6,536 matches
-
odată cu Congresul de la Viena (1815) și ia sfârșit după primul război mondial. Ciclul american - începe în jurul anului 1918 și este încă în plină desfășurare. Principalele caracteristici asupra cărora se centrează Modelski în descrierea fiecărui ciclu sunt legate în special de dominația acestor puteri asupra mărilor a celor mai importante rute comerciale și de punctele de sprijin de interes strategic ale acestora, având în vedere că până la revoluția industrială transportul maritim era predominant (și chiar și după aceea, în mare măsură). Având
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
avantaj față de celelalte state și menținearea și adâncirea lui în interes propriu, fie el în domeniul militar, politic, tehnologic, al invențiilor etc. Acest lucru a făcut posibilă dominarea de către statele europene a altor teritorii o perioadă îndelungată de timp. copleșitoarea dominație tehnologică a statelor vest-europene asupra propriilor adversari, posibilă pe baza a două elemente militare fundamentale: — folosirea pe scară largă a prafului de pușcă în conflictele militare; — apariția galionului, mai ales a galionului înarmat cu tunuri. Galionul a fost prima navă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la Münster și Osnabrück a Tratatelor Westfalice în 1648, după o îndelungată dezbatere asupra termenilor păcii (între 1644 și 1648), pune capăt unuia dintre cele mai semnificative conflicte din istoria Europei - Războiul de 30 de ani (1618-1648) -, care simbolizează sfârșitul dominației habsburgice în Europa și conferă libertate Țărilor de Jos. Conflictul care a atras toate Marile Puteri europene ale acelui moment a reprezentat momentul ce a consacrat în mod formal existența unui sistem internațional. Importanța acestui moment este dată de un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
schimbare în sistemul internațional, a cărui analiză nu o putem definitiva decât în momentul încheierii sale. Lucian-Dumitru Dîrdală ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL În disciplina relațiilor internaționale, dezbaterile pe tema actorilor au rămas mult timp pe un plan secundar, pe fondul dominației intelectuale exercitate de Școala realistă. Teza potrivit căreia statul este unicul actor semnificativ în relațiile internaționale a fost o constantă a teoretizărilor realiste, mai vechi sau mai noi. De-a lungul timpului, realismul a fost criticat pentru „statocentrismul” său, unele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
flotei de război a inamicului. Totodată, afirmațiile lui Mahan trebuie percepute nuanțat: teoreticianul american nu pretinde că puterea navală prin sine poate câștiga un conflict internațional. În schimb, convingerea strategică generală consideră că este imposibilă câștigarea unui război în absența dominației navale. Puterea navală în sine nu este un scop - ea este dezvoltarea militară naturală a comerțului maritim. Există o succesiune naturală în construcția instrumentului militar naval: flota maritimo-militară trebuie să fie precedată de existența unei flote comerciale puternice. Stăpânirea lumii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este într-adevăr dominată de structura mentală a paradigmei liberale de secol nouăsprezece, accentuând credința în raționalitate, egalitate, libertate, proprietate și mai ales, încrederea în posibilitatea progresului uman (Knutsen). Mai mult, spre deosebire de etapele ulterioare în care disciplina se află sub dominația metodologiilor „științifice” ale științelor sociale, debutul relațiilor internaționale este marcat de influența investigației istorice și a jurisprudenței. Aceasta influență este vizibilă atât în educația principalilor promotori, cât și în conținutul curricular inițial, dominat de istorie, teorie politică, drept internațional și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
desfășurarea politicii externe, configurarea conflictelor internaționale o mare parte a secolului XX. În mod fundamental, acesta are la bază o serie de considerații filosofice asupra naturii umane: omul este rău, egoist și supus unei înclinații naturale către căutarea puterii, a dominației; ca atare, el trăiește într-o permanentă nesiguranță, fiind marcat de o profundă neîncredere în oameni și suspiciune la adresa celorlalți. Urmează, pe cale de consecință, că și societățile și instituțiile create de om vor avea aceleași particularități. De la aceste prezumții pleacă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
