trăim. Nu știm, fiindcă nu ne-am maturizat încă suficient ca să despărțim lucrurile, astfel încât să admitem adevărul simplu că învățăm să scriem românește de la antisemitul Eminescu, fascistul Goga, hitleristul Ion Barbu, legionarul Eliade, delatorul Ștefan Augustin Doinaș, colaboraționistul Sadoveanu, oportunistul Arghezi. În urmă cu vreo cincisprezece de ani, mă întâlneam des cu un domn extraordinar, fost deținut politic, automarginalizat ca fost legionar, prieten al lui Noica, Eliade, Steinhardt, Stelaru, Tonegaru, care-mi povestea scene din viața acelora
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
hohote al acelui domn și privirea lui, mai uimită decât uimirea mea: "Zi mersi că iese. Putea să nu fie decât mizeria". Într-adevăr, ce ne făceam noi dacă Eminescu ar fi fost doar xenofob, misogin și sifilitic, Ștefan Augustin Doinaș doar turnător, Arghezi doar oportunist și zgârcit, Sadoveanu doar colaboraționist și lacom, Preda doar arghirofil, Nichita doar alcoolic? Și dacă avem norocul să nu fie așa, noi să ne-o facem cu mâna noastră și să nu citim patruzeci de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
probabil că C.V. Tudor iese bine, fiind urmărit de Securitate. Dar dosarul se dovedește mai greu decât atât. Pare o frescă a vieții literare a vremii, în care „grupul de orientare sănătoasă“ de la Săptămâna luptă cu „grupul scriitorilor vânduți străinătății“: Doinaș, Manolescu, Pleșu, Dinescu și alții, susținuți de Europa Liberă. Câțiva cercetători și ziariști apucă să studieze dosarul „Cultura“ înainte ca CNSAS să se pronunțe asupra lui. Apar în presă primele elemente, de exemplu, povestea cu generalul Bordea, la care Vadim
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Nouă meșteri mari, Calfe și zidari, Și Manole, zece, Care-i și întrece. Merg cu toți pe cale Să aleagă-n vale Loc de mănastire Și de pomenire. Iată, cum mergeau Că-n drum ajungeau Pe-un biet ciobănaș Din fluier doinaș, Și cum îl vedea Domnul îi zicea: "Mândre ciobănaș, Din fluier doinaș! Pe Argeș în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeș în jos Cu turma ai fost. Nu cumva-ai văzut Pe unde-ai trecut Un zid părăsit
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
întrece. Merg cu toți pe cale Să aleagă-n vale Loc de mănastire Și de pomenire. Iată, cum mergeau Că-n drum ajungeau Pe-un biet ciobănaș Din fluier doinaș, Și cum îl vedea Domnul îi zicea: "Mândre ciobănaș, Din fluier doinaș! Pe Argeș în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeș în jos Cu turma ai fost. Nu cumva-ai văzut Pe unde-ai trecut Un zid părăsit Și neisprăvit La loc de grindiș, La verde-aluniș?". "Ba, doamne,-am văzut
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
necunoscutul sosit la Iași. Mi-a făcut cadou un portofel gol și un ceas cu baterie! Scria și el versuri... În prezent, urmez cu sfințenie un tratament antidepresiv la domiciliu, citesc cu glas tare Faust (în traducerile la îndemână: Blaga, Doinaș, Nemeșă și nu mai am curajul să mă îndrăgostesc, deși femeile, mai ales puștoaicele, îmi plac la nebunie! Tot ce v-am povestit este sută la sută ficțiune... * * * „Oare nu practicăm unele îndeletniciri din convingerea că ele sunt bune în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Țineam și jurnal“, își amintește Negoițescu. Este însă un capitol din viață definitiv pierdut: „Când am ieșit din închisoare, în 1964, mama mi-a vorbit de acest jurnal trecut prin mâinile ei îndată după arestarea din 1961, când, instigată de Doinaș, care s-a deplasat urgent la Cluj să-mi determine părinții să distrugă manuscrisele depozitate în pivnița casei, i-a dat foc. Înainte de a-l arunca în focul aprins în grădină, mama a citit primele cuvinte de pe prima pagină a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în Viața (13 mai 1943), în care este statuată autonomia esteticului. Prim-redactor al Revistei Cercului Literar de la Sibiu (ianuarie-august 1945), „revistă lunară de literatură, filosofie și artă“, la care colaborează, în afară de Lucian Blaga, „cerchiștii“ propriu-ziși: Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Ion D. Sîrbu , Ioanichie Olteanu, Ovidiu Cotruș, Henri Jacquier, Radu Enescu, Wolf von Aichelburg, Victor Iancu, Eugen Todoran ș.a. După întoarcerea Universității clujene la matcă, încearcă, în 1946, să lanseze aici revista Euphorion, „caiet de critică
