17,443 matches
-
te mai bucuri de viață, să nu mai simți că ești om! Nu averile nemăsurate îl fac pe om bogat, doar bunătatea inimii, mărinimia, omenia și generozitatea. Artist este cel care-și apropie limitele perfecțiunii în domeniul său de activitate dominându și propria voință și înfrânân-du-și pornirile a fi altceva decât în rând cu semenii săi!.... De la izvor până la vărsarea în marea cea mare a timpului, viața este râul cu cele mai alambicate meandre. Nu face mult zgomot în jurul vrerilor tale
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
Fecioară prea Sfântă... Taci, nu face o blasfemie! Apolodoro o privește fix pe mama sa. Și tatăl, după ce-i trece, îi zice: "Am fost josnic, puțin rațional, puțin științific; s-a întors animalul în mine, acest animal pe care îl dominasem și când m-am îndrăgostit s-a deșteptat; această nefericire nu are vină... L-a botezat? De ce? Lucruri de femei! Cum se amuză de ceva săracii". Și întorcându-se la Marina, cu vocea mai dulce: Hai, Marina, am fost dur
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Fulgencio. "Fă copii" aude Apolodoro, la auzul acestui nume. Moartea își are viața sa, să zicem așa, procesele sale histologice și metamorfotice... și auzind-o suspinând pe Marina, adaugă: este natural! Cât îi trebuie științei să facă pentru a ne domina instinctele! și iese din cameră. Marina ridică capul, ca cineva care parcă se trezește dintr-un coșmar, cu ochii îngroziți, exclamă: Luis! Luis! Luis! Și Apolodoro se aruncă în brațele ei și se strâng și stau în tăcere strânși, plângând
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
reprezintă punctul culminant atins de literatura grecească, ni s-a părut firesc să urmărim, într-un prim capitol, cum s-a născut tragedia, această specie a genului dramatic ce a ajuns să culmineze cu operele celor trei titani care au dominat antichitatea elenă, constituind surse de inspirație pentru Seneca, Alfieri, Goethe, O`Neill, Sartre, Giraudoux și alții. Atunci când studiem piesele de teatru din punct de vedere al textului - și textul fără indicații scenice - este ușor să subestimăm forța vizuală și auditivă
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
spirituale ale Eladei. Este vorba despre Eschil, Sofocle și Euripide, trei mari nume ale patrimoniului culturii universale. Cum s-a născut însă tragedia, această specie a genului dramatic ce a ajuns să culmineze cu operele celor trei titani care au dominat antichitatea elenă? Întotdeauna intereserul pentru chestiunea originii riscă să înfrunte misterul; este și cazul tragediei grecești care, după Aristotel, s-a născut din ditiramb, cântul liric intonat în cinstea lui Dionysos de un cor dansând în jurul unui altar al zeului
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
îi cere să-și omoare mama pentru crima de a-și fi ucis soțul. În înțelegere cu Electra, Oreste face dreptate, săvârșind în același timp cea mai gravă dintre crime. Trilogia dramatizează un episod important din legenda Atrizilor. Opera e dominată de ideea destinului care conduce implacabil pe oameni, fără ca ei să se poată opune acestei voințe exterioare. La începutul piesei Choeforele scena reprezintă palatul din Argos, în fața căruia se găsește mormântul lui Agamemnon. Oreste a sosit. Tânărul este însoțit de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
sugrum pe mama mea!”. Toate acestea o dezumanizează astfel încât, prin contrast, ea reușește să deștepte o oarecare simpatie pentru cei uciși. Or, tocmai această ferocitate a ei clatină, după părerea unor critici, edificiul arhitectonic al piesei. Eroina lui Euripide e dominată de o pasiune puternică, mistuitoare, care o împinge la hotărâri extreme, de aici poate impresia de sălbăticie a personajului, ce are totodată și momente de șovăială și regret. Ea se modifcă - și aici e noutatea - sub ochii spectatorului, iar Oreste
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
remușcările lui Oreste, Eftimiu își propune să privească personajele într-o lumină nouă, mai apropiată de psihologia modernă. Din păcate, faptele se diluează, căci zeci de detalii încarcă acțiunea, iar personajele, inconsecvente cu ele însele, surprind prin schematism. Agememnon e dominat de impulsuri, sacrificând-o pe Ifigenia numai din orgoliu și lăcomie, pentru a nu pierde ocazia de a pleca spre Troia, unde-l aștepta perspectiva unei prăzi bogate. Nu are nimic din măreția simplă și înalta responsabilitate a personajului lui
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