filosofice dominante sunt: realismul și liberalismul. Realismul susține că omul este rău, și egoist. Natura însăși sau condițiile în care trăiește omul îl fac pe acesta rău. Natura sa este inevitabil și fundamental înclinată spre căutarea puterii în raport cu ceilalți, a dominației sale asupra celorlalți. O astfel de viziune conduce către un război al tuturor împotriva tuturor - bine cunoscutul „homo homini lupus” al lui Hobbes; pe ea se sprijină în mare parte realismul relațiilor internaționale. Însă la nivelul politicii internaționale s-a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este mult mai complexă decât cea a lui Carr, complexitatea sa fiind dată de cele trei niveluri ale construcției filosofice: Nivelul individual - natura umană este viciată, egoistă prin naștere, îndreptată către lupta pentru putere, caracterizată de o dorință nesățioasă de dominație (acel animus dominandi) și neschimbătoare. Acesta este omul „politic”. Însă el nu constituie decât o parte a omului „real”, care, în realitate este un composit de om politic, economic, religios, moral etc. Aceste carateristici ale naturii umane se grupează în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care le formulează în lucrarea sa Politics Among Nations: The Struggle for Power and Peace: Politica (internațională) este guvernată de legi obiective ce se regăsesc în natura umană. Aceasta, susține Morgenthau, este neschimbătoare și orientată către câștigarea de putere și dominație asupra celorlalți. Pe baza acestor legi obiective ale politicii ce își au originea în natura umană este posibil să concepem o teorie rațională a politicii internaționale care să le reflecte fidel. Prin teorie, Morgenthau înțelege atât afirmarea faptelor, cât și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
gândit în termeni de „câștigul propriu, pierderea adversarului”. Principiile realismului mențin autonomia sferei politicii în raport cu toate celelalte care trebuie să i se subordoneze. Astfel, dimensiunile biologică și spirituală vor fi considerate secundare în raport cu cea rațională - politică. Lupta pentru putere și dominație în raport cu ceilalți, puterea și voința de putere în sine diferențiază politica în mod fundamental de orice altă sferă, fie ea economică, morală, religioasă etc. Mai degrabă decât a se constitui într-un principiu propriu-zis, cel de-al șaselea punct reprezintă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
importanța pe care o acordă nu numai factorilor materiali, ci și ideilor. Gramsci constată că revoluția nu s-a produs în societățile dezvoltate și explică acest fapt nu numai prin controlul asupra instituțiilor de forță ale statului, ci și prin dominația cultural-valorică a claselor superioare asupra celor inferioare. Ideologia claselor superioare devine acceptată ca legitimă în întregul corp social. Societatea civilă, prin mecanismele școlii, Bisericii, mass-media etc., va conserva această dominație - „hegemonie”, în termenii lui Gramsci. Gramsci folosește termenul „bloc istoric
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
controlul asupra instituțiilor de forță ale statului, ci și prin dominația cultural-valorică a claselor superioare asupra celor inferioare. Ideologia claselor superioare devine acceptată ca legitimă în întregul corp social. Societatea civilă, prin mecanismele școlii, Bisericii, mass-media etc., va conserva această dominație - „hegemonie”, în termenii lui Gramsci. Gramsci folosește termenul „bloc istoric” pentru a desemna binomul dinamic format din bază și suprastructură, elemente ce au darul de a se întări reciproc într-o orânduire socială. Spre deosebire de majoritatea teoreticienilor marxiști, Gramsci consideră că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în cazul statelor mai puțin dezvoltate, acest schimb economic neîngrădit e mult mai puțin profitabil, dacă nu e chiar împotriva intereselor lor. Ambele teorii sunt din categoria celor de rezolvare a problemelor, afirmă Cox, și nu fac decât să legitimeze dominația celor puternici, celorlalți nerămânându-le altceva de făcut decât să încerce să se descurce cât pot de bine în condițiile hotărâte de marii jucători. Cox recunoaște rolul hegemonilor de a menține stabilitatea internațională, însă afirmă în același timp și posibilitatea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
celorlalți nerămânându-le altceva de făcut decât să încerce să se descurce cât pot de bine în condițiile hotărâte de marii jucători. Cox recunoaște rolul hegemonilor de a menține stabilitatea internațională, însă afirmă în același timp și posibilitatea schimbării. Respingerea dominației celor puternici se poate face printr-un efort al celor aflați la periferia sistemului mondial. O coaliție a Lumii a Treia ar putea duce la o mișcare contra-hegemonică, cu șanse mari de reușită în condițiile crizelor inevitabile capitalismului. Termenul „teorie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
concepțiile marxiste fiind vizibile prin modul în care Habermas și cei care l-au urmat înțeleg atingerea acestui obiectiv final. Pentru partizanii acestor abordări, emanciparea nu este posibilă în absența eradicării „asimetriilor” sociale, inclusiv a formelor de excluziune datorate patriarhalismului, dominației etnice și rasiale ori inegalităților sociale (Linklater, 2001, p. 147). Habermas și urmașii săi intelectuali consideră că pentru traducerea în realitatea a emancipării trebuie înlăturată orice piedică pusă în calea participării politice a indivizilor. Pentru semnificația acestui deziderat în politica
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