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
textul fiind apoi difuzat prin postul de radio „Europa Liberă“. În consecință, este arestat și anchetat în localul Securității din Calea Rahovei, dar, în urma promptei reacții de protest a unui grup de scriitori de primă mărime (în frunte cu Ștefan Aug. Doinaș), va fi eliberat după trei zile. În cursul anchetei, generalul N. Pleșiță îl supune unui tratament umilitor, pe care scriitorul îl va evoca traumatizat: „A! Domnule Negoițescu, de când voiam să vă cunosc și să discut cu dumneavoastră despre literatură... Da
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
această a doua operă literară nu s-a bucurat de succes. Țineam și jurnal. Când am ieșit din închisoare, în 1964, mama mi-a vorbit de acest jurnal trecut prin mâinile ei îndată după arestarea din 1961, când, instigată de Doinaș, care s-a deplasat urgent la Cluj să-mi determine părinții să distrugă manuscrisele depozitate în pivnița casei, i-a dat foc. Înainte de a-l arunca în focul aprins în grădină, mama a citit primele cuvinte de pe prima pagină a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Coșbuc ș.a. - pe aceea a iluștrilor săi contemporani din perioada interbelică - Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia, Voiculescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale, dar și pe aceea a mult mai tinerilor confrați Marin Sorescu, Nicolae Labiș, Ștefan Aug. Doinaș, Ioan Alexandru, Marin Preda, Ion Lăncrănjan, Dumitru Radu Popescu. Am spune că este exemplară această generoasă cuprindere exegetică ce nu exclude aproape nici un nume de referință din câmpul percepției critice. Vladimir Streinu este fundamental un spirit "transparent", în sens maiorescian
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Zaharia Stancu, Demostene Botez, Sașa Pană, George Lesnea, Radu Boureanu. După război, criticul a semnat pagini generoase și aplicate despre Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Mihai Beniuc, iar la vârsta senectuții s-a apropiat de creația tinerilor (pe atunciă Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Neîndoielnic, Vladimir Streinu ar fi putut elabora oricând o istorie a literaturii române moderne și contemporane din perspectivă estetică și cu o cumpănită scară a valorilor. Lectura atentă a cronicilor, recenziilor și articolelor sale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Vladimir Streinu are la activ tentative notabile de apropiere de creația tinerilor poeți ai momentului. A făcut-o cu generozitate și poate și cu o anume circumspecție lesne de înțeles. Așa s-au născut paginile generoase dedicate lui Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Ștefan Aug. Doinaș este "un neoclasic printre moderni", "asumându-și de la ei rafinamentele expresiei, dar stăruind să fie neabătut Omul cu compasul, poet al exactității interne a lumii." Criticul fixează ca de obicei cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de creația tinerilor poeți ai momentului. A făcut-o cu generozitate și poate și cu o anume circumspecție lesne de înțeles. Așa s-au născut paginile generoase dedicate lui Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Ștefan Aug. Doinaș este "un neoclasic printre moderni", "asumându-și de la ei rafinamentele expresiei, dar stăruind să fie neabătut Omul cu compasul, poet al exactității interne a lumii." Criticul fixează ca de obicei cu finețe notele individualizante ale poetului: simplitatea savantă, farmecul inefabil