lor, rezistenței lor de granit la tot ce înseamnă afecțiune. De aici revolta celor intrați în familie, a elementului feminin în special, ce va conduce la ură și dorință de răzbunare. Cu toate acestea, generalul și fiica sa vor fi dominați tocmai de pasiunile pe care le nesocotesc. Christine își urăște fiica și soțul, care au tratat-o cu răceală de-a lungul anilor, singura ei consolare fiind Orin, fiul plecat în război din voința soțului și a Laviniei, care au
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
înmormântarea mamei. Spre uluirea lor, Lavinia este atât de schimbată, încât pare copia fidelă a Christinei: acum este frumoasă, fermecătoare, cuceritoare prin feminitate; în schimb, Orin a ajuns umbra celui care a fost, palid, deprimat, șovăielnic, obsedat de moartea mamei, dominat de Lavinia care încearcă astfel să-l împiedice a mărturisi crimele săvârșite. Ea crede a găsi o soluție în căsătoria ei cu Peter și a fratelui cu Hazel, dar Orin pentru a o pedepsi, nu-i permite să-l părăsească
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
lumina zilei. Așa cum spuneam într-un alt subcapitol al lucrării, O`Neill face din eroina sa „un caz”, un personaj cu trăsături în curs de a fi descoperite într-o regiune psihică embrionară 2. Astfel, sfârșitul trilogiei scriitorului american este dominat de o viziune pesimistă asupra vieții, în timp ce în Orestia lui Eschil triumfă optimismul: Oreste este achitat de Areopag, iar Eriniile, zeițele urii și ale răzbunării, devin Eumenide menite să aducă oamenilor prosperitate și fericire. III.3. Muștele de Jean - Paul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
se poate însă constata că personajul care de la modelul eschilian la cel sartrian, de pildă, a cunoscut cele mai diverse interpretări nu este Electra, ci Oreste. În tragedia antică, fiul Clitemnestrei este prezentat ca un personaj mai nehotărât, mai slab, dominat autoritar de puternica personalitate a Electrei. Eroul lui Victor Eftimiu se apropie întrucâtva de cel sartrian, acționând nu sub imperiul lui Apolo, ci determinat de hotărârea sa, de sfatul lui Pilade și de îndemnul Electrei. El constată mai întâi nenorocirile
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de produse sau servicii și-a format-o despre un anumit producător, despre un anumit produs, despre un anumit prestator de servicii, are loc selecția produsului/serviciului respectiv din marea de oferte. Exemplu: Piața băuturilor răcoritoare din țara noastră este dominată în prezent de mari giganți cum ar fi Coca Cola, European Drinks, Pepsi Cola etc. Un argument suplimentar în diferențierea produselor acestor firme îl constituie și imaginea de care se bucură firma sau produsul respectiv fapt ce ne îndreptățește să
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
bun vânzător sau cel mai eficient (dă-le o diplomă și afișeaz-o undeva la vedere), dar totodată anunță-i că au și control. Și încă ceva: nu angaja pe cât posibil rude, ci angajează doar oameni pe care poți să-i domini, să-i controlezi. > Comportamentul forței de vânzare Politicoși, serviabili și mereu cu zâmbetul pe buze! Știu că e greu, dar nu e imposibil! Creează-ți un standard, dă recompense, supraveghează și ia măsuri. Cred că nu ai uitat că tonul
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
Bănuiesc că știi reclama la apa de legendă despre iubirea dintre prințesa de gheață și prințul de foc... Izvorul Minunilor. > Motivul 3 emoțiile... Cu toții suntem mai sensibili când vine vorba de emoții, dar ce sunt acestea? Sunt niște trăiri care domină logica sau, altfel spus, suntem dispuși să acționăm fără a lua în calcul costurile atunci când suntem emoționați, sensibilizați de anumite campanii care ne arată și necazurile sau greutățile altor persoane sau când suntem determinați să participăm la campanii de într-
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
dar vedeți că aici este o conjunctură. Dacă În lumină nu există ierarhie și toți sunt egali, pe Pământ totul e construit pe ierarhie. Știți foarte bine că În acest moment negativul și maleficul au ajuns la așa nivel, Încât domină toate structurile majore de stat și internaționale. Deci e cam mult să vorbim Noi despre o remediere la nivel individual, până nu schimbăm mentalitatea la nivel de conducere, fiindcă lumea e oarbă, lumea e păcălită, e mințită, e manipulată, e
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
cunoa? terii o resimte pe m?sur? ce descoper? c? aceast? lume, nu numai c? nu poate fi supus? Întru totul ra?iunii umane, ci, dimpotriv?, cu fiecare mister dezv?luit, con?tiin?a imperfec? iunii semn al neîmplinirii „ce domin? În contingent" spore?te nelini?tea omului În fă?a imensului necunoscut. Felul cum reu???te Eminescu s? creeze spa?îi poetice unice folosind mereu acelea?i elemente de peisaj (luna, soarele, stelele, p?durea, codrul, lacul, teiul etc.) reprezint