încordate pe motive de ordin național, ele au fost ținute sub control din perioada celui de-al doilea război mondial, mai ales datorită sistemului hegemonic în interiorul căruia evoluau împreună - inițial german, apoi sovietic. În condițiile slăbirii și, apoi, ale sfârșitului dominației Moscovei, pentru o perioadă ce a început din anii 1980 și a durat până spre mijlocul anilor 1990 s-a putut constata o răcire accentuată a raporturilor româno-maghiare. În căutarea unor mecanisme internaționale prin care să-și urmărească obiectivele de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe adâncirea integrării și construcția infrastructurii sociale, neglijând dezvoltarea capacităților militare; doar capacitatea Chinei a crescut, însă recuperarea handicapului va lua câteva decenii până când aceasta va putea provoca Statele Unite, cu condiția continuării creșterii curente (Krauthammer, 2002-2003, pp. 5-6). Rezultatul este dominația fără precedent a unei singure puteri (Ibidem). Cei care împărtășesc acest punct de vedere tratează Statele Unite drept singura superputere cu interese și posibilități globale (Brzezinski, ???, pp. 20-41; Nye, 2002a, pp. 233-244). Această poziție îi permite să decidă asupra celor mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de autoritate, suspendând devenirea și impunându-și amprenta în spațiu. (Toate satele au monumente: troițe, biserici, cimitire.) Monumentul își arogă spațiul pe o anumită rază de întindere; el generează o arie monumentală, în care totul, spațiu și obiecte, îi îndură dominația. De aceea mai multe monumente nu pot coexista prea apropiat: ariile lor monumentale interferându-se, se neutralizează mutual: Cei șapte cetățeni din Calais ai lui Rodin nefiind un monument unitar, ci un grup de monumente, suferă de acest efect. Monumentul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ce nu ești la un moment dat liber Înseamnă deja a fi liber. Credem totuși că sentimentul libertății are, În același timp, și o componentă morală. Astfel, cineva poate accepta În mod deliberat, pentru o perioadă de timp, situația de dominație categorică a cuiva asupra sa: această asumare conștientă a situației de dependență nu-i dă sentimentul de a fi sclav al respectivei persoane. Totuși faptul acesta are implicații etice: pe de o parte, fapta sa, chiar dacă este motivată de un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să ajungă, de exemplu, la performanțele științelor, la obținerea sentimentului libertății, al onoarei, al gustului estetic etc.), omul uită adeseori de originea sa naturală și, Într-un exces de orgoliu, Încearcă să-și arate superioritatea, să-și impună tendințele de dominație asupra mediului din care a provenit - În aceste situații, fața curată a naturii este Împroșcată, de exemplu, cu stropii nocivi ai unei agriculturi excesiv de chimizate, cu norii asfixianți ai unei industrii și ea foarte poluante și devastatoare prin mașinismul ei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care trebuie să decidă, în ce lucruri crede cu adevărat. Ceea ce se trăiește la nivel pragmatic este întotdeauna cu mult mai avansat decât ceea ce a trăit la nivel conștient. În plus, masa femeilor poate să se mai afle încă sub dominația vechiului pragmatism ecleziastic (la nivel practic, nu liturgic, o „femeie simplă” se agață de indisolubilitatea căsătoriei). Martie 1974. Gol de Caritate, gol de Cultură: un limbaj fără origini 1tc "Martie 1974. Gol de Caritate, gol de Cultură \: un limbaj fără
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
îi are la mână pe acei foști credincioși cu ajutorul bunăstării și mai ales al ideologiei impuse lor fără ca măcar să fie nevoie să-i spună pe nume? Probabil. Dar un lucru este cert: dacă păcatele Bisericii, în lunga sa istorie de dominație, au fost multe și grave, cel mai grav ar fi acela de a accepta pasiv propria-i lichidare, operată de o putere care își râde de Evanghelie. Într-o perspectivă radicală, poate utopistă ori - este cazul să o spunem - milenaristă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Iar acesta este infernul, cel puțin pentru un progresist mediu. „Standardul de viață” al unor sute de mii de bărbați, femei și copii rezultă a fi aproape de neconceput pentru mintea omenească. Momentul era cel în care Napoli fusese părăsit de dominația spaniolă și de Burboni. Caracteristicile culturii populare - „diferită” de cultura burgheză - ce evoluase mai mult sau mai puțin - și, aproape cu o obsedată conștiință ideologică, „străină” ei - erau în acel moment codificate în „regulile de onoare” ale mafiei. Un cod
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
burghezia a supus anumite straturi ale claselor dominate, nu muncitori, ci mai ales lumpenproletari sau anumite populații coloniale. Astăzi, Italia trăiește pentru prima oară în manieră dramatică acest fenomen: largi straturi, care rămăseseră, ca să spunem așa, în afara istoriei - a istoriei dominației burgheze și a revoluției burgheze -, au suferit acest genocid; mai exact, au fost asimilate de stilul de viață și calitatea vieții burgheziei. Cum are loc această substituție de valori? Eu susțin că, astăzi, ea are loc clandestin, printr-un fel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]