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a muri deși în jurul ei partenerele refuză să-și reinventeze viața în absența iubiților lor. Dagmar în Suedia se stinge din înlăcrimare pentru moartea soțului ei. Află că în România Irinel se sinucide cerând iertare soțului ei mort, Ștefan Augustin Doinaș, că nu mai poate îndura absența lui. Gabriela reinventează motive pentru a trăi când viața alunecă spre moarte. Spiritual, se blindează cu citate din Maica Tereza, sau din Budda. Își spune că depresia este imorală, fiind la început semnul unui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în Secolul XX, unde romancierul pleda, între altele, tocmai în favoarea unei culturi române nepoluate propagandistic. Romanele și prozele lui N. Breban și Ștefan Bănulescu se înscriu în aceeași orientare. Literatura lui Marin Sorescu și Ion Caraion, poezia lui Ștefan Augustin Doinaș și Mircea Dinescu pentru a da doar câteva exemple dovedesc că noțiunea de artă literară nu s-a pierdut încă în România și că ea continuă să fie cultivată cu consecvență. Bineînțeles, superoficialul Vasile Nicolescu, directorul publicațiilor și editurilor din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de artă literară nu s-a pierdut încă în România și că ea continuă să fie cultivată cu consecvență. Bineînțeles, superoficialul Vasile Nicolescu, directorul publicațiilor și editurilor din Consiliul Culturii și Educației Socialiste, a îndreptat un violent atac împotriva lui Doinaș cu prilejul Colocviului de poezie de acum doi ani, organizat la Iași de Uniunea Scriitorilor. Evident, acest antagonism dintre oficialitate și purtătorii săi de cuvânt literar conformiști și restul scriitorilor care respectând întreaga structură a statului și a societății românești
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cerul / 134. În numele iubirii: căderea în forma de sus / 144 • Dimitrie Stelaru. Reversul dezvăluit / 148 • Nichita Stănescu. Patru ipostaze ale luminii care taie vederea / 155 • Sorin Mărculescu. Dubla intuiție și definirea prin precursorat / 166. În lumina prevederii / 173 • Ștefan Aug. Doinaș. Despre real ca distanță a imaginii. Reducția revelatoare / 177. Locul posibil - zarea dintre lucruri / 191. Apariția din miezul dispariției / 197 • Cezar Baltag. Lumea ca transparență sau realitatea lui a fi ca. Transferul în prefăcut / 202. O ontologie a posibilului / 208
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apare și semnifică, a fi se pre-dă, precum timpul în pre-curgerea sa nevăzută sau miezul ce iradiază în carnea fructului 18. Este locul vechii lumini, răzbătătoare prin timp și prin noaptea înțelegerii, imaginea strălucitoare a poemului nesfârșit, neînceput. Ștefan Aug. Doinaș. Despre real ca distanță a imaginii Reducția revelatoare Putem vorbi de realul imaginii? Nu se pune oare în fața noastră contradicția - și paradoxul - prin care, stipulând realitatea unei lumi imaginale, suntem constrânși să ne confruntăm cu ceea ce s-a numit irealul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-l propună? Referindu-se la observația lui M. Dufrenne potrivit căruia realismul rămâne o tentație permanentă, atât pentru artist, cât și pentru spectator, deși niciunul nu ajunge la expresia sa veritabilă decât cu condiția să nu-l caute, Ștefan Aug. Doinaș apreciază că "analiza concretă a textelor poetice ne demonstrează, dimpotrivă, că realul se află, în mod fericit, și la începutul și la sfârșitul procesului creator, și că ceea ce se prezintă, la o primă vedere, ca o abatere de la real, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
atât devine mai transparentă, se reduce până la ultima reducție, radicală, a negării de sine. În acest punct final, lumina posibilului se stinge, pentru a aprinde - în corpul poetic - sensul viu al realului transfigurat. "Marea problemă a poeziei - spune Ștefan Aug. Doinaș - constă în necesitatea ca limbajul, saturat și borțos de real, să și nască - în expresia specifică a textului - o realitate vie de ordin artistic", "un spațiu virtual între semnificant și semnificat"9. Dacă realul apare prin posibilitățile pure ale unor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]