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fapt reprezent?ri subiective ale eu-ului liric (epitetul „pustiu" din ultimul vers sugerând acest „transfer al sentimentului" de singur?țațe asupra peisajului descris). Staticul tablou semnificând viziunea eminescian? a mor?îi că regresie În r?ceal???i imobilitate este dominat, În plan terestru, de ruinele bisericii (surprinse de asemenea Într-o ipostaz? static?), sinistru monument În piatr? al „str?inelor dureri", triste?i ?i deziluzii: „Biserica-n ruin? St? cuvioas?, trist?, pustie ?i b?trân?, ?i prin ferestre sparte, prin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Cuvioas?", „trist?", „pustie" ?i „b?trân?" se stinge ?i pânză argintie a luminii În mormântul cerului. „Biserica-n ruin?" devine astfel „nucleu al unei metafore spa?iale" : centrul acestui „cosmos glacial" Înv?luit În lin?oliile de lumin? ale lunii. Dominat acum de albul nefiresc al câmpului „solitar" (metafor? a sufletului pustiit de singur? țațe, câmpul fiind un simbol al spa?iului arid, amorf, nesecurizant), de ruinele aflate sub „luciul v?l" al ghe?îi, peisajul reprezint? proiec?ia sentimentului propriului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ochii ei albă? tri Toate basmele s-adun?". Albastrul este sinonim acum cu universul edenic al vârstei de aur, cu natura ?i iubirea, iar lumină str?lucind pe chipul fetei pare o prelungire a razelor argintii ale astrului nocturn ce domin? de data aceasta un peisaj solemn, Insufle?it de armonia lunii. (În poezia „Melancolie", epitetul cromatic „albastru" din cadrul structurii metaforice „mormânt albastru" era o sugestie a sfâr?ițului cosmic, a destr???rii universului interior resim?it de eul liric, iar
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
prin urmare, singura În care devine posibil? „arhetipala condi?ie cosmic?" a unit??îi originare (Z.D.-Bu?ulenga). Cele dou? crea?îi artistice eminesciene „Melancolie" ?i „Cr?iasă din pove?ți" reprezint? astfel ipostaze poetice diferite ale unui peisaj dominat de astrul nocturn. Ceea ce confer? configura? iilor spa?iale circumscrise acestuia notă distinctiv? este perspectiva diferit? din care poetul le abordeaz?, izvorât? din „sentimentul rar al unit??îi cu cosmosul" (Z.D.Bu?ulenga). Aceast? comuniune a lumii interioare a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iului neptunic" (Zoe D.Bu?ulenga) Nu este de mirare atunci c? În acest univers fantastic I?i au s?la? zeii În???i lumea mitului aureolând astfel peisajul descris, conferindu-? i sacralitatea unui templu magic. Dac? mediul subacvatic este dominat de sclipirile argintii ?i de r?sfrângerile astrului nocturn În albastrul apei, În inima p?mântului, a muntelui, domne?te aceea?i lume arhitectonic?, de data aceasta s?pat? nu În „sc?ri de valuri", ci În piatr?, În marmur
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
albastrul ei plafond", „cu arbori ce din iarn? fac blând? prim?văr? / ?i-ntind umbre cu miros pe-a salei Întins rond". Aceste orizonturi spa?iale nelimitate ce se deruleaz? necontenit În fă?a ochilor no?tri uimi?i sunt dominate de „largile cupole" simbolizând de asemenea infinitul, universul abstract al cunoa?terii. Aceea?i viziune mitic? eminescian? confer? peisajului descris o dimensiune metaspa?ial?, metamorfozându-1 Într-un spa?iu magic În care cerul poate „Înmul?i hotarnicele clipe" num? rate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mânt; Dante a considerat-o ca fiind cel mai frumos loc din univers, a?ezând-o În cerul dintâi al Paradisului. Pentru romantici, ea devine imagine a sublimului, simbolul aspiră?iilor ?i idealurilor spre care se Îndreapt? fiin?a uman?. Noaptea, dominat? de lumina lunii, deschide inimii orizonturile visului, face accesibil misterul, comunicând spiritului „o privire mai intens?, Într-un schimb de subtile, rela?îi ?i raporturi, prin care sim?urile se spiritualizeaz?"; este „nu numai un climat sugestiv ?i o atmosfer
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ontologic, de tip al lui a fi, care În mod obi? nuit ne despart de punctele marilor dep?rt?ri ? i ale marilor necunoscute". E. Papu) În poezia „Peste vârfuri" de exemplu, Eminescu „deseneaz? liniile esen?iale ale peisajului ?? u", dominat de aceea?i lun? magic? ce trece solemn???i trist? deasupra codrilor: „ Peste vârfuri trece lun?, Codru-?i bate frunză lin, Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sun? ". Spa?iul exterior deschis orizonturilor nem? rginite devine lume interioar? proiectat? În